1ra-1576/2019 — art. 44, 179 al. 2, 44, 151 al. 4 CP

1ra-1576/2019 — art. 44, 179 al. 2, 44, 151 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1576/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ion Guzun,

Judecători – Anatolie Țurcan și Victor Boico,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

avocatul Ion Vîrlan în numele inculpatului Climov Nicolae, de avocatul Vasile Efros

în numele inculpatului Denisov Oleg și ultimul, prin care solicită casarea sentinței

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 27 decembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2019, în cauza penală, în privința lui

Denisov Oleg XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în XXX,

și

Climov Nicolae XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în XXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 21.05.2018 pînă la 27.12.2018;

Instanța de apel de la 29.01.2019 pînă la 09.04.2019;

Instanța de recurs de la 27.06.2019 pînă la 20.11.2019.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

procesul penal de învinuire a lui Denisov Oleg și Climov Nicolae în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. art. 44, 179 alin. (2) Codul penal, a fost încetat în legătură

cu retragerea plângerii de către partea vătămată.

Denisov Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

art. 44, 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

termen de 14 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Climov Nicolae a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 44, 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Solicitarea de a încasa cheltuielile de judecată din contul inculpaților, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Plângerea avocatului Oxana Ivanov în interesele lui Ghensari Victoria, privind

anularea ordonanței procurorului în procuratura r-lui Șoldănești, Ion Mîrza din

11.05.2018, privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Denisov Pavel din lipsa

elementelor constitutive a infracțiunii și a ordonanței fin 31 mai 2018 emisă de

procurorul-șef interimar al procuraturii r-lui Șoldănești, Ruslan Știrbu, prin care s-a

respins plângerea împotriva ordonanței din 11 mai 2018, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

A fost încasat în mod solidar de la Denisov Oleg și Climov Nicolae în

beneficiului Ghensari Victoriei 29 218 lei cu titlu prejudiciu material, 30 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral și 3 000 lei pentru cheltuielile de asistență juridică reale

necesare și rezonabile, iar în total 62 218 lei. În rest, pretențiile din acțiunea civilă, au

fost respinse ca neîntemeiate.

1

februarie 2018, în jurul orei 23:00 min., Denisov Oleg, în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu Climov Nicolaie, aflându-se în gospodăria lui Guțu Ghenadie din or.

XXX, str. XXX, cu scopul de a-i cauza leziuni corporale, i-a aplicat lui Guțu Ghenadie

mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, inclusiv în

regiunea organelor de importanță vitală - cap, cauzându-i: traumă cranio-cerebrală

închisă, plagă contuză și echimoză pe cap, hemoragii în țesuturile moi pericraniene,

revărsate sangvine în mușchiul temporal drept, fractura liniară a oaselor bolții și bazei

craniului. Hemoragii epidurale, subdurale (90ml) și subarahnoidiene parțiale. Contuzie

cerebrală gravă, fractura bazei craniului, fractura peretelui orbitei drepte, fractura

osului nazal, echimoze pe față și umărul stâng, care au putut fi provocate ca rezultat al

acțiunii traumatice cu obiect contondent, dur care ar putea fi pumnul și piciorul și care

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201826C0038 din 26.03.2018 se califică

ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în rezultatul cărora victima Guțu

Ghenadie a decedat la data de 09.03.2018 la IMSP Spitalul Raional Șoldănești.

Tot, ei la data de 23 februarie 2018, în jurul orei 22:00min., în urma înțelegerii

prealabile și împreună, aflându-se în or. Șoldănești str. Vatra Șoldăneștilor 13,

intenționat au pătruns ilegal în domiciliul lui Covali Elena, situat în or. Șoldănești, str.

Vatra Șoldăneștilor 13, fără consimțământul acesteia și au refuzat la cererea victimei

de a-l părăsi, amenințând-o cu răfuială fizică.

Denisov Oleg a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea parțială acesteia, vu

pronunțarea unei noi hotărâri, cu stabilirea lui Denisov Oleg a unei pedepse mai

blânde.

În argumentarea apelului declarat, s-a invocat următoarele:

- pedeapsa penală este prea aspră;

- prin încheierea protocolară a instanței, cererea inculpatului a fost respinsă,

pe motiv că acesta nu a recunoscut integral în învinuirea formulată în rechizitoriu de

către acuzator. Inculpatul a menționat că de unul singur a comis infracțiunea prevăzută

de art. 151 alin. (4) Cod penal. În ședința judiciară inculpatul Denisov Oleg, fiind

audiat, a recunoscut faptele incriminate;

- sentința de condamnare este bazată doar afirmațiile unui martor;

- pe tot parcursul urmăririi penale Denisov Oleg a recunoscut vina sa în cele

întâmplate, a participat activ la stabilirea circumstanțelor cauzei;

- încă o probă este corespondența pe rețelele de socializare între el și

succesoarea părții vătămate Victoria Ghensari, în care primul î-și exprima îngrijorarea

privind starea sănătății cet. Guțu Ghenadie și și-a exprimat regretul de cele întâmplate,

și-a cerut scuze, Denisov Oleg pentru prima dată a comis o faptă care cade sub

incidența legii penale;

3.1. Nefiind de acord cu sentința, avocatul Goncea Aurel în numele inculpatului

Climov Nicolae, a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în

partea ce ține de inculpatul Nicolae Climov și a pronunța o nouă hotărâre în aceeași

parte, prin care Nicolae Climov să fie achitat, iar acțiunea civilă în privința lui Nicolae

Climov să fie respinsă.

În argumentarea apelului declarat, avocatul a invocat următoarele:

- sentința de condamnare este neîntemeiată;

- instanța de judecată și-a întemeiat sentința de condamnare doar pe

declarațiile martorului Ceban Elvira;

2

- un rol important în probarea falsă a vinovăției cet. Climov l-au jucat și

reprezentanții organului de urmărire penală, care prin actele sale procedurale confirmă

interesul ca în fel și chip să-l implice în comiterea infracțiunii pe cet. Climov. Faptul

dat e determinat că până la caz Climov și Denisov au intrat în casa cet. Covali Elena și

pe faptul dat a fost pornită urmărirea penală;

- faptul că Ceban Elvira nu a fost martor ocular la cele întâmplate la poarta

curții casei cet. Guțu Ghenadie și este o marionetă a acuzării în confirmarea vinovăției

cet. Climov;

- S-au efectuat cu abateri esențiale de la prevederile art. 116 și 117 Cod de

procedură penală;

- În toate procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere cet. N. Climov

este identificat cu nr. 1, iar cet. Oleg Denisov cu nr. 3. sunt dubioase;

- procesul-verbal în cauză a fost întocmit contrar prevederilor art. 117 Cod de

procedură penală, care nemijlocit prevede procedura prezentării spre recunoaștere a

obiectelor. Până la prezentarea spre recunoaștere a scurtei martorul Ceban Elvira nu a

fost audiată asupra circumstanțelor în care au văzut scurta și semnele și particularitățile

după care ar putea să o recunoască;

- declarațiile martorilor acuzării sunt contradictorii;

- instanța neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorului Denisov Pavel pe

motiv că este prieten cu N. Climov, fără a face o analiză în coroborare cu alte

circumstanțe ale cauzei;

- o probă în aceea că infracțiunea a fost comisă de către Denisov Oleg, pe care

instanța de judecată nu a analizat-o în sentință este corespondența pe rețelele de

socializare între O. Denisov și succesoarea părții vătămate Victoria Ghensari, în care

primul î-și exprima îngrijorarea privind starea sănătății cet. Guțu Ghenadie și și-a

exprimat regretul de cele întâmplate, și-a cerut scuze;

- doar Oleg Denisov este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin. (4) Cod penal, fapt care a fost recunoscut de el însuși și a negat participația

lui N. Climov la aplicarea loviturilor cet. Ghenadie Guțu;

- succesorul părții vătămate Victoria Ghensari, analizând minuțios toate

circumstanțele cauzei a declarat în ședința de judecată că pe Climov nu-1 consideră

vinovat nu are pretenții și că el face declarații în scopul de a-1 eschiva de la răspundere

pe Denisov Pavel, care este coautorul infracțiunii.

3.2. Nefiind de acord cu sentința, avocatul Efros Vasile în numele inculpatului

Denisov Oleg, a înaintat apel suplimentar, prin care a solicitat admiterea apelului

suplimentar, declarat împotriva sentinței, în privința condamnatului, Denisov Oleg, cu

pronunțarea unei noi decizii, prin care potrivit art. 415, alin. 3), CPP, instanța de apel

urmează să caseze sentința primei instanțe și să dispună rejudecarea de către instanța a

cărei hotărâre a fost anulată în alt complet de judecată.

În argumentarea apelului suplimentar declarat, avocatul a invocat următoarele:

- sentința de condamnare este neîntemeiată;

- ofițerul de urmărire penală Ursache Marcel, cade sub incidența art. 33, alin.

2), pct. 1 Cod de procedură penală, datorită faptului că este cumnatul decedatului,

Guțu Ghenadie, iar procurorul de caz Ion Mîrza se află în relație de rudenie contrar art.

33 CPP, cu Ursache Marcel, ofițerul de urmărire penală în cazul dat, iar în cadrul

dosarului penal au fost încălcate prevederile art. 33-35 Cod de procedură penală;

- în cadrul urmăririi penale de către ofițerul de caz sau făcut presiuni asupra

lui Denisov Oleg, în vederea obținerii unor declarații care nu corespund adevărului, iar

în caz de refuz de a face asemenea declarații, va fi atras la răspundere penală și fratele

3

său. Mai mult ca atât de către ofițerul de urmărire penală au fost întocmite datorită

stării de ebrietate stabilită prin raportul de expertiză, constatat că decedatul se afla în

comă alcoolică, cât și a comportamentului agresiv și periculos pentru condamnat, cu

existența pericolului realizării acestei amenințări;

- la toate rapoartele de expertiză medico-legală pe numele lui Guțu Ghenadie

a participat un singur expert, Railean Sergiu, iar întrebările puse în cadrul expertizei

sunt subiective, incomplete, pentru a elucida circumstanțele cauzei, de o persoană care

cade sub incidența recuzării având interes personal în cauza dată;

- reieșind din declarațiile martorilor nimeni nu a văzut acele momente de

aplicare a loviturilor sau altercațiilor, precum și momentul survenirii decesului.

- conform procesului-verbal de cercetare la fața locului au fost identificate

pete de sânge unde a avut loc infracțiunea, iar conform concluziilor expertului s-au

depistat echimoze și excoriații pe umeri, fapt care conduce la veridicitatea declarațiilor

date de inculpat referitor la îmbrâncelile avute anterior căderii victimei. Toate aceste

probe nu au fost analizate și nici apreciate, în particular nu s-a dat apreciere corectă

raportului de expertiză-medico-legală anexat la materialele dosarului prin care s-a

depistat alcool etilic în cantitate foarte mare, concentrație care de obicei la persoanele

vii corespunde intoxicației grave cu alcool. Analizând ansamblul probelor

administrate, consideră că victima a decedat în rezultatul traumei cranio-cerebrale. Iar

inculpatul nu putea să prevadă că în aplicarea unei lovituri va conduce la căderea

victimei și la deces; la toate apărarea solicită casarea sentinței instanței de fond și

dispunerea prin decizie, rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de

judecată, în baza motivelor expuse în cerere, care se referă la: respingerea cererii de

examinare în baza art. 364/1 Cod de procedură penală: inculpatul a înaintat o cerere

personală în instanța de fond cu privire la examinarea în procedura specială prevăzută

de lente de art. 364/1 Cod de procedură penală, cerere care a fost respinsă; lipsa

vinovăție în comiterea infracțiunii cu intenție: instanța de fond nu a luat în considerație

aceste 2 sarcini la adoptarea actului judecătoresc că nu a existat intenția directă a

inculpatului, iar loviturile aplicate de acesta nu s-au extins asupra tuturor leziunilor

corporale depistate la victimă. Aceste aspecte demonstrează că infracțiunea a fost

comisă din imprudență. în acest context, premizele care au cauzat moartea victimei

urmau a fi analizate multiaspectual;

2019, au fost respinse apelurile avocatului Lefter Dumitru în numele inculpatului

Denisov Oleg, avocatului Goncear Aurel în numele inculpatului Climov Nicolae și

apelul suplimentar al avocatului Efros Vasile în numele inculpatului Denisov Oleg,

declarate împotriva sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 27 decembrie 2018,

ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în

ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpaților Denisov Oleg și Climov

Nicolae în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) din Codul penal,

și art. 44, 179 alin. (2) din Codul penal.

Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor

imputate se confirmă prin următoarea sistemă de probe, cum ar fi: declarațiile

succesorului părții vătămate Ghensari Victoria, declarațiile părții vătămate Covali

Elena, declarațiile martorilor Mardari Victor, Starosta Mihail, Lisnic Ludmila, Melnic

Irina, Ceban Elvira, Covali Andrei, precum și: conținutul procesului - verbal privind

4

depistarea infracțiunii din 26.02.2018 conform căreia, inculpații i-au aplicat multiple

lovituri lui Guțu Ghenadie (f.d. 16, vol. I); conținutul plângerii depusă de Covali Elena

la 24.902.2017 pe faptul violării de domiciliu comis de ambii inculpați (f.d. 17, vol. I);

conținutul procesului - verbal de cercetare la fața locului din 23.02.2017 a domiciliului

părții vătămate Covali Elena (f.d. 21 - 25, vol. I); conținutul procesului-verbal de

cercetare la fața locului cu planșa fotografică, conform căruia a fost cercetată

gospodăria lui Guțu Ghenadie din or. Șoldănești str. Pușkin 2A unde s-a depistat în

cadrul cercetării o pereche de șlapi în apropiere de poartă și pete de culoare brună

roșietică asemănătoare cu sângele sub perete casei cet. Guțu Ghenadie (f.d. 28 - 32,

vol. I); conținutul rezultatului final cu alcooltestului „Drager” din 23.02.2018, conform

căruia la Climov Nicolae s-a depistat în aerul expirat 0,70 mg/l (f.d. 26, vol. I);

conținutul rezultatului final cu alcooltestul „Drager” din 23.02.2018, conform căruia la

Denisov Oleg s-a depistat în aerul expirat 0.60 mg/l (f.d. 27, vol. I); conținutul

raportului de constatare medico - legală nr. 201826D0054 din 26.02.2018 (f.d. 41 - 42,

vol. I); conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 201826D0056 din 05.03.2018

(f.d. 44 - 45 vol. I); conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 201826C0038 din

data de 26 martie 2018, (f.d. 53- 55, vol. I); conținutul procesului - verbal de cercetare

din 03.04.2018 a fișei medicale a cet. Guțu Ghenadie (f.d. 59, vol. I); conținutul

procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, conform căruia a partea

vătămată Colavi Elena l-a recunoscut pe Denisov Oleg (f.d. 64, vol. I); conținutul

procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie conform căruia partea

vătămată Colavi Elena l-a recunoscut pe „Colea” ca persoana care a pus mâna pe

cuțitul de pe masă (f.d. 65, vol. I); conținutul procesului - verbal de ridicare din

09.03.2018 de la Ghensari Victoria a 3 file de format A4 cu discuții pe rețelele de

socializare cu Denisov Oleg (f.d. 73 - 76, vol. I); conținutul procesului - verbal de

examinare din 09.03.2018 a actelor ridicate de la Ghensari V. (f.d. 77, vol. I);

conținutul procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie conform

căruia martorul Melnic Irina l-a recunoscut persoana nr. 3 (f.d. 82, vol. I); conținutul

procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie conform căruia martorul

Melnic Irina l-a recunoscut persoana nr. 1 (f.d. 83, vol. I); conținutul procesului-verbal

de recunoaștere a persoanei după fotografie conform căruia martorul Ceban Elvira l-a

recunoscut persoana nr. 3 (f.d. 86, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere

a persoanei după fotografie conform căruia martorul Ceban Elvira l-a recunoscut

persoana nr. 1 (f.d. 87, vol. I); conținutul procesului - verbal de confruntare dintre

Climov Nicoale și Ceban Elvira, conform căruia martorul confirmă că primul a lovit

cealaltă persoană la ce Guțu a căzut jos și apoi împreună cu Clilmov l-au lovit cu

picioarele și l-au pus sub un perete (f.d. 89, vol. I); conținutul procesului-verbal de

confruntare dintre Climov Nicoale și Mardari Victor (f.d. 99, vol. I); conținutul

referatului presentențial de evaluare psiho-socială a adultului Denisov Oleg conform

căruia perspectivele de reintegrare sunt medii (f.d. 123-125 vol. I); conținutul

referatului presentențial de evaluare psiho-socială a adultului Climov Nicolae conform

căruia perspectivele de reintegrare sunt maxime (f.d. 178-180, vol. I); conținutul

procesului-verbal de confruntare dintre Climov Nicoale și Denisov Oleg, conform

căruia indică unul la altul că a participat la bătaie și au aplicat ceva lovituri victimei

(f.d. 195, vol. I); onținutul procesului-verbal de confruntare dintre Climov Nicoale

și Denisov Oleg din 23.04.2018 (f.d. 234-235, vol. I); conținutul cererii cet. Covali

Elena din 11.04.2018 prin care își retrage plângerea inițială depusă în privința lui

Climov Nicolai (f.d. 243, vol. I); conținutul raportului de expertiză judiciară

201837A0107 din 11.06.2017 (f.d. 174 - 175, vol. II); conținutul raportului de

5

expertiză judiciară 201837A0106 din 11.06.2017 (f.d. 176-177. vol. II); conținutul

cererii depuse de Covali Elena la 29.06.2018 prin care își retrage plângerea (f.d. 178,

vol. II); conținutul procesului - verbal de recunoaștere din 10.05.2018 conform căreia

Ceban Elvira a recunoscut scurta prezentată sub nr. 3 (f.d. 26 - 29, vol. II).

Astfel, se reține ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, declarațiile

inculpaților Climov Nicolae și Denisov Oleg că doar Denisov Oleg a aplicat lovituri

părții vătămate, instanța le consideră ca o versiune de apărare, ce nu coroborează cu

probele cercetate în ședința de judecată și descrise. Mai mult ca atât, pe parcursul

procesului penal, ambii inculpați au dat depoziții contradictorii. Astfel, la faza de

urmărire penală, inculpatul Climov Nicolae, a indicat că pe Guțu Ghenadie l-a lovit

Denisov Pavel și Denisov Oleg. Inculpatul Denisov Oleg a indicat că a comis

infracțiunea în participație cu Climov Nicolae, care a fel a aplicat câteva lovituri părții

vătămate. Aceste circumstanțe reprezintă în sine un temei de a considera depozițiile

inculpaților, potrivit cărora leziunile corporale lui Guțu Ghenadie i-au fost cauzate

exclusiv de către Denisov Oleg, ca neveridice, ce nu coroborează cu alte probe

administrate.

Instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate argumentule apelantului potrivit

căruia, prima instanță și-a întemeiat sentința de condamnare doar pe declarațiile

martorului Ceban Elvira, care a declarat că anume N. Climov împreună cu Oleg

Denisov l-au lovit pe Ghenadie Guțu, dar nu a analizat aceste declarații din punct de

vedere a veridicității lor. Apelantul consideră că declarațiile sunt false, fapt confirmat

de declarațiile contradictorii date în cadrul acțiunilor de urmărire penală și cele în

instanța de judecată în coroborare cu alte declarații a martorilor audiați în cadrul

cercetării judecătorești.

Faptul că martorul Ceban Elvira a recunoscut cu certitudine inculpatul Climov

Nicolae, ca fiind a doua persoană care a aplicat lovituri lui Guțu Ghenadie, se confirmă

de procesul verbal de confruntare din între martor și Climov Nicolae (f.d. 89, vol. I),

potrivit căruia martorul a indicat că îl cunoaște pe inculpatul Climov Nicolae, indicând

la el ca fiind persoana ce l-a bătut pe partea vătămată împreună cu o altă persoană.

La fel și în ședința de judecată, martorul respectiv a indicat că este convinsă și cu

certitudine confirmă că Climov Nicolae l-a bătut împreună cu inculpatul Denisov Oleg

pe Guțu Ghenadie.

Declarațiile martorului Ceban Elvira sunt confirmate prin declarațiile martorului

Melnic Irina, care a declarat că „...Peste aproximativ 15 min. Elvira a revenit în casă și

a comunicat că inculpații (Denisov Oleg și Climov Nicolae) l-au băut pe Ghenadie.

împreună cu Elvira au ieșit din casă și au plecat spre Ghenadie care se afla la conțul

casei”.

Declarațiile acestor martori au fost confirmate și de către martorul Covali Andrei

care a susținut că „...a fost telefonat de către concubina sa care i-a comunicat despre

faptul că două peroane de gen masculin îl bat foarte tare pe Ghenadie”.

În același timp, instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a

apreciat critic declarațiile martorului Denisov Pavel potrivit cărora, Guțu Ghenadie a

fost lovit doar de către fratele său, nu și de Climov Nicolae, or acest martor care este

prieten cu Climov Nicolae este o persoană cointeresata care susține poziția acestui

inculpat, inclusiv și a inculpatului Denisov Oleg care îi este frate.

Mai mult, potrivit conținutului copiei discuțiilor duse prin intermediul rețelelor

de socializare cu Climov Nicolae în care ultimul indică că „a fost amenințat că dacă v-

a spune cum a fost cu dânsul se v-a întâmpla ce s-a întâmplat cu victima” (f.d. 149,

vol. III).

6

După cum rezultă din procesele-verbale de prezentare martorilor Melnic Irina și

Ceban Elvira de recunoaștere a inculpatului Climov Nicolae după fotografie din

27.02.2018 (f.d. 83,87, vol. I), rezultă că martorilor respectivi le-au fost prezentate

fotografiile lui Climov Nicolae, iar martorii l-au recunoscut fiind una din persoanele

care l-au bătut și respectiv au intrat în gospodăria lui Guțu Ghenadie la 23.02.2018.

Instanța de apel, a reținut că prima instanță întemeiat a constatat că aceste

declarațiile, procese-verbale, sunt lovite de nulitate absolută, deoarece au fost efectuate

cu încălcări grave a normelor procesuale penale, ce nu pot fi înlăturate decât prin

anularea acestor acte. Instanța atestă că ofițerul de urmărire penală, ce a fost audiat ca

martor în ședința de judecată a motivat efectuarea prezentării spre recunoaștere

martorilor, a lui Climov Nicolae după fotografie, prin faptul că IP Șoldănești nu

dispune de cameră specială pentru a efectua asemenea acțiune pe viu, totodată a mai

indicat că Climov Nicolae nu avea calitate procesuală la acel moment. Or, din

dispozițiile art. 116 Cod de procedură penală, nu rezultă că persoanei ce urmează a fi

recunoscută, urmează a-i fi atribuită o calitate la fața procesuală. Norma prevăzută art.

116 alin. (1) Cod de procedură penală, operează cu termenul de „persoană” ce urmează

a fi prezentată spre recunoaștere și nu cu termenii de bănuit, învinuit, martor, parte

vătămată. La fel urmează a fi menționat că lipsa unei camere speciale, nu împiedică

efectuarea acțiunii de prezentare spre recunoaștere. Or, există mai multe posibilități

elementare de a o efectua. Este necesar doar ca persoana ce recunoaște să fie în afara

spațiului vizibilității celui ce urmează a fi recunoscut. Astfel, se putea parcurge, spre

exemplu la folosirea unui automobil cu sticle tonate, sau alte procedee. Totodată,

instanța consideră că aceste acțiuni procesuale de prezentare spre recunoaștere, urmau

a fi efectuate cu participarea obligatorie a lui Climov Nicolae, deoarece organul de

urmărire penală a avut posibilitatea reală și disponibilitatea de a asigura prezența

inculpatului la efectuarea acestei acțiuni de urmărire penală, fapt ce a fost neglijat, ori

Climov Nicolae nu se afla peste hotarele țării, nu era anunțat în căutare. Prin urmare,

prezența sa la efectuarea acțiunii de prezentare spre recunoaștere, urma a fi asigurată.

Astfel prima instanță a specificat că potrivit art. 251 alin. (2) Cod de procedură

penală, încălcarea prevederilor legale ce se referă la participarea părții în cazurile

obligatorii, atrage nulitatea actului procedural efectuat în lipsa ei. În speță, participarea

lui Climov Nicolae la efectuarea prezentării sale spre recunoaștere era obligatorie,

deoarece era posibilă aducerea lui în fața organului de urmărire penală. Conform alin.

(3) al aceluiași articol, nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod,

poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de

instanță, inclusiv din oficiu. Din motivele reiterate, instanța a considerat procesele-

verbale de prezentare martorilor Melnic Irina și Ceban Elvira spre recunoaștere a

inculpatului Climov Nicolae după fotografie din 27.02.2018 (f.d. 83,87), ca fiind nule.

Totodată, s-a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia,

nulitatea proceselor verbale menționate, nu afectează în esență baza probatorii,

administrată în cadrul cercetării judecătorești, ce confirmă participarea lui Climov

Nicolae la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal.

Ce ține solicitarea apărării cu privire la dispunerea rejudecării cauzei în prima

instanță în alt complet de judecată, s-a apreciat ca fiind nefondată, or, la caz nu se

atestă nici un temei prevăzut de art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, care

prevede strict 4 cazuri în care poate fi dispusă rejudecarea cauzei, nici unul nefiind

raportat la prezenta cauză penală.

Instanța de apel a respins alegațiile apărării cu privire la pretinsa incompatibilitate

a procurorului care a participat pe caz, or, de către inculpați sau avocații care i-au

7

reprezentat interesele atât în cadrul urmării penale cât și în cadrul ședinței instanței de

fond nu au fost înaintate cereri de recuzare a procurorului Ion Mîrza, astfel

participanții la proces nu au făcut uz de prevederile art. 54 alin. (4) Cod de procedură

penală.

Apărarea în conținutul cererii de apel a invocat dezacordul cu încheierea primei

instanțe prin care a fost respinsă cererea inculpatului Denisov Oleg de examinare în

baza art. 3641 Cod de procedură penală.

Astfel, deși prin cererea înaintată inculpatul Denisov Oleg invocă că recunoaște

pe deplin cele în ce este învinuit (f.d. 148, vol. II), fiind adiat în cadrul ședinței primei

instanțe acesta recunoaște parțial vina asupra faptelor incriminate, nerecunoscând

faptul comiterii infracțiunii de comun acord și împreună cu Climov Nicolae, poziție

menținută și în cadrul ședinței instanței de apel.

Or, o condiție obligatorie este ca inculpatul să recunoască total și necondiționat

fapta incriminată în legătură cu care a fost deferit justiției.

Vinovăția inculpaților Denisov Oleg și Climov Nicolae în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 44, 151 alin. (4) Cod penal a fost dovedită pe deplin în baza

probelor prezentate la cauza penală care demonstrează vinovăția inculpatului în afara

oricărui dubiu rezonabil.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond

la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate

cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în

baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de

închisoare, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de

gradul de pericol al infracțiunii, care se califica ca infracțiune deosebit de gravă, de

circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor atenuante și prezența unei circumstanțe

agravante - săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate, de personalitatea inculpatului

Denisov Oleg, care la locul de trai se caracterizează pozitiv, potrivit referatului însă,

perspectiva de reintegrare în societate a lui Denisov Oleg este medie, din considerentul

că acesta s-a dovedit a fi o persoană cu sentiment slab al responsabilității, care

folosește în exces alcool. Când se află în stare de ebrietate, are un caracter schimbător,

devenind agresiv și conflictual, dar și a inculpatului Climov Nicolae, care la locul de

trai este caracterizat pozitiv. Potrivit referatului, perspectiva de reintegrare în societate

a lui Climov Nicolae este maximă, de faptul că nu a fost inițiatorul bătăii în rezultatul

cărui fapt a decedat partea vătămată, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de

restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către

inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că

drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale

Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Ținând cont că, inculpații Climov Nicolae și Denisov Oleg, anterior nu au fost

judecați, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, la evidența medicului narcolog

sau psiholog nu se află, nu au conștientizat gravitatea faptelor comise, nu regretă cele

săvârșite, precum și, toate circumstanțele cauzei și caracteristicile inculpatului expuse

de către prima instanță în conținutul sentinței, instanța de apel a reținut că, realizarea

scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea și reeducarea

8

inculpatului, precum și, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpaților, cât și a altor persoane; este posibilă numindu-le o pedeapsă penală în

limitele prevăzute de norma legală, care este privativă de libertate.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea din apelul avocatului în

interese inculpatului Denisov Oleg privind stabilirea pedepsei mai blânde, or, soluția

adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de corectare reeducare a

inculpatului Denisov Oleg, or aplicarea unei pedepse penale sub formă de 14 ani

închisoare ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor

concluzii corecte ce țin de comportamentul în locurile publice și siguranța vieții și

sănătății persoanei.

Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față

de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din

partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și

modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

Instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în

conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de

procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpaților.

În prezenta cauză penală, succesorul victimei, Ghenasari Victoria, a formulat față

de inculpați o acțiune civilă, solicitând încasarea în beneficiul său a prejudiciului moral

în sumă de 200 000 lei, a prejudiciu material în sumă de 29 218 lei și a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 5 000 lei.

Instanța de apel, a considerat că prima instanță a soluționat corect acțiunea civilă

înaintată de succesorul victimei, și a dispus că acțiunea civilă privind repararea

prejudiciului material, conform art. 225 alin. (2) Cod de procedură penală urmează a fi

admisă integral.

În acest sens prima instanță a reținut că, potrivit cecurilor anexate la cererea de

chemare în judecată, succesorul părții vătămate a suportat cheltuieli de înmormântare a

părții vătămate în mărime de 29 218.93 lei, cheltuieli ce au fost probate prin înscrisuri

pertinente. Prin urmare, instanța a considera că această sumă urmează a fi încasată de

la inculpați în folosul lui Ghensari Victoria, în mod solidar.

Respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze

prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de judecată este împuternicită prin lege să

determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, conducându-se de

noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea părții vătămate, de circumstanțele

cazului concret

Mărimea prejudiciului moral de către succesorul victimei Ghensari Victoria, nu a

fost dovedit în cuantumul cerut, și mai mult, este reținut faptul că succesorul victimei

fără îndoială a avut de suferit și moral în urma acțiunilor ilegale ale inculpaților

Denisov Oleg și Climov Nicolae, prin faptul că succesorul victimei Guțu Ghenadie,

fiind unica soră a acestuia, iar suferințele unui membru al familie sunt

incomensurabile, acestea sunt cu atât mai acute în situația în care moartea a fost una

violentă. Astfel, supliciile și frustrările determinate de retrăirea permanentă a

sentimentului de pierdere a unei persoane dragi cauzate printr-o acțiune violentă și

brutală au marcat profund succesorul victimei care este și sora acestuia, cu atât mai

mult având în vedere și vârsta victimei, care era la o vârstă, relativ tânără, acesta nu a

reușit să-și întemeieze o familie, iar în rezultatul omorului său familia sa și apropiații

săi au pierdut un suport și o speranță semnificativă, însă, instanța de apel a considerat

că mărimea prejudiciului moral pretins de succesorul victimei în sumă de 200 000 lei

este exagerată, ținând cont de suferințele psihice și care i-a fost provocate succesorului

9

victimei în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpaților. O recompensă echitabilă

și rezonabilă a prejudiciului moral suportat de succesorul victimei Chensari Victoria în

opinia primei instanțe cât și a instanței de apel constituie echivalentul sumei de 30 000

lei, suma solicitată în calitate de prejudiciu moral fiind disproporțională, or însăși

sentința de condamnare reprezintă un remediu de satisfacție morală, a succesorului

victimei

Totodată, din contul inculpaților urmează a fi încasate și cheltuielile de asistență

juridică reale, necesare și rezonabile în sumă de 3000 lei, luând în considerație că

avocatul ce i-a reprezentat interesele lui Ghensari Victoria s-a prezentat doar la 2

ședințe de judecată

inculpatului Climov Nicolae, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală a declarat recurs ordinar, prin care solicită casare acestora, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului Climov Nicolae din motiv

că nu sunt întrunite elementele infracțiunii. Recurentul invocă dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, ori, cauza a fost examinată unilateral.

5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței d apel, avocatul Vasile Efros în

numele inculpatului Denisov Oleg și ultimul, făcînd trimitere la prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, au declarat recurs ordinar, prin are

solicită casare acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare. Recurenții invocă dezacordul

cu modalitatea de apreciere a probelor. Totodată, se invocă aceleași motive declarate în

cererea de apel.

în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului și al

reprezentantului legal Ghensari Victoria expuse în referințe, prin care solicită

inadmisibilitatea acestora, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind

vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Ion Vîrlan în numele

inculpatului Climov Nicolae:

Din conținutul cererii de recurs se deduce temeiurile prevăzute de pct. 6), 8) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, având în vedere că apărătorul critică vinovăția

lui Climov Nicolae, considerând că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, solicitând să fie

achitat.

Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de

fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele

inferioare, considerînd că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că

faptele incriminate în actul de învinuire au fost comise de Climov Nicolae.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor

ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de

competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să

intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată

10

comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin

hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din

prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate

în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept.

Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul

unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei

hotărâri de condamnare sau de achitare.

Cît privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul

penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de

fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar

pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real

al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Dar, verificînd

probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de recurenți,

Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de săvîrșirea

infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu

a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei,

care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea unei alte soluții.

Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile de

drept la care fac referință recurenții și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției

adoptate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise.

Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent, au format

obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând prevederile art. 414

alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-a dat o

motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care este

susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6

din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare

efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în

care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării

deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca

impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO

Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia

probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont de

cele menționate Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei corespunde

prevederilor legale sus menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate

în apel.

11

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, toate probele prezentate au primit o

apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele

de fapt stabilite în prezenta cauză penală.

Potrivit textului recursului, recurentl mai invocă temei de casare a deciziei

instanței de apel pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează, că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, cînd nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Colegiul penal reține că, motivul invocat de recurent, precum că „nu au fost

întrunite elementele infracțiunii”, constituie o interpretare subiectivă a sa, or instanța

de apel corect a constatat că în acțiunile lui Climov Nicolae, sunt prezente toate

elementele constitutive a infracțiunilor prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal,

argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le

însușește.

Astfel, Colegiul penal susține pe deplin concluzia instanței de apel precum că,

inculpatul Climov Nicolae, a comis infracțiunile prevăzute de art. 44, 151 alin. (4)

Cod penal.

Totodată, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea

acestuia, de vreme ce probele pertinente și concludente, analizate în ansamblu, din

punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în

săvârșirea infracțiunii imputate.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești

contestate.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de către

recurent nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit

legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Vasile Efros în numele

inculpatului Denisov Oleg și ultimul:

Potrivit textului recursului, recurenții invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanța de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței; fapte săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că acestea nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată că, temeiurile invocate

de către recurenți și prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu

și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța

de apel, rejudecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat

și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce

au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor

de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se

argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal. Totodată, instanța

12

de recurs consideră că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în

partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conform rigorilor și exigențelor

din art. 6 CEDO.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel a adoptat o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept,

prezentate în hotărârea atacată și corect a constatat că, Denisov Oleg este vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal.

De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de

către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este

prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de

fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când

instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi

ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar

dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o

eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Cu referire la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală, Colegiul penal îl apreciază la fel ca fiind neîntemeiat, or este invocat în mod

similar cu privire la critica aprecierii probelor, în particular a declarațiilor martorilor,

expertului și rapoartelor de expertiză, pe care recurentul le consideră greșite apreciate

de către instanța de apel.

Astfel, cumulul de probe analizat în prezenta speță, în opinia Colegiului penal,

întemeiat au permis instanțelor de fond a conchide asupra vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal. Această concluzie,

pornind de la plenitudinea concluziilor instanței de apel, expusă în hotărârea atacată,

Colegiul penal o consideră întemeiată și o susține pe deplin.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, cele relatate de către recurenți, în

coroborare cu cumulul de probe anexate la cauză, întemeiat au permis instanței de apel

a conchide asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44,

151 alin. (4) Cod penal

În această ordine de idei, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel

pronunțând hotărîrea de condamnarea lui Denisov Oleg a judecat cauza în

conformitate cu prevederile legale, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, cu

respectarea exigențelor prescrise la art. 6 § 1 CEDO.

Nu în ultimul rând, asupra celor constatate se impune și mențiunea că, criticile

formulate de recurenți în recursul ordinar declarat, au format obiect de discuție la

judecarea cauzei penale în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în hotărârile adoptate, soluție pe care instanța de recurs

și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că

verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, temeiuri de casare a acesteia, nu s-au stabilit.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și minuțios

în textul deciziei invocate în pct. 4.1 al prezentei decizii.

Prin urmare, afirmația autorului recursului, precum că instanța de apel nu și-a

argumentat soluția de condamnare, este neîntemeiată.

Concluziile instanței de apel corespund circumstanțelor cauzei, iar temeiuri prin

care s-ar demonstra că Denisov Oleg nu a săvîrșit infracțiunea imputată, nu s-au

stabilit.

13

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se

încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Astfel, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat de Vasile Efros în numele inculpatului

Denisov Oleg și ultimul, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Ion Vîrlan în

numele inculpatului Climov Nicolae, de avocatul Vasile Efros în numele inculpatului

Denisov Oleg și ultimul, împotriva sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 27

decembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie

2019, în cauza penală, în privința lui Denisov Oleg XXX și Climov Nicolae XXX,

ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 19 decembrie 2019.

Președinte: Ion Guzun

Judecători: Anatolie Țurcan

Victor Boico

14