1ra-1663/2019 — art. 332 al. 1 CP

1ra-1663/2019 — art. 332 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1663/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către avocatul Ion Stoian în numele inculpaților Vasile Grosu și Daria Lupu,

avocatul Victor Constantinov în numele inculpatului Vasile Grosu și ultimul, prin

care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 14 mai

2019, în cauza penală, în privința lui

Grosu Vasile XXXXX, născut la XXXX,

originar și domiciliat în XXXX;

Lupu Daria XXXXX, născută la XXXXX,

originară din XXXXX, domiciliată în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 21.07.2015 până la 10.01.2019;

Instanța de apel de la 19.02.2019 până la 14.05.2019;

Instanța de recurs de la 15.07.2019 până la 04.12.2019.

a c o n s t a t a t :

Vasile Grosu și Daria Lupu, au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunei

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și în conformitate cu prevederile Hotărârii

Curții Constituționale nr.33 din 07.12.2017 prin care a fost declarat neconstituțional

textul „intereselor publice sau” din dispoziția art. 327 alin. (1) Cod penal, a fost încetat

procesul penal în această parte.

Vasile Grosu și Daria Lupu, au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunei prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal și în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, a fost încetat procesul

penal.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea civilă Simion

Camerzan prin care s-a dispus încasarea de la Vasile Grosu suma de 3 000 lei și de

la Daria Lupu 3 000 lei în folosul părții civile cu titlu de prejudiciu moral cauzat și

în mod solidar de la ambii condamnați cheltuielile de asistență juridică în sumă de

1 500 lei. În rest acțiunea civilă înaintată de Simion Camerzan a fost respinsă ca

neîntemeiată.

1

activând în calitate de primar al s. Filipeni, r-nul Leova, conform prevederilor

art.123 Cod penal, fiind persoană publică, cu funcție de răspundere, în calitatea sa

de autoritate publică locală executivă, conform prevederilor art.29 lit.t) al Legii

Republicii Moldova „Privind administrația publică locală” nr. 436 din 28.12.2006,

având obligația de a constata încălcările legislației în vigoare comise de persoane

fizice și juridice în teritoriul administrat, să ia măsuri pentru înlăturarea sau

curmarea acestora și, după caz, să sesizeze organele de drept, acestea fiind obligate

să reacționeze cu promptitudine, în condițiile legii, la solicitările primarului, în

încălcarea al.(6) art. 46 al Constituției Republicii Moldova care prevede „Dreptul la

moștenire a proprietății private este garantat”, a prevederilor p. 1.9 al Instrucțiuni -

Tip „Cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației publice

centrale de specialitate și ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova”

Aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.618 din 5 octombrie

1993 care prevăd ,,Răspunderea pentru organizarea și ținerea corectă a lucrărilor de

secretariat, precum și pentru păstrarea în stare perfectă a documentelor o poartă

conducătorii O.A.P. și ai subdiviziunilor structurale ale acestora”, acționând

coordonat și de comun acord cu secretarul consiliului sătesc Filipeni r-nul Leova

Daria Lupu, care este persoană publică, urmărind un scop unic infracțional de a

falsifica documente oficiale, înțelegând și conștientizând caracterul social periculos

al acțiunilor sale ilegale, din alte interese personale și anume de a-și menține

autoritatea pozitivă în localitate față de consăteni și a o ajuta pe consăteana sa

Vasilisa Hîrjeu, la data de 18.06.2012 aflându-se în s. Filipeni, r-nul Leova, știind cu

certitudine că cet. Vasilisa Hîrjeu are frați în viață și astfel nu este unicul moștenitor

al părinților săi decedați, au introdus date denaturat false în certificatul cu nr. 02/1-

22-735 din 18.06.2016 precum că cet. Vasilisa Hîrjeu este unicul moștenitor de

gradul I al mamei acesteiacet. Aculina Camerzan decedată la 25.06.1998, apoi au

semnat și aplicat ștampila primăriei s. Filipeni, r-nul Leova, pe certificatul

menționat, acordându-i astfel acestui certificat statut de document oficial, fapt ce i-

a permis cet. Vasilisa Hîrjeu să-l utilizeze în instanța de judecată Leova pentru a-și

deschide succesiunea, cauzând astfel prin acțiunile sale intenționate daune

considerabile intereselor publice ca urmare a încălcării normelor imperative ale

Constituției Republicii Moldova, ale legii și instrucțiunii menționate, subminând

imaginea organelor publice și instituțiilor de stat în rândul populației, cauzând în

așa mod daune considerabile și intereselor cet. Simion Camerzan, care fiind unul

din moștenitori ai cet. A. Camerzan a fost lipsit de cota parte a moștenirii ce i se

cuvenea pe drept.

2

Acțiunile descrise de către organul de urmărire penală au fost calificate pe

art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale

a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni

au fost săvârșite din alte interese personale.

Tot el, activând în calitate de primar al s. Filipeni, r-nul Leova, conform

prevederilor art.123 Cod penal, fiind persoană publică, cu funcție de răspundere, în

calitatea sa de autoritate publică locală executivă, conform prevederilor art.29 lit.t)

al Legii Republicii Moldova „Privind administrația publică locală” nr. 436 din

28.12.2006, având obligația de a constata încălcările legislației în vigoare comise de

persoane fizice și juridice în teritoriul administrat, să ia măsuri pentru înlăturarea

sau curmarea acestora și, după caz, să sesizeze organele de drept, acestea fiind

obligate să reacționeze cu promptitudine, în condițiile legii, la solicitările

primarului, în încălcarea al.(6) art. 46 al Constituției Republicii Moldova care

prevede „Dreptul la moștenire a proprietății private este garantat”, a prevederilor

p. 1.9 al Instrucțiuni - Tip „Cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele

administrației publice centrale de specialitate și ale autoadministrării locale ale

Republicii Moldova” Aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr.618 din 5 octombrie 1993 care prevăd ,,Răspunderea pentru organizarea și

ținerea corectă a lucrărilor de secretariat, precum și pentru păstrarea în stare

perfectă a documentelor o poartă conducătorii O.A.P. și ai subdiviziunilor

structurale ale acestora”, acționând coordonat și de comun acord cu secretarul

consiliului sătesc Filipeni, r-nul Leova Daria Lupu, care este persoană publică,

urmărind un scop unic infracțional de a falsifica documente oficiale, înțelegând și

conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale ilegale din alte interese

personale și anume de a-și menține autoritatea pozitivă în localitate față de

consăteni și a o ajuta pe consăteana sa Vasilisa Hîrjeu, la aflându-se în s. Filipeni, r-

nul Leova, știind cu certitudine că cet. Vasilisa Hîrjeu are frați în viață și astfel nu

este unicul moștenitor al părinților săi decedați, au introdus date denaturat false în

certificatul cu nr. 02/1-22-735 din 18.06.2012 precum că cet. Vasilisa Hîrjeu este

unicul moștenitor de gradul I al mamei acesteia, cet. Aculina Camerzan decedată la

25.06.1998, apoi au semnat și aplicat ștampila primăriei s. Filipeni, r-nul Leova, pe

certificatul menționat, acordându-i astfel acestui certificat statut de document

oficial și ulterior l-au eliberat cet. Vasilisa Hîrjeu fapt ce i-a permis ultimei să-l

utilizeze în instanța de judecată Leova pentru a-și deschide succesiunea, cauzând

prin acțiunile sale intenționate daune considerabile intereselor publice ca urmare a

încălcării normelor imperative ale Constituției Republicii Moldova, ale legii și

instrucțiunii menționate, subminând astfel imaginea organelor publice și

instituțiilor de stat în rândul populației, cauzând în așa mod daune considerabile și

3

intereselor cet. Simion Camerzan, care fiind unul din moștenitori ai cet. A.

Camerzan a fost lipsit de cota parte a moștenirii ce i se cuvenea pe drept.

Acțiunile descrise de către organul de urmărire penală au fost calificate pe

art. 327 alin. (1) Cod penal - abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o

persoană publică a situației de serviciu, în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții considerabile intereselor publice.

Daria Lupu activând în calitate de secretar al Consiliului sătesc s. Filipeni, r-

nul Leova, astfel, conform prevederilor art.123 Cod penal, fiind persoană publică,

cu funcție de răspundere, căreia conform art.39 al Legii Republicii Moldova

„Privind administrația publică locală” nr. 436 din 28.12.2006 îi sunt atribuite

drepturi și obligații de autoritate publică locală, în încălcarea prevederilor alin. (6)

art. 46 al Constituției Republicii Moldova care prevede „Dreptul la moștenire a

proprietății private este garantat”, drepturilor și obligațiilor sale acordate prin lit.

e) j) k) m) alin. (1) art. 39 al Legii Republicii Moldova „Privind administrația publică

locală” nr. 436 din 28.12.2006, și anume, de a asigura efectuarea lucrărilor de

secretariat; să elibereze extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local,

în afara celor care conțin informații secrete, stabilite potrivit legii, precum și extrase

și copii de pe actele de stare civilă; să organizeze, coordoneze, și să poarte

răspundere pentru activitatea serviciilor de stare civilă, de protecție socială și să

exercite, după caz, atribuțiile respective; să păstreze și să aplice, după caz, sigiliu, a

prevederilor p. 1.9,și p.5.3.3. al Instrucțiuni - Tip „Cu privire la ținerea lucrărilor de

secretariat în organele administrației publice centrale de specialitate și ale

autoadministrării locale ale Republicii Moldova” aprobată prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr.618 din 5 octombrie 1993 care prevăd

,,răspunderea pentru organizarea și ținerea corectă a lucrărilor de secretariat,

precum și pentru păstrarea în stare perfectă a documentelor o poartă conducătorii

O.A.P. și ai subdiviziunilor structurale ale acestora. Până la transmiterea

documentului pregătit spre semnare executantul trebuie să verifice conținutul lui,

corectitudinea perfectării, prezența vizelor și a anexelor. Documentul este prezentat

spre semnare însoțit de materialele în baza cărora a fost elaborat”, acționând

coordonat și de comun acord cu primarul s. Filipeni, r-nul Leova Vasile Grosu care

este persoană publică, urmărind un scop unic infracțional de a falsifica documente

oficiale, înțelegând și conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale

ilegale, din alte interese personale și anume de a-și menține autoritatea pozitivă în

localitate și a o ajuta pe locuitoarea satului menționat Vasilisa Hîrjeu, la data de

18.06.2012 aflându-se în s. Filipeni, r-nul Leova, știind cu certitudine că cet. Vasilisa

Hîrjeu are frați în viață și astfel nu este unicul moștenitor al părinților săi decedați,

au introdus date denaturat false în certificatul cu nr. 02/1-22-735 din 18.06.2012

4

precum că cet. Vasilisa Hîrjeu este unicul moștenitor de gradul I al mamei acesteia,

cet. Aculina Camerzan decedată la 25.06.1998, apoi au semnat și aplicat ștampila

primăriei s. Filipeni, r-nul Leova, pe certificatul menționat, acordându-i astfel

acestui certificat statut de document oficial , fapt ce i-a permis cet. V. Hîrjeu să-l

utilizeze în instanța de judecată Leova pentru a-și deschide succesiunea, cauzând

astfel prin acțiunile sale intenționate daune considerabile intereselor publice ca

urmare a încălcării normelor imperative ale Constituției Republicii Moldova, ale

legii și instrucțiunii menționate, subminând astfel imaginea organelor publice și

instituțiilor de stat în ochii populației, cauzând în așa mod daune considerabile și

intereselor cet. Simion Comerzan, care fiind unul din moștenitorii a fost lipsit de

cota parte a moștenirii ce i se cuvenea pe drept.

Acțiunile descrise de către organul de urmărire penală au fost calificate în

baza art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea de către o persoană publică, în documentele

oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste

acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale.

Tot ea, activând în calitate de secretar al Consiliului sătesc s. Filipeni, r-nul

Leova, conform prevederilor art.123 Cod penal, fiind persoană publică, cu funcție

de răspundere, căreia conform art.39 al Legii Republicii Moldova „Privind

administrația publică locală” nr. 436 din 28.12.2006 îi sunt atribuite drepturi și

obligații de autoritate publică locală, în încălcarea prevederilor alin. (6) art. 46 al

Constituției Republicii Moldova care prevede „Dreptul la moștenire a proprietății

private este garantat”, drepturilor și obligațiilor sale acordate prin lit. e) j) k) m) alin.

(1) art. 39 al Legii Republicii Moldova „Privind administrația publică locală” nr. 436

din 28.12.2006, și anume, de a asigura efectuarea lucrărilor de secretariat; să

elibereze extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor

care conțin informații secrete, stabilite potrivit legii, precum și extrase și copii de pe

actele de stare civilă; să organizeze, coordoneze, și să poarte răspundere pentru

activitatea serviciilor de stare civilă, de protecție socială și să exercite, după caz,

atribuțiile respective; să păstreze și să aplice, după caz, sigiliu, a prevederilor p.

1.9,și p.5.3.3. al Instrucțiuni - Tip „Cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în

organele administrației publice centrale de specialitate și ale autoadministrării

locale ale Republicii Moldova” aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr.618 din 5 octombrie 1993 care prevăd ,,răspunderea pentru organizarea

și ținerea corectă a lucrărilor de secretariat, precum și pentru păstrarea în stare

perfectă a documentelor o poartă conducătorii O.A.P. și ai subdiviziunilor

structurale ale acestora. Până la transmiterea documentului pregătit spre semnare

executantul trebuie să verifice conținutul lui, corectitudinea perfectării, prezența

vizelor și a anexelor. Documentul este prezentat spre semnare însoțit de materialele

5

în baza cărora a fost elaborat”, acționând coordonat și de comun acord cu primarul

s. Filipeni, r-nul Leova Vasile Grosu care este persoană publică, urmărind un scop

unic infracțional de a falsifica documente oficiale, înțelegând și conștientizând

caracterul social periculos al acțiunilor sale ilegale, din alte interese personale și

anume de a-și menține autoritatea pozitivă în localitate față de consăteni și a o ajuta

pe consăteana sa Vasilisa Hîrjeu, la 18.06.2012 aflându-se în s. Filipeni, r-nul Leova,

știind cu certitudine că cet. Vasilisa Hîrjeu are frați în viață și astfel nu este unicul

moștenitor al părinților săi decedați, au introdus date denaturat false în certificatul

cu nr. 02/1-22-735 din 18.06.2012 precum că cet. Vasilisa Hîrjeu este unicul

moștenitor de gradul I al mamei acesteia, cet. Aculina Camerzan decedată la

25.06.1998, apoi au semnat și aplicat ștampila primăriei s. Filipeni, r-nul Leova, pe

certificatul menționat, acordându-i astfel acestui certificat statut de document

oficial și ulterior l-au eliberat cet. Vasilisa Hîrjeu, fapt ce i-a permis ultimei să-l

utilizeze în instanța de judecată Leova pentru a-și deschide succesiunea, cauzând

astfel prin acțiunile sale intenționate daune considerabile intereselor publice ca

urmare a încălcării normelor imperative ale Constituției Republicii Moldova, ale

legii și instrucțiunii menționate, subminând astfel imaginea organelor publice și

instituțiilor de stat în rândul populației, cauzând în așa mod daune considerabile și

intereselor cet. Camerzan Simion, care fiind unul din moștenitori, a fost lipsit de

cota parte a moștenirii ce i se cuvenea pe drept.

Acțiunile descrise de către organul de urmărire penală au fost calificate în

baza art. 327 alin. (1) Cod penal - abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de

către o persoană publică a situației de serviciu, în alte interese personale, dacă

aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice.

avocatul Ion Stoian în numele inculpaților Daria Lupu, Vasile Grosu și de către

inculpatul Vasile Grosu prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpații să fie achitați de sub învinuire

înaintată din motivul lipsei componenței de infracțiune.

În motivarea celor solicitate au menționat că, prima instanță a efectuat un

control a legalității efectuării acțiunilor de urmărire penală și nu examinarea

probelor ce dovedesc vinovăția sau obligativitatea ,,sub toate aspectele” a

nevinovăției inculpaților.

De asemenea, au indicat că, instanța eronat a admis acțiunea civilă a părții

vătămate Semion Camerzan, fără a ține cont de faptul că acesta trebuia să acționeze

în termenul și modul prevăzut de dreptul la succesiune și nu putea fi prejudiciat de

inculpați nicidecum.

6

a fost respins ca fiind declarat peste termen apelul declarat de către avocatul Ion

Stoian în numele inculpaților Daria Lupu, Vasile Grosu și de către inculpatul Vasile

Grosu, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis, sentința în cauză a fost

atacată cu apel de către apărătorul inculpaților, avocatul Stoian Ion și inculpatul

Grosu Vasile la data de 01.02.2019 (vol. II, f.d.232-236), iar potrivit procesului-verbal

ale ședinței de judecată din 10 ianuarie 2019, inculpatul Vasile Grosu a fost prezent,

ședința în care a avut loc deliberarea și pronunțarea sentinței pe cauză respectivă

(vol.II, f.d.215). Ulterior la solicitare, prin poșta electronică la 23 ianuarie 2019, a

recepționat sentința (Vol.II, f.d.237-238).

Astfel, instanța de apel a conchis că inculpatul Vasile Grosu și apărătorul

inculpaților, cunoșteau cu certitudine despre soluția adoptată de către instanța de

judecată cu privire la faptele incriminate, or, după pronunțarea sentinței din 10

ianuarie 2019, prin intermediul Judecătoriei Cimișlia, sediul central, la 01 februarie

2019, avocatul Ion Stoian în numele inculpaților, precum și inculpatul Vasile Grosu

au înaintat cerere de apel, după 15 zile, în interiorul căruia apărătorul și inculpatul

urmau să declare apel împotriva sentinței instanței de fond. Prin urmare, instanța

de apel a statuat că termenul de declarare a apelului de 15 zile, a expirat pentru

apelanți la 28 ianuarie 2019, ținând cont și de zilele de odihnă, astfel încât declarând

apel la 01 februarie 2019, avocatul Ion Stoian în numele inculpaților Vasile Grosu și

Daria Lupu, precum și de inculpatul Vasile Grosu au omis termenul legal, fără a

solicita repunerea în termen.

În corespundere cu prevederile alin. (1) art. 403 Cod de procedură penală,

apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind

făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de

motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea

executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Repunerea în termen se operează doar având prezente două condiții

cumulative: întârzierea a fost determinată de motive întemeiate: calamitate

naturală, accident, boală ș.a., pe care apreciindu-le, instanța de apel va constata dacă

situația invocată de apelant constituie în mod efectiv o cauză de împiedicare a

declarării apelului. Admiterea repunerii în termen produce efectul apelului declarat

în termen. În caz contrar, apelul va fi respins.

Instanța de apel a menționat că termenul de apel este un termen procesual

legal, durata lui fiind stabilită prin lege. Termenul respectiv este absolut și are

caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

calea de atac, iar dacă totuși apelul a fost declarat după expirarea termenului, acesta

7

urmează a fi respins ca declarat peste termen, cu excepția când întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate, însă, la caz, această din urmă premisă nu s-a

confirmat.

Astfel, instanța de apel a conchis că, nu poate fi repus în termen recursul

declarat în cauza dată, luând în considerație faptul că nu au fost elucidate motivele

întemeiate prevăzute la art. 403 Cod de procedură penală și deoarece, atât în cererea

de apel, cât și în cadrul ședinței de judecată, apelanții nu au solicitat repunerea în

termen, or, în cererea de apel lipsesc careva motive întemeiate în vederea

circumstanțelor de ordin obiectiv, a căror producere nu depinde de voința

apelantului.

În hotărârea Curții Europene în cauza Van Harn vs Germany, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007, Curtea reiterează că ,,(…) recurentul trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a contesta în termenul

legal hotărârea primei instanței, fapt însă ignorat de acesta, ce a generat omiterea termenului

prescris la depunerea recursului".

Subsidiar, instanța de apel a reiterat că prin admiterea unui apel tardiv și

poziționarea uneia dintre părțile procesului penal pe o treaptă mai avantajoasă

decât cealaltă parte, se încalcă vădit principiul egalității armelor, care inter alia

prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a

prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă

în raport cu partea adversă. În cele din urmă, se notează că aplicarea regulilor

privind termenele de procedură este susceptibilă de a încălca principiul egalității

armelor și a securității raporturilor juridice, în general, în măsura în care fiecare

dintre părți nu se vor bucura de aceleași mijloace pentru a prezenta argumentele

sale în fața unei instanțe (Varnima Corporation International S.A. contra Greciei,

nr.48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur contra Franței, nr.63879/00, §32, 3 octombrie

2006; Wynen contra Belgiei, nr.32576/96, §32 CEDO 2002-VIII).

Ion Stoian în numele inculpaților Vasile Grosu și Daria Lupu în temeiul art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei cu remiterea

cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs apărătorul susține că, decizia este ilegală și

nefondată, or, la 10 ianuarie 2019 a fost pronunțată sentința, însă nu a fost înmânată

părților.

Astfel, la 23 ianuarie 2019, inculpatul Vasile Grosu a primit prin poșta

electronică decizia motivată, astfel apelul a fost declarat în termen.

Mai mult, apărătorul menționează că, instanța de apel urma să țină cont de

faptul că la pronunțarea deciziei apărătorul a lipsit.

8

5.1. Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Victor Constantinov în

numele inculpatului Vasile Grosu care indică temei de casare a deciziei pct. 6 al alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei

spre rejudecare de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, avocatul indică că instanța de apel eronat nu a

ținut cont de faptul că termenul pentru declarare a apelului curge din momentul

când partea a făcut cunoștință cu partea descriptivă a deciziei, iar inculpatul a făcut

cunoștință cu decizia motivată abia la 23 ianuarie 2019, astfel declararea apelului la

01 februarie 2019 este în termenul de 15 zile.

actele cauzei și ținând cont de opinia procurorului care solicită declararea

inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal consideră că,

acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate de către apărători se evidențiază

dezacordul cu decizia instanței de apel invocând că, instanța greșit a respins apelul

declarat, ca fiind depus peste termen.

Colegiul penal menționează că, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură

penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate

în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede

această cale de atac.

Conform prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă

termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Din materialele cauzei rezultă că, la pronunțarea sentinței 10 ianuarie 2019

inculpatul Vasile Grosu a fost prezent în ședința instanței de judecată acest fapt

fiind confirmat din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d.2015,

vol. II). Astfel, inculpatului Vasile Grosu i-a fost explicat căile și termenul de atac.

De asemenea, Colegiul penal remarcă că la ședința instanței de fond din 18

decembrie 2018 la care au fost prezenți inculpații cât și apărătorul Ion Stoian,

instanța de fond a dispus că deliberarea și pronunțarea sentinței va avea loc la 27

decembrie 2018, ora 09:00, cu mențiunea că, părțile prezente la ședință nu se citează

suplimentar despre data, ora și locul examinării cauzei, deoarece de înștiințează în

ședința de judecată din 18 decembrie 2018 contra semnătură (procesul-verbal al

ședinței de judecată din 18.12.2019, f.d. 198, vol. II).

Astfel, la 27 decembrie 2018, instanța de fond a emis o încheiere prin care a

dispus amânarea pronunțării sentinței pentru data de 10 ianuarie 2019, cu

participarea în ședința de judecată a avocatului Ion Stoian (f.d. 213, vol. II).

9

Însă, la data de 10 ianuarie 2019 din motive neîntemeiate avocatul nu s-a

prezentat pentru a lua cunoștință cu sentința, or, conform procesului-verbal al

ședinței de judecată din 10 ianuarie 2019, s-a prezentat doar inculpatul Vasile

Grosu.

Apelul depus de apărătorul Ion Stoian în numele inculpaților semnat și de

către inculpatul Vasile Grosu a fost înregistrat la 01 februarie 2019, fapt ce se

confirmă prin ștampila umedă a Judecătoriei Cimișlia, sediul central (f.d. 232, vol.

II).

Prin urmare, depunerea apelului de către apărătorul inculpaților s-a efectuat

cu omiterea termenului legal, ori potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală,

termenul de apel este de 15 zile din data primirii copiei sentinței pentru inculpat.

Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de

procedură penală rezultă că recurenții nu pot declara recurs ordinar împotriva

sentinței Judecătoriei Cimișlia din 10 ianuarie 2019, din motiv că în speță nu a fost

utilizată calea ordinară de atac – apelul.

Astfel, în cazul recunoașterii apelului ca tardiv, instanța de apel nu mai

examinează legalitatea și temeinicia apelului, adică nu poate fi vorba despre o

examinare în fapt și în drept a hotărârii atacate, ceea ce înseamnă că nu se verifică

fondul cauzei. Așadar, sentința a rămas definitivă la 28 ianuarie 2019.

De asemenea, Colegiul penal reamintește că, unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

În acest sens, Colegiul penal remarcă că părțile implicate în proces trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță

și de a contesta în termenul legal hotărârea primei instanței, fapt însă ignorat atât

de inculpați cât și avocatul acestora, ce a generat omiterea termenului pentru

declarare a apelului de 15 zile.

În atare împrejurări, termenul de declarare a apelului împotriva sentinței a

expirat la 28.01.2019, inculpatul Vasile Grosu a făcut cunoștință cu sentința la 10

ianuarie 2019, iar avocatul cât și inculpata Daria Lupu au avut reala posibilitate de

a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara apelul în termenul

stabilit de lege, cu atât mai mult că, sentința instanței de a fost publicată pe pagina

web al Judecătoriei Cimișlia, ori, inculpații fiind implicați într-un proces de judecată

au obligația de a se interesa de acest proces, ca cetățeni responsabili și de bună

credință (cauza Van Harn vs Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Urmare, celor expuse mai sus, recursurile urmează a fi declarate inadmisibile,

ca fiind vădit neîntemeiate.

10

Colegiul penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Ion Stoian

în numele inculpaților Vasile Grosu și Daria Lupu, avocatul Victor Constantinov în

numele inculpatului Vasile Grosu și ultimul, împotriva deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Comrat din 14 mai 2019, în cauza penală în privința lui Grosu

Vasile XXXXX și Lupu Daria XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 decembrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

11