1ra-1682/2019 — Art. 27, 187 al. 2 lit. b, d, e CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 03 decembrie 2018, Petru Meșina, Andrei Solonari și Ion Vrabii au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal și le-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilite lui Petru Meșina, Andrei Solonari și Ion Vrabii a fost suspendată condiționat, stabilindu-le o perioadă de probațiune de 3 ani, pentru fiecare. S-a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Petru Meșina, Andrei Solonari și Ion Vrabii în beneficiul părții vătămate Vitalie Plămădeală, prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 1 885,7 lei și prejudiciul moral în sumă de 3 000 lei. 1

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, inculpatul Andrei Solonari la data de 08.07.2018, în jurul orei 21:30, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Petru Meșina și Ion Vrabii, fiind echipați cu un moto ferăstrău de model „Ural”, s-au deplasat cu automobilul de model „UAZ”, care-i aparține lui Andrei Solonari în fâșia forestieră de salcâmi situată în extravilanul s. Văsieni, r-nul Ialoveni, care este proprietate privată a cet. Vitalie Plămădeală, de unde au tăiat 16 arbori specia salcâm, dintre care 9 arbori cu diametrul tulpinii de 12 cm., 6 arbori cu diametrul tulpinii de 16 cm și un arbore cu diametrul tulpinii de 20 cm., astfel masa lemnoasă constituind în total 2.06 m3. Conform datelor prezentate de ÎS ÎSC „Sil-Rezeni” prețul unui m3 specia tari salcâm la data de 08.07.2018 constituia 942 lei și 85 bani, astfel prejudiciul cauzat părții vătămate Vitalie Plămădeală constituind suma de 1 885.7 lei. Ulterior, Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, fiind depistați de către partea vătămată Vitalie Plămădeală în flagrant la fața locului, care le-a cerut să stopeze defrișarea arborilor care îi aparțin, încercând să-i oprească, însă Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, prelungindu-și acțiunile sale criminale îndreptate nemijlocit la sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, l-au numit cu cuvinte necenzurate, după care aplicând față de el violența nepericuloasă pentru viață și sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii peste diferite părți ale corpului, i-au cauzat conform raportului de expertiză medico- legală nr. 201802P2399 din 12.07.2018, echimoză la nivelul brațului stâng, excoriații la nivelul mânii drepte, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată, după care Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii au încercat să se ascundă, însă nu și-au dus intențiile sale criminale până la capăt din cauze independente de voința lor, deoarece acțiunile lor au fost curmate de către partea vătămată Vitalie Plămădeală împreună cu Ion Badiuțeanu și Dumitru Dimitriu, care au venit în ajutor. Inculpatul Ion Vrabii, la 08.07.2018, în jurul orei 21:30, acționând cu scopul sustragerii a bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Andrei Solonari, Petru Meșina, fiind echipați cu un moto ferăstrău de model „Ural”, s-au deplasat cu automobilul de model „UAZ”, care-i aparține lui A. Solonari în fâșia forestieră de salcâmi situată în extravilanul s. Văsieni, r-nul Ialoveni, care este proprietate privată a cet. Vitalie Plămădeală, de unde au tăiat 16 arbori specia salcâm, dintre care 9 arbori cu diametrul tulpinii de 12 cm., 6 arbori cu diametrul tulpinii de 16 cm și un arbore cu diametrul tulpinii de 20 cm. astfel masa lemnoasă constituind în total 2.06 m3. 2 Conform datelor prezentate de ÎS ÎSC „Sil-Rezeni” prețul unui m3 specia tari salcâm la data de 08.07.2018 constituia 942 lei și 85 bani, astfel prejudiciul cauzat părții vătămate Vitalie Plămădeală constituind suma de 1 885.7 lei. Ulterior, Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii fiind depistați de către partea vătămată Vitalie Plămădeală în flagrant la fața locului, le-a cerut s-ă stopeze defrișarea arborilor care îi aparțin încercând să-i oprească, însă Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii prelungindu-și acțiunile sale criminale îndreptate nemijlocit la sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, l-au numit cu cuvinte necenzurate, după care aplicând față de el violență nepericuloasă pentru viață și sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii peste diferite părți ale corpului, i-au cauzat conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201802P2399 din 12.07.2018, echimoză la nivelul brațului stâng, excoriații la nivelul mânii drepte, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată, după care Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii au încercat să se ascundă, însă nu și-au dus intențiile sale criminale până la capăt din cauze independente de voința lor, deoarece acțiunile lor au fost curmate de către partea vătămată Vitalie Plămădeală împreună cu Ion Badiuțeanu și Dumitru Dimitriu, care au venit în ajutor. Inculpatul Petru Meșina, la 08.07.2018, în jurul orei 21:30, acționând cu scopul sustragerii a bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Andrei Solonari, Petru Meșina, fiind echipați cu un moto ferăstrău de model „Ural”, s-au deplasat cu automobilul de model „UAZ”, care-i aparține lui A. SOLONARI în fâșia forestieră de salcâmi situată în extravilanul s. Văsieni, r-nul Ialoveni, care este proprietate privată a cet. Vitalie Plămădeală, de unde au tăiat 16 arbori specia salcâm, dintre care 9 arbori cu diametrul tulpinii de 12 cm., 6 arbori cu diametrul tulpinii de 16 cm și un arbore cu diametrul tulpinii de 20 cm. astfel masa lemnoasă constituind în total 2.06 m3. Conform datelor prezentate de ÎS ÎSC „Sil-Rezeni” prețul unui m3 specia tari salcâm la data de 08.07.2018 constituia 942 lei și 85 bani, astfel prejudiciul cauzat părții vătămate Vitalie Plămădeală constituind suma de 1 885.7 lei. Ulterior, Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii fiind depistați de către partea vătămată Vitalie Plămădeală în flagrant la fața locului, le-a cerut s-ă stopeze defrișarea arborilor care îi aparțin încercând să-i oprească, însă Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii prelungindu-și acțiunile sale criminale îndreptate nemijlocit la sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, l-au numit cu cuvinte necenzurate, după care aplicând față de el violență nepericuloasă pentru viață și sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii peste diferite părți ale corpului, i-au cauzat conform raportului de expertiză medico-legală 3 nr. 201802P2399 din 12.07.2018, echimoză la nivelul brațului stâng, excoriații la nivelul mânii drepte, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată, după care Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii au încercat să se ascundă, însă nu și-au dus intențiile sale criminale până la capăt din cauze independente de voința lor, deoarece acțiunile lor au fost curmate de către partea vătămată Vitalie Plămădeală împreună cu Ion Badiuțeanu și Dumitru Dimitriu, care au venit în ajutor. Astfel instanța a calificat acțiunile inculpaților conform prevederilor art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, conform indicilor ,,tentativă de comitere a infracțiunii de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane prin pătrunderea cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Nefiind de acord cu sentința a declarat apel procurorul, avocatul Mihai Rudenco în numele inculpatului Petru Meșina, avocatul Svetlana Bubuioc în numele inculpatului Andrei Solonari și avocatul Pintilie Ciobanu în numele inculpatului Ion Vrabii, prin care au solicitat: 3.1. Procurorul casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii să fie recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e) și f) Cod penal și în baza acestei Legi a le stabili pedeapsa cu închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, în rest să fie menținute dispozițiile sentinței. În motivarea celor solicitate, procurorul a indicat că pedeapsa aplicată inculpaților este una prea blândă, care nu va duce la corectarea inculpaților, mai mult instanța de fond nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei cum ar fi, comiterea infracțiunii de un grup de persoane. 3.2. Avocatul Mihai Rudenco în numele inculpatului Petru Meșina, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei sentințe de achitare în temeiul art. 390 alin. (1), pct. 3) Cod de procedură penală, pentru că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzută de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e) și f) Cod penal. În susținerea poziției apelantul a indicat că, urmărirea penală pe această cauză penală a fost pornită pe 19.07.2018, conform semnelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, însă din probele cumulate la respectiva cauză penală nu a fost demonstrată prezența în acțiunile inculpatului elementele constitutive ale infracțiunii imputate. 3.3. Avocatul Svetlana Bubuioc în numele inculpatului Andrei Solonari, casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei sentințe de achitare în 4 privința inculpatului, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e) și f) Cod penal. Apelantul, de asemenea susține că probele administrate în respectiva cauză penală nu demonstrează vinovăția inculpatului în cele imputate, or, acțiunile comise de către ultimul urmau a fi săvârșite cu bună-știință în prezența victimei sau a altor persoane, care își dădeau seama de caracterul acțiunilor făptuitorului, dar el a ignorat această circumstanță. Astfel, a menționat că, la adoptarea sentinței de condamnare instanța de fond a omis să ia considerare declarațiile părții vătămate care confirmă poziția apărării. 3.

Avocatul Pintilie Ciobanu în numele inculpatului Ion Vrabii, casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii încriminate. În motivarea celor solicitate, avocatul a menționat dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță, indicând că sentința de condamnare este întemeiată doar pe presupuneri. De asemenea, apărătorul a indicat că, Ion Vrabii cu amicii săi au fost reținuți la 08.07.2018, însă examinare la fața locului a fost efectuată tocmai la 10.07.2018, în lipsa lui Ion Vrabii, cu includerea în procesul-verbal a 16 arbori defrișați, dar Ion Vrabii recunoscut că a participat la tăierea doar a 4 copaci. Totodată, apelantul a menționat că la cauză nu există pagubă materială, or, arborii nu au fost sustrași de către inculpați, ci au fost transmiși părții vătămate, adică nu există pagubă materială. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2019, au fost admise în același rând din oficiu apelurile declarate de către procuror, avocatul Mihai Rudenco în numele inculpatului Petru Meșina, avocatul Svetlana Bubuioc în numele inculpatului Andrei Solonari și avocatul Pintilie Ciobanu în numele inculpatului Ion Vrabii, casată parțială sentința în partea penală și partea încasării daunei morale, rejudecată cauza penală și pronunțată în aceasta parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță și anume: De recunoscut vinovați pe Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27-187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal și de numit pedeapsa, fiecăruia, sub formă de închisoare, pe un termen de câte 5 ani, fără amendă. Conform art. 90 Cod penal, de suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii de către Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, cu aplicarea probațiunii pentru o durată de câte 5 ani. 5 De încasat de la Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, de la fiecare, în beneficiul lui Vitalie Plămădeală, dauna morală, câte 1 000 lei. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel analizând totalitatea de probe acumulate la respectiva cauza penală și apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat că, inculpatul Andrei Solonari, la data de 08.07.2018, în jurul orei 21:30, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Petru Meșina și Ion Vrabii, fiind echipați cu un moto ferăstrău de model „Ural”, s-au deplasat cu automobilul de model „UAZ”, care-i aparține lui Andrei Solonari în fâșia forestieră de salcâmi situată în extravilanul s. Văsieni, r-nul Ialoveni care este proprietate privată a cet. Vitalei Plămădeală de unde au tăiat 16 arbori specia salcâm, dintre care 9 arbori cu diametrul tulpinii de 12 cm., 6 arbori cu diametrul tulpinii de 16 cm și un arbore cu diametrul tulpinii de 20 cm., astfel masa lemnoasă constituind în total 2.06 m3. Conform datelor prezentate de ÎS ÎSC „Sil-Rezeni” prețul unui m3 specia tari salcâm la data de 08.07.2018 constituia 942 lei și 85 bani, astfel prejudiciul cauzat părții vătămate Vitalei Plămădeală constituind suma de 1 885.7 lei- Ulterior, Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii fiind depistați de către partea vătămată Vitalei Plămădeală în flagrant la fața locului, care le-a cerut să stopeze defrișarea arborilor care îi aparțin încercând să-i oprească, însă Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii prelungindu-și acțiunile sale criminale îndreptate nemijlocit la sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, l-au numit cu cuvinte necenzurate, după care aplicând față de el violența nepericuloasă pentru viață și sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii peste diferite părți ale corpului, i-au cauzat conform raportului de expertiză medico- legală nr. 201802P2399 din 12.07.2018, echimoză la nivelul brațului stâng, excoriații la nivelul mânii drepte, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată, după care Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii au încercat să se ascundă, însă nu și-au dus intențiile sale criminale până la capăt din cauze independente de voința lor, deoarece acțiunile lor au fost curmate de către partea vătămată partea vătămată Vitalie Plămădeală împreună cu Ion Badiuțeanu și Dumitru Dimitriu, care au venit în ajutor. Astfel, instanța de apel a conchis că, inculpații Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii prin acțiunile sale intenționate au comis infracțiunea prevăzută de art. 6 27-187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, după indicii: tentativa de jaf, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei. Instanța de apel a indicat că, necătând la faptul că inculpații Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii și-au recunoscut vina parțial, vinovăția lor privind săvârșirea tentativei de jaf, a fost dovedită integral de următoarea sistemă de probe, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Vitalie Plămădeală (f. d. 153-156); declarațiile martorului Ion Badiuțeanu; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.07.2018 (f. d. 6); raportul de expertiză judiciară nr. 201802P2399 din 12.07.2018 (f. d. 28). Așadar, instanța de apel a conchis că, de fapt inculpații recunosc vina în comiterea infracțiunii încriminate, însă afirmă întru eschivarea de la răspundere penală faptul că n-au avut o înțelegere prealabilă și comun acord. Instanța de apel a apreciat critic argumentul inculpaților precum că n-au știut cui îi aparține terenul de unde au fost tăiați arborii, deoarece sunt combătute de celelalte probe analizate mai sus și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod procedură penală, și care demonstrează cu certitudine vinovăția lor în comiterea infracțiunii imputate, prevăzute de art. 27, 187 alin. (2), lit. b) și e) Cod penal. Subsecvent, instanța de apel a menționat că, consideră necesar de a recalifica acțiunile inculpaților de la art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e) și f) Cod penal la art. 27, 187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, cu excluderea lit. d) și f) al art. 187 alin. (2) Codul penal „prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință și cu cauzarea de daune în proporții considerabile” deoarece procurorul încriminându-le inculpaților tentativa de jaf, nici în rechizitoriu nu a indicat că inculpații au pătruns în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, astfel prima instanță eronat le-a încriminat inculpaților această agravantă. Mai mult, instanța de apel a constatat că fâșia de salcâmi nu era îngrădită, nu erau careva ziduri sau alte semne care ar fi constituit încăpere, alt loc pentru depozitare, sau locuință. De asemenea, reieșind din prevederile art. 126 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a apreciat că, dauna cauzată de inculpații prin infracțiune în mărime de 1 885,7 lei, nu este considerabilă, or, ținând cont de valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, ultimul în instanța nu a indicat că suma de 1 885,7 lei este una considerabilă. Cu referire la încasarea daunei morale, instanța de apel a indicat că, prima instanța eronat a decis încasarea solidară din contul inculpaților, în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în sumă de 3000 lei, or, dauna morală nu poate fi încasată în mod solidar. 7 Referitor la pedeapsa aplicată inculpaților, instanța de apel a ținut cont de infracțiunea comisă de către aceștia care face parte din categoria celor grave, de personalitatea infractorilor, și anume că Ion Vrabii și Petru Meșina anterior au mai comis infracțiuni, fiind chiar și condamnați (f. d. 39, 66), însă aceștia la momentul comiterii infracțiunii imputate aveau antecedente penale stinse. Circumstanțe atenuate și agravante în privința inculpaților n-au fost reținute. În urma celor menționat, instanța de apel a ajuns la concluzia că, îndreptarea și reeducarea inculpaților, este posibilă cu numirea unei pedepse neprivative de libertate, aplicând prevederile art. 90 Cod penal. Instanța de apel întru susținerea aplicării instituției suspendării condiționat a executării pedepsei penale a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal potrivit căruia, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Prin urmare, pedeapsa aplicată corespunde gradului prejudiciabil și de pericol social al faptelor comise, circumstanțelor comiterii infracțiunii, atitudinii inculpaților față de cele întâmplate și neconștientizarea pericolului crimei săvârșite.

Împotriva deciziei declară recurs ordinar procurorul care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepsei inculpaților, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, procurorul indică că instanța de apel eronat a aplicat în privința inculpaților prevederile art. 90 Cod penal și nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei. 5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel declară recurs ordinar avocatul Vitali Catană în numele inculpatului Andrei Solonari, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care ultimul să fie achitat de sub învinuirea înaintată, deoarece în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunii imputate. Apelantul în cererea de recurs susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța, indicând că sentința de condamnare este întemeiată doar pe presupuneri. De asemenea, apărătorul a indicat că, la materialele cauzei lipsește un act care ar confirma dreptul de proprietate a părții vătămate asupra terenului respectiv. Totodată, avocatul consideră că acțiunile inculpatului nu pot fi calificate ca jaf cu aplicarea violenței nepericuloase, or, îmbrâncelile au început doar după ce Vitali Plămădeală a luat cheile de la camionul cu care au venit. 8 Avocatul pune la îndoială temeinicia procesului-verbal de cercetare la fața locului, or, acesta a fost întocmit abia după două zile de la comiterea faptei. La fel din procesul-verbal întocmit la 10 iulie 2018, nu rezultă că au fost tăiați 16 copaci. Apărătorul, indică și dezacordul cu raportul expertizei medico-legale care demonstrează că față de inculpatul a fost aplicată violența nepericuloasă pentru sănătate, or, să fi fost Vitali Plămădeală lovit, era imposibil să rețină cheia de la camion și ferestrăul.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de cele expuse în referință de către avocatul Valentina Arnaut în numele inculpatului Petru Meșina, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. 6.1. Cu referire la alegațiile procurorului, Colegiul penal reține că, autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, sau s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de către procuror nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. 9 În recurs, recurentul invocă argumentul precum că, „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat și corect asupra motivelor relevante din apeluri și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Lecturând textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, recurentul a mai invocat drept temei și pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei stabilite pentru tentativa de comitere a infracțiunii de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, și anume aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-le o pedeapsă prea blândă. Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpaților trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 10 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate. Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a stabilit pedeapsa inculpaților conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal. Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că, pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă și una inechitabilă din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea. De asemenea, Colegiul penal menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, prin care a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii de către Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, cu aplicarea probațiunii pentru o durată de câte 5 ani, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia. În concluzie, Colegiul penal subliniază că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal inculpaților, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea fiecărui inculpat și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către procuror prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar depus de către procurorul, ca fiind vădit neîntemeiat. 6.2. Cu referire la alegațiile invocate de către avocatul Vitali Catană în numele lui Andrei Solonari, Colegiul penal constată că sunt inadmisibile din următoarele motive. 11 Astfel, Colegiul penal lecturând textul recursului conchide că, recurentul indică temei de casare a deciziei faptul că în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunilor imputate, pretinsa încălcare este prevăzută de pct. 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nefiind incident în prezenta cauză. De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Astfel, din textul recursului rezultă că, în viziunea recurentului probele administrate nu confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal din lipsa elementelor de infracțiune, astfel instanțele de judecată l-au condamnat doar în baza presupunerilor. În prezenta speță, instanța de recurs consideră că, instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel, just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În scopul aplicării corecte a prevederilor legale enunțate vine practica judiciară stabilită potrivit căreia erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, se relevă că, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelurile declarate de către apelurile declarate de către procuror, avocatul Mihai Rudenco în numele inculpatului Petru Meșina, avocatul Svetlana Bubuioc în numele inculpatului Andrei Solonari și avocatul Pintilie Ciobanu în numele inculpatului Ion Vrabii, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată în pct. 4.1 al prezentei decizii. Colegiul penal conchide că, instanța de apel analizând probele administrate în respectiva cauză penală în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenții, concludenții, 12 utilității și veridicității probelor adunate în cauză și care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate, iar încadrarea juridică a acțiunilor acestuia este justă. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestora nu s-au stabilit. Așadar, temeiurile invocate de recurent referitor la nevinovăția lui Andrei Solonari sunt neîntemeiate și se resping, deoarece instanța de apel a motivat condamnarea inculpatului prin faptul că învinuirea a prezentat suficiente probe (descrise în pct. 4.1. al prezentei decizii). Critica adusă de apărător referitor la procedura de apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanțele de fond și careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor cererilor de apel. O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de drept. Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de apel. Astfel, instanța de recurs conchide că, în speța dată nu se constată eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. De asemenea, Colegiul penal subliniază că, avocatul întru susținerea celor solicitate menționează dezacordul cu faptul că instanța de apel pune la baza condamnării inculpatului procesul-verbal de cercetare de la fața locului din 10 iulie 2018, or, acesta nu demonstrează că au fost tăiați 16 arbori. În acest sens, Colegiul penal va respinge ca neîntemeiate alegațiile apărătorului, or, la baza hotărârii de condamnare a inculpatului instanța de apel a luat în calcul întregul cumul de probe administrat în respectiva cauză penală, nu doar procesul- verbal nominalizat, astfel aceste probe fără dubii demonstrează vinovăția inculpatului în cele imputate. Totodată, Colegiul penal reține că, motivele invocate în recursul declarat de avocatul Vitali Catană în numele inculpatului Andrei Solonari, au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest 13 sens, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea CtEDO, pct. 20, cazul Bujenița c. Moldovei). Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate prin rechizitoriu și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău Dorina Tăut și avocatul Vitali Catană în numele inculpatului Andrei Solonari, împotriva Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2019, în cauza penală în privința lui Solonari Andrei XXXXX, Vrabii Ion XXXXXX și Meșina Petru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 18 decembrie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 14