1ra-1576/2019 — Art. 44, 179 al. 2, 44, 151 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 27 decembrie 2018, procesul penal de învinuire a lui Denisov Oleg și Climov Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 44, 179 alin. (2) Codul penal, a fost încetat în legătură cu retragerea plângerii de către partea vătămată. Denisov Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 44, 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 14 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Climov Nicolae a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Solicitarea de a încasa cheltuielile de judecată din contul inculpaților, a fost respinsă ca neîntemeiată. Plângerea avocatului Oxana Ivanov în interesele lui Ghensari Victoria, privind anularea ordonanței procurorului în procuratura r-lui Șoldănești, Ion Mîrza din 11.05.2018, privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Denisov Pavel din lipsa elementelor constitutive a infracțiunii și a ordonanței fin 31 mai 2018 emisă de procurorul-șef interimar al procuraturii r-lui Șoldănești, Ruslan Știrbu, prin care s-a respins plângerea împotriva ordonanței din 11 mai 2018, a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasat în mod solidar de la Denisov Oleg și Climov Nicolae în beneficiului Ghensari Victoriei 29 218 lei cu titlu prejudiciu material, 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 3 000 lei pentru cheltuielile de asistență juridică reale necesare și rezonabile, iar în total 62 218 lei. În rest, pretențiile din acțiunea civilă, au fost respinse ca neîntemeiate. 1

Pentru a se pronunța în cauza dată, instanța de fond a constatat că, la 23 februarie 2018, în jurul orei 23:00 min., Denisov Oleg, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Climov Nicolaie, aflându-se în gospodăria lui Guțu Ghenadie din or. XXX, str. XXX, cu scopul de a-i cauza leziuni corporale, i-a aplicat lui Guțu Ghenadie mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, inclusiv în regiunea organelor de importanță vitală - cap, cauzându-i: traumă cranio-cerebrală închisă, plagă contuză și echimoză pe cap, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, revărsate sangvine în mușchiul temporal drept, fractura liniară a oaselor bolții și bazei craniului. Hemoragii epidurale, subdurale (90ml) și subarahnoidiene parțiale. Contuzie cerebrală gravă, fractura bazei craniului, fractura peretelui orbitei drepte, fractura osului nazal, echimoze pe față și umărul stâng, care au putut fi provocate ca rezultat al acțiunii traumatice cu obiect contondent, dur care ar putea fi pumnul și piciorul și care conform raportului de expertiză judiciară nr. 201826C0038 din 26.03.2018 se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în rezultatul cărora victima Guțu Ghenadie a decedat la data de 09.03.2018 la IMSP Spitalul Raional Șoldănești. Tot, ei la data de 23 februarie 2018, în jurul orei 22:00min., în urma înțelegerii prealabile și împreună, aflându-se în or. Șoldănești str. Vatra Șoldăneștilor 13, intenționat au pătruns ilegal în domiciliul lui Covali Elena, situat în or. Șoldănești, str. Vatra Șoldăneștilor 13, fără consimțământul acesteia și au refuzat la cererea victimei de a-l părăsi, amenințând-o cu răfuială fizică.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Lefter Dumitru în numele inculpatului Denisov Oleg a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea parțială acesteia, vu pronunțarea unei noi hotărâri, cu stabilirea lui Denisov Oleg a unei pedepse mai blânde. În argumentarea apelului declarat, s-a invocat următoarele: - pedeapsa penală este prea aspră; - prin încheierea protocolară a instanței, cererea inculpatului a fost respinsă, pe motiv că acesta nu a recunoscut integral în învinuirea formulată în rechizitoriu de către acuzator. Inculpatul a menționat că de unul singur a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal. În ședința judiciară inculpatul Denisov Oleg, fiind audiat, a recunoscut faptele incriminate; - sentința de condamnare este bazată doar afirmațiile unui martor; - pe tot parcursul urmăririi penale Denisov Oleg a recunoscut vina sa în cele întâmplate, a participat activ la stabilirea circumstanțelor cauzei; - încă o probă este corespondența pe rețelele de socializare între el și succesoarea părții vătămate Victoria Ghensari, în care primul î-și exprima îngrijorarea privind starea sănătății cet. Guțu Ghenadie și și-a exprimat regretul de cele întâmplate, și-a cerut scuze, Denisov Oleg pentru prima dată a comis o faptă care cade sub incidența legii penale; 3.1. Nefiind de acord cu sentința, avocatul Goncea Aurel în numele inculpatului Climov Nicolae, a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de inculpatul Nicolae Climov și a pronunța o nouă hotărâre în aceeași parte, prin care Nicolae Climov să fie achitat, iar acțiunea civilă în privința lui Nicolae Climov să fie respinsă. În argumentarea apelului declarat, avocatul a invocat următoarele: - sentința de condamnare este neîntemeiată; - instanța de judecată și-a întemeiat sentința de condamnare doar pe declarațiile martorului Ceban Elvira; 2 - un rol important în probarea falsă a vinovăției cet. Climov l-au jucat și reprezentanții organului de urmărire penală, care prin actele sale procedurale confirmă interesul ca în fel și chip să-l implice în comiterea infracțiunii pe cet. Climov. Faptul dat e determinat că până la caz Climov și Denisov au intrat în casa cet. Covali Elena și pe faptul dat a fost pornită urmărirea penală; - faptul că Ceban Elvira nu a fost martor ocular la cele întâmplate la poarta curții casei cet. Guțu Ghenadie și este o marionetă a acuzării în confirmarea vinovăției cet. Climov; - S-au efectuat cu abateri esențiale de la prevederile art. 116 și 117 Cod de procedură penală; - În toate procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere cet. N. Climov este identificat cu nr. 1, iar cet. Oleg Denisov cu nr. 3. sunt dubioase; - procesul-verbal în cauză a fost întocmit contrar prevederilor art. 117 Cod de procedură penală, care nemijlocit prevede procedura prezentării spre recunoaștere a obiectelor. Până la prezentarea spre recunoaștere a scurtei martorul Ceban Elvira nu a fost audiată asupra circumstanțelor în care au văzut scurta și semnele și particularitățile după care ar putea să o recunoască; - declarațiile martorilor acuzării sunt contradictorii; - instanța neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorului Denisov Pavel pe motiv că este prieten cu N. Climov, fără a face o analiză în coroborare cu alte circumstanțe ale cauzei; - o probă în aceea că infracțiunea a fost comisă de către Denisov Oleg, pe care instanța de judecată nu a analizat-o în sentință este corespondența pe rețelele de socializare între O. Denisov și succesoarea părții vătămate Victoria Ghensari, în care primul î-și exprima îngrijorarea privind starea sănătății cet. Guțu Ghenadie și și-a exprimat regretul de cele întâmplate, și-a cerut scuze; - doar Oleg Denisov este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, fapt care a fost recunoscut de el însuși și a negat participația lui N. Climov la aplicarea loviturilor cet. Ghenadie Guțu; - succesorul părții vătămate Victoria Ghensari, analizând minuțios toate circumstanțele cauzei a declarat în ședința de judecată că pe Climov nu-1 consideră vinovat nu are pretenții și că el face declarații în scopul de a-1 eschiva de la răspundere pe Denisov Pavel, care este coautorul infracțiunii. 3.2. Nefiind de acord cu sentința, avocatul Efros Vasile în numele inculpatului Denisov Oleg, a înaintat apel suplimentar, prin care a solicitat admiterea apelului suplimentar, declarat împotriva sentinței, în privința condamnatului, Denisov Oleg, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care potrivit art. 415, alin. 3), CPP, instanța de apel urmează să caseze sentința primei instanțe și să dispună rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată în alt complet de judecată. În argumentarea apelului suplimentar declarat, avocatul a invocat următoarele: - sentința de condamnare este neîntemeiată; - ofițerul de urmărire penală Ursache Marcel, cade sub incidența art. 33, alin. 2), pct. 1 Cod de procedură penală, datorită faptului că este cumnatul decedatului, Guțu Ghenadie, iar procurorul de caz Ion Mîrza se află în relație de rudenie contrar art. 33 CPP, cu Ursache Marcel, ofițerul de urmărire penală în cazul dat, iar în cadrul dosarului penal au fost încălcate prevederile art. 33-35 Cod de procedură penală; - în cadrul urmăririi penale de către ofițerul de caz sau făcut presiuni asupra lui Denisov Oleg, în vederea obținerii unor declarații care nu corespund adevărului, iar în caz de refuz de a face asemenea declarații, va fi atras la răspundere penală și fratele 3 său. Mai mult ca atât de către ofițerul de urmărire penală au fost întocmite datorită stării de ebrietate stabilită prin raportul de expertiză, constatat că decedatul se afla în comă alcoolică, cât și a comportamentului agresiv și periculos pentru condamnat, cu existența pericolului realizării acestei amenințări; - la toate rapoartele de expertiză medico-legală pe numele lui Guțu Ghenadie a participat un singur expert, Railean Sergiu, iar întrebările puse în cadrul expertizei sunt subiective, incomplete, pentru a elucida circumstanțele cauzei, de o persoană care cade sub incidența recuzării având interes personal în cauza dată; - reieșind din declarațiile martorilor nimeni nu a văzut acele momente de aplicare a loviturilor sau altercațiilor, precum și momentul survenirii decesului. - conform procesului-verbal de cercetare la fața locului au fost identificate pete de sânge unde a avut loc infracțiunea, iar conform concluziilor expertului s-au depistat echimoze și excoriații pe umeri, fapt care conduce la veridicitatea declarațiilor date de inculpat referitor la îmbrâncelile avute anterior căderii victimei. Toate aceste probe nu au fost analizate și nici apreciate, în particular nu s-a dat apreciere corectă raportului de expertiză-medico-legală anexat la materialele dosarului prin care s-a depistat alcool etilic în cantitate foarte mare, concentrație care de obicei la persoanele vii corespunde intoxicației grave cu alcool. Analizând ansamblul probelor administrate, consideră că victima a decedat în rezultatul traumei cranio-cerebrale. Iar inculpatul nu putea să prevadă că în aplicarea unei lovituri va conduce la căderea victimei și la deces; la toate apărarea solicită casarea sentinței instanței de fond și dispunerea prin decizie, rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată, în baza motivelor expuse în cerere, care se referă la: respingerea cererii de examinare în baza art. 364/1 Cod de procedură penală: inculpatul a înaintat o cerere personală în instanța de fond cu privire la examinarea în procedura specială prevăzută de lente de art. 364/1 Cod de procedură penală, cerere care a fost respinsă; lipsa vinovăție în comiterea infracțiunii cu intenție: instanța de fond nu a luat în considerație aceste 2 sarcini la adoptarea actului judecătoresc că nu a existat intenția directă a inculpatului, iar loviturile aplicate de acesta nu s-au extins asupra tuturor leziunilor corporale depistate la victimă. Aceste aspecte demonstrează că infracțiunea a fost comisă din imprudență. în acest context, premizele care au cauzat moartea victimei urmau a fi analizate multiaspectual;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2019, au fost respinse apelurile avocatului Lefter Dumitru în numele inculpatului Denisov Oleg, avocatului Goncear Aurel în numele inculpatului Climov Nicolae și apelul suplimentar al avocatului Efros Vasile în numele inculpatului Denisov Oleg, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 27 decembrie 2018, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpaților Denisov Oleg și Climov Nicolae în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) din Codul penal, și art. 44, 179 alin. (2) din Codul penal. Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate se confirmă prin următoarea sistemă de probe, cum ar fi: declarațiile succesorului părții vătămate Ghensari Victoria, declarațiile părții vătămate Covali Elena, declarațiile martorilor Mardari Victor, Starosta Mihail, Lisnic Ludmila, Melnic Irina, Ceban Elvira, Covali Andrei, precum și: conținutul procesului - verbal privind 4 depistarea infracțiunii din 26.02.2018 conform căreia, inculpații i-au aplicat multiple lovituri lui Guțu Ghenadie (f.d. 16, vol. I); conținutul plângerii depusă de Covali Elena la 24.902.2017 pe faptul violării de domiciliu comis de ambii inculpați (f.d. 17, vol. I); conținutul procesului - verbal de cercetare la fața locului din 23.02.2017 a domiciliului părții vătămate Covali Elena (f.d. 21 - 25, vol. I); conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică, conform căruia a fost cercetată gospodăria lui Guțu Ghenadie din or. Șoldănești str. Pușkin 2A unde s-a depistat în cadrul cercetării o pereche de șlapi în apropiere de poartă și pete de culoare brună roșietică asemănătoare cu sângele sub perete casei cet. Guțu Ghenadie (f.d. 28 - 32, vol. I); conținutul rezultatului final cu alcooltestului „Drager” din 23.02.2018, conform căruia la Climov Nicolae s-a depistat în aerul expirat 0,70 mg/l (f.d. 26, vol. I); conținutul rezultatului final cu alcooltestul „Drager” din 23.02.2018, conform căruia la Denisov Oleg s-a depistat în aerul expirat 0.60 mg/l (f.d. 27, vol. I); conținutul raportului de constatare medico - legală nr. 201826D0054 din 26.02.2018 (f.d. 41 - 42, vol. I); conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 201826D0056 din 05.03.2018 (f.d. 44 - 45 vol. I); conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 201826C0038 din data de 26 martie 2018, (f.d. 53- 55, vol. I); conținutul procesului - verbal de cercetare din 03.04.2018 a fișei medicale a cet. Guțu Ghenadie (f.d. 59, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, conform căruia a partea vătămată Colavi Elena l-a recunoscut pe Denisov Oleg (f.d. 64, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie conform căruia partea vătămată Colavi Elena l-a recunoscut pe „Colea” ca persoana care a pus mâna pe cuțitul de pe masă (f.d. 65, vol. I); conținutul procesului - verbal de ridicare din 09.03.2018 de la Ghensari Victoria a 3 file de format A4 cu discuții pe rețelele de socializare cu Denisov Oleg (f.d. 73 - 76, vol. I); conținutul procesului - verbal de examinare din 09.03.2018 a actelor ridicate de la Ghensari V. (f.d. 77, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie conform căruia martorul Melnic Irina l-a recunoscut persoana nr. 3 (f.d. 82, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie conform căruia martorul Melnic Irina l-a recunoscut persoana nr. 1 (f.d. 83, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie conform căruia martorul Ceban Elvira l-a recunoscut persoana nr. 3 (f.d. 86, vol. I); conținutul procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie conform căruia martorul Ceban Elvira l-a recunoscut persoana nr. 1 (f.d. 87, vol. I); conținutul procesului - verbal de confruntare dintre Climov Nicoale și Ceban Elvira, conform căruia martorul confirmă că primul a lovit cealaltă persoană la ce Guțu a căzut jos și apoi împreună cu Clilmov l-au lovit cu picioarele și l-au pus sub un perete (f.d. 89, vol. I); conținutul procesului-verbal de confruntare dintre Climov Nicoale și Mardari Victor (f.d. 99, vol. I); conținutul referatului presentențial de evaluare psiho-socială a adultului Denisov Oleg conform căruia perspectivele de reintegrare sunt medii (f.d. 123-125 vol. I); conținutul referatului presentențial de evaluare psiho-socială a adultului Climov Nicolae conform căruia perspectivele de reintegrare sunt maxime (f.d. 178-180, vol. I); conținutul procesului-verbal de confruntare dintre Climov Nicoale și Denisov Oleg, conform căruia indică unul la altul că a participat la bătaie și au aplicat ceva lovituri victimei (f.d. 195, vol. I); onținutul procesului-verbal de confruntare dintre Climov Nicoale și Denisov Oleg din 23.04.2018 (f.d. 234-235, vol. I); conținutul cererii cet. Covali Elena din 11.04.2018 prin care își retrage plângerea inițială depusă în privința lui Climov Nicolai (f.d. 243, vol. I); conținutul raportului de expertiză judiciară 201837A0107 din 11.06.2017 (f.d. 174 - 175, vol. II); conținutul raportului de 5 expertiză judiciară 201837A0106 din 11.06.2017 (f.d. 176-177. vol. II); conținutul cererii depuse de Covali Elena la 29.06.2018 prin care își retrage plângerea (f.d. 178, vol. II); conținutul procesului - verbal de recunoaștere din 10.05.2018 conform căreia Ceban Elvira a recunoscut scurta prezentată sub nr. 3 (f.d. 26 - 29, vol. II). Astfel, se reține ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, declarațiile inculpaților Climov Nicolae și Denisov Oleg că doar Denisov Oleg a aplicat lovituri părții vătămate, instanța le consideră ca o versiune de apărare, ce nu coroborează cu probele cercetate în ședința de judecată și descrise. Mai mult ca atât, pe parcursul procesului penal, ambii inculpați au dat depoziții contradictorii. Astfel, la faza de urmărire penală, inculpatul Climov Nicolae, a indicat că pe Guțu Ghenadie l-a lovit Denisov Pavel și Denisov Oleg. Inculpatul Denisov Oleg a indicat că a comis infracțiunea în participație cu Climov Nicolae, care a fel a aplicat câteva lovituri părții vătămate. Aceste circumstanțe reprezintă în sine un temei de a considera depozițiile inculpaților, potrivit cărora leziunile corporale lui Guțu Ghenadie i-au fost cauzate exclusiv de către Denisov Oleg, ca neveridice, ce nu coroborează cu alte probe administrate. Instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate argumentule apelantului potrivit căruia, prima instanță și-a întemeiat sentința de condamnare doar pe declarațiile martorului Ceban Elvira, care a declarat că anume N. Climov împreună cu Oleg Denisov l-au lovit pe Ghenadie Guțu, dar nu a analizat aceste declarații din punct de vedere a veridicității lor. Apelantul consideră că declarațiile sunt false, fapt confirmat de declarațiile contradictorii date în cadrul acțiunilor de urmărire penală și cele în instanța de judecată în coroborare cu alte declarații a martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești. Faptul că martorul Ceban Elvira a recunoscut cu certitudine inculpatul Climov Nicolae, ca fiind a doua persoană care a aplicat lovituri lui Guțu Ghenadie, se confirmă de procesul verbal de confruntare din între martor și Climov Nicolae (f.d. 89, vol. I), potrivit căruia martorul a indicat că îl cunoaște pe inculpatul Climov Nicolae, indicând la el ca fiind persoana ce l-a bătut pe partea vătămată împreună cu o altă persoană. La fel și în ședința de judecată, martorul respectiv a indicat că este convinsă și cu certitudine confirmă că Climov Nicolae l-a bătut împreună cu inculpatul Denisov Oleg pe Guțu Ghenadie. Declarațiile martorului Ceban Elvira sunt confirmate prin declarațiile martorului Melnic Irina, care a declarat că „...Peste aproximativ 15 min. Elvira a revenit în casă și a comunicat că inculpații (Denisov Oleg și Climov Nicolae) l-au băut pe Ghenadie. împreună cu Elvira au ieșit din casă și au plecat spre Ghenadie care se afla la conțul casei”. Declarațiile acestor martori au fost confirmate și de către martorul Covali Andrei care a susținut că „...a fost telefonat de către concubina sa care i-a comunicat despre faptul că două peroane de gen masculin îl bat foarte tare pe Ghenadie”. În același timp, instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile martorului Denisov Pavel potrivit cărora, Guțu Ghenadie a fost lovit doar de către fratele său, nu și de Climov Nicolae, or acest martor care este prieten cu Climov Nicolae este o persoană cointeresata care susține poziția acestui inculpat, inclusiv și a inculpatului Denisov Oleg care îi este frate. Mai mult, potrivit conținutului copiei discuțiilor duse prin intermediul rețelelor de socializare cu Climov Nicolae în care ultimul indică că „a fost amenințat că dacă v- a spune cum a fost cu dânsul se v-a întâmpla ce s-a întâmplat cu victima” (f.d. 149, vol. III). 6 După cum rezultă din procesele-verbale de prezentare martorilor Melnic Irina și Ceban Elvira de recunoaștere a inculpatului Climov Nicolae după fotografie din 27.02.2018 (f.d. 83,87, vol. I), rezultă că martorilor respectivi le-au fost prezentate fotografiile lui Climov Nicolae, iar martorii l-au recunoscut fiind una din persoanele care l-au bătut și respectiv au intrat în gospodăria lui Guțu Ghenadie la 23.02.2018. Instanța de apel, a reținut că prima instanță întemeiat a constatat că aceste declarațiile, procese-verbale, sunt lovite de nulitate absolută, deoarece au fost efectuate cu încălcări grave a normelor procesuale penale, ce nu pot fi înlăturate decât prin anularea acestor acte. Instanța atestă că ofițerul de urmărire penală, ce a fost audiat ca martor în ședința de judecată a motivat efectuarea prezentării spre recunoaștere martorilor, a lui Climov Nicolae după fotografie, prin faptul că IP Șoldănești nu dispune de cameră specială pentru a efectua asemenea acțiune pe viu, totodată a mai indicat că Climov Nicolae nu avea calitate procesuală la acel moment. Or, din dispozițiile art. 116 Cod de procedură penală, nu rezultă că persoanei ce urmează a fi recunoscută, urmează a-i fi atribuită o calitate la fața procesuală. Norma prevăzută art. 116 alin. (1) Cod de procedură penală, operează cu termenul de „persoană” ce urmează a fi prezentată spre recunoaștere și nu cu termenii de bănuit, învinuit, martor, parte vătămată. La fel urmează a fi menționat că lipsa unei camere speciale, nu împiedică efectuarea acțiunii de prezentare spre recunoaștere. Or, există mai multe posibilități elementare de a o efectua. Este necesar doar ca persoana ce recunoaște să fie în afara spațiului vizibilității celui ce urmează a fi recunoscut. Astfel, se putea parcurge, spre exemplu la folosirea unui automobil cu sticle tonate, sau alte procedee. Totodată, instanța consideră că aceste acțiuni procesuale de prezentare spre recunoaștere, urmau a fi efectuate cu participarea obligatorie a lui Climov Nicolae, deoarece organul de urmărire penală a avut posibilitatea reală și disponibilitatea de a asigura prezența inculpatului la efectuarea acestei acțiuni de urmărire penală, fapt ce a fost neglijat, ori Climov Nicolae nu se afla peste hotarele țării, nu era anunțat în căutare. Prin urmare, prezența sa la efectuarea acțiunii de prezentare spre recunoaștere, urma a fi asigurată. Astfel prima instanță a specificat că potrivit art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale ce se referă la participarea părții în cazurile obligatorii, atrage nulitatea actului procedural efectuat în lipsa ei. În speță, participarea lui Climov Nicolae la efectuarea prezentării sale spre recunoaștere era obligatorie, deoarece era posibilă aducerea lui în fața organului de urmărire penală. Conform alin. (3) al aceluiași articol, nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu. Din motivele reiterate, instanța a considerat procesele- verbale de prezentare martorilor Melnic Irina și Ceban Elvira spre recunoaștere a inculpatului Climov Nicolae după fotografie din 27.02.2018 (f.d. 83,87), ca fiind nule. Totodată, s-a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, nulitatea proceselor verbale menționate, nu afectează în esență baza probatorii, administrată în cadrul cercetării judecătorești, ce confirmă participarea lui Climov Nicolae la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal. Ce ține solicitarea apărării cu privire la dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță în alt complet de judecată, s-a apreciat ca fiind nefondată, or, la caz nu se atestă nici un temei prevăzut de art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, care prevede strict 4 cazuri în care poate fi dispusă rejudecarea cauzei, nici unul nefiind raportat la prezenta cauză penală. Instanța de apel a respins alegațiile apărării cu privire la pretinsa incompatibilitate a procurorului care a participat pe caz, or, de către inculpați sau avocații care i-au 7 reprezentat interesele atât în cadrul urmării penale cât și în cadrul ședinței instanței de fond nu au fost înaintate cereri de recuzare a procurorului Ion Mîrza, astfel participanții la proces nu au făcut uz de prevederile art. 54 alin. (4) Cod de procedură penală. Apărarea în conținutul cererii de apel a invocat dezacordul cu încheierea primei instanțe prin care a fost respinsă cererea inculpatului Denisov Oleg de examinare în baza art. 3641 Cod de procedură penală. Astfel, deși prin cererea înaintată inculpatul Denisov Oleg invocă că recunoaște pe deplin cele în ce este învinuit (f.d. 148, vol. II), fiind adiat în cadrul ședinței primei instanțe acesta recunoaște parțial vina asupra faptelor incriminate, nerecunoscând faptul comiterii infracțiunii de comun acord și împreună cu Climov Nicolae, poziție menținută și în cadrul ședinței instanței de apel. Or, o condiție obligatorie este ca inculpatul să recunoască total și necondiționat fapta incriminată în legătură cu care a fost deferit justiției. Vinovăția inculpaților Denisov Oleg și Climov Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 44, 151 alin. (4) Cod penal a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală care demonstrează vinovăția inculpatului în afara oricărui dubiu rezonabil. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care se califica ca infracțiune deosebit de gravă, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor atenuante și prezența unei circumstanțe agravante - săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate, de personalitatea inculpatului Denisov Oleg, care la locul de trai se caracterizează pozitiv, potrivit referatului însă, perspectiva de reintegrare în societate a lui Denisov Oleg este medie, din considerentul că acesta s-a dovedit a fi o persoană cu sentiment slab al responsabilității, care folosește în exces alcool. Când se află în stare de ebrietate, are un caracter schimbător, devenind agresiv și conflictual, dar și a inculpatului Climov Nicolae, care la locul de trai este caracterizat pozitiv. Potrivit referatului, perspectiva de reintegrare în societate a lui Climov Nicolae este maximă, de faptul că nu a fost inițiatorul bătăii în rezultatul cărui fapt a decedat partea vătămată, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. Ținând cont că, inculpații Climov Nicolae și Denisov Oleg, anterior nu au fost judecați, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, la evidența medicului narcolog sau psiholog nu se află, nu au conștientizat gravitatea faptelor comise, nu regretă cele săvârșite, precum și, toate circumstanțele cauzei și caracteristicile inculpatului expuse de către prima instanță în conținutul sentinței, instanța de apel a reținut că, realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea și reeducarea 8 inculpatului, precum și, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților, cât și a altor persoane; este posibilă numindu-le o pedeapsă penală în limitele prevăzute de norma legală, care este privativă de libertate. Instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea din apelul avocatului în interese inculpatului Denisov Oleg privind stabilirea pedepsei mai blânde, or, soluția adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de corectare reeducare a inculpatului Denisov Oleg, or aplicarea unei pedepse penale sub formă de 14 ani închisoare ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul în locurile publice și siguranța vieții și sănătății persoanei. Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii. Instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpaților. În prezenta cauză penală, succesorul victimei, Ghenasari Victoria, a formulat față de inculpați o acțiune civilă, solicitând încasarea în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei, a prejudiciu material în sumă de 29 218 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 lei. Instanța de apel, a considerat că prima instanță a soluționat corect acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei, și a dispus că acțiunea civilă privind repararea prejudiciului material, conform art. 225 alin. (2) Cod de procedură penală urmează a fi admisă integral. În acest sens prima instanță a reținut că, potrivit cecurilor anexate la cererea de chemare în judecată, succesorul părții vătămate a suportat cheltuieli de înmormântare a părții vătămate în mărime de 29 218.93 lei, cheltuieli ce au fost probate prin înscrisuri pertinente. Prin urmare, instanța a considera că această sumă urmează a fi încasată de la inculpați în folosul lui Ghensari Victoria, în mod solidar. Respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea părții vătămate, de circumstanțele cazului concret Mărimea prejudiciului moral de către succesorul victimei Ghensari Victoria, nu a fost dovedit în cuantumul cerut, și mai mult, este reținut faptul că succesorul victimei fără îndoială a avut de suferit și moral în urma acțiunilor ilegale ale inculpaților Denisov Oleg și Climov Nicolae, prin faptul că succesorul victimei Guțu Ghenadie, fiind unica soră a acestuia, iar suferințele unui membru al familie sunt incomensurabile, acestea sunt cu atât mai acute în situația în care moartea a fost una violentă. Astfel, supliciile și frustrările determinate de retrăirea permanentă a sentimentului de pierdere a unei persoane dragi cauzate printr-o acțiune violentă și brutală au marcat profund succesorul victimei care este și sora acestuia, cu atât mai mult având în vedere și vârsta victimei, care era la o vârstă, relativ tânără, acesta nu a reușit să-și întemeieze o familie, iar în rezultatul omorului său familia sa și apropiații săi au pierdut un suport și o speranță semnificativă, însă, instanța de apel a considerat că mărimea prejudiciului moral pretins de succesorul victimei în sumă de 200 000 lei este exagerată, ținând cont de suferințele psihice și care i-a fost provocate succesorului 9 victimei în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpaților. O recompensă echitabilă și rezonabilă a prejudiciului moral suportat de succesorul victimei Chensari Victoria în opinia primei instanțe cât și a instanței de apel constituie echivalentul sumei de 30 000 lei, suma solicitată în calitate de prejudiciu moral fiind disproporțională, or însăși sentința de condamnare reprezintă un remediu de satisfacție morală, a succesorului victimei Totodată, din contul inculpaților urmează a fi încasate și cheltuielile de asistență juridică reale, necesare și rezonabile în sumă de 3000 lei, luând în considerație că avocatul ce i-a reprezentat interesele lui Ghensari Victoria s-a prezentat doar la 2 ședințe de judecată

Nefiind de acord cu hotărârile menționate, avocatul Ion Vîrlan în numele inculpatului Climov Nicolae, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală a declarat recurs ordinar, prin care solicită casare acestora, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului Climov Nicolae din motiv că nu sunt întrunite elementele infracțiunii. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ori, cauza a fost examinată unilateral. 5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței d apel, avocatul Vasile Efros în numele inculpatului Denisov Oleg și ultimul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, au declarat recurs ordinar, prin are solicită casare acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare. Recurenții invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor. Totodată, se invocă aceleași motive declarate în cererea de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului și al reprezentantului legal Ghensari Victoria expuse în referințe, prin care solicită inadmisibilitatea acestora, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Ion Vîrlan în numele inculpatului Climov Nicolae: Din conținutul cererii de recurs se deduce temeiurile prevăzute de pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, având în vedere că apărătorul critică vinovăția lui Climov Nicolae, considerând că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, solicitând să fie achitat. Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele inferioare, considerînd că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că faptele incriminate în actul de învinuire au fost comise de Climov Nicolae. La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată 10 comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Cît privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Dar, verificînd probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de recurenți, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea unei alte soluții. Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile de drept la care fac referință recurenții și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise. Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând prevederile art. 414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont de cele menționate Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei corespunde prevederilor legale sus menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate în apel. 11 Prin urmare, Colegiul penal conchide că, toate probele prezentate au primit o apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele de fapt stabilite în prezenta cauză penală. Potrivit textului recursului, recurentl mai invocă temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul penal reține că, motivul invocat de recurent, precum că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, constituie o interpretare subiectivă a sa, or instanța de apel corect a constatat că în acțiunile lui Climov Nicolae, sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunilor prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește. Astfel, Colegiul penal susține pe deplin concluzia instanței de apel precum că, inculpatul Climov Nicolae, a comis infracțiunile prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal. Totodată, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce probele pertinente și concludente, analizate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate. Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de către recurent nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Vasile Efros în numele inculpatului Denisov Oleg și ultimul: Potrivit textului recursului, recurenții invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; fapte săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată că, temeiurile invocate de către recurenți și prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel, rejudecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal. Totodată, instanța 12 de recurs consideră că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conform rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. În opinia instanței de recurs, instanța de apel a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată și corect a constatat că, Denisov Oleg este vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal. De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Cu referire la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal îl apreciază la fel ca fiind neîntemeiat, or este invocat în mod similar cu privire la critica aprecierii probelor, în particular a declarațiilor martorilor, expertului și rapoartelor de expertiză, pe care recurentul le consideră greșite apreciate de către instanța de apel. Astfel, cumulul de probe analizat în prezenta speță, în opinia Colegiului penal, întemeiat au permis instanțelor de fond a conchide asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal. Această concluzie, pornind de la plenitudinea concluziilor instanței de apel, expusă în hotărârea atacată, Colegiul penal o consideră întemeiată și o susține pe deplin. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, cele relatate de către recurenți, în coroborare cu cumulul de probe anexate la cauză, întemeiat au permis instanței de apel a conchide asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 151 alin. (4) Cod penal În această ordine de idei, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel pronunțând hotărîrea de condamnarea lui Denisov Oleg a judecat cauza în conformitate cu prevederile legale, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, cu respectarea exigențelor prescrise la art. 6 § 1 CEDO. Nu în ultimul rând, asupra celor constatate se impune și mențiunea că, criticile formulate de recurenți în recursul ordinar declarat, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărârile adoptate, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia, nu s-au stabilit. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și minuțios în textul deciziei invocate în pct. 4.1 al prezentei decizii. Prin urmare, afirmația autorului recursului, precum că instanța de apel nu și-a argumentat soluția de condamnare, este neîntemeiată. Concluziile instanței de apel corespund circumstanțelor cauzei, iar temeiuri prin care s-ar demonstra că Denisov Oleg nu a săvîrșit infracțiunea imputată, nu s-au stabilit. 13 Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală. Astfel, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de Vasile Efros în numele inculpatului Denisov Oleg și ultimul, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Ion Vîrlan în numele inculpatului Climov Nicolae, de avocatul Vasile Efros în numele inculpatului Denisov Oleg și ultimul, împotriva sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 27 decembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2019, în cauza penală, în privința lui Denisov Oleg XXX și Climov Nicolae XXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 19 decembrie 2019. Președinte: Ion Guzun Judecători: Anatolie Țurcan Victor Boico 14