1ra-1682/2019 — art. 27, 187 al. 2 lit. b, d, e CP

1ra-1682/2019 — art. 27, 187 al. 2 lit. b, d, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1682/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarat de

către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău Dorina Tăut și avocatul

Vitali Catană în numele inculpatului Andrei Solonari, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2019, în cauza penală,

în privința lui

Solonari Andrei XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX;

Vrabii Ion XXXXX, născut la XXXXX, domiciliat

în XXXXX;

Meșina Petru XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 17.08.2018 până la 03.12.2018;

Instanța de apel de la 17.01.2019 până la 28.05.2019;

Instanța de recurs de la 17.07.2019 până la 04.12.2019.

a c o n s t a t a t :

Petru Meșina, Andrei Solonari și Ion Vrabii au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal și le-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani în penitenciar de

tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilite lui Petru Meșina,

Andrei Solonari și Ion Vrabii a fost suspendată condiționat, stabilindu-le o perioadă

de probațiune de 3 ani, pentru fiecare.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Petru Meșina, Andrei

Solonari și Ion Vrabii în beneficiul părții vătămate Vitalie Plămădeală, prejudiciul

material cauzat prin infracțiune în sumă de 1 885,7 lei și prejudiciul moral în sumă

de 3 000 lei.

1

Andrei Solonari la data de 08.07.2018, în jurul orei 21:30, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înțelegere

prealabilă și de comun acord cu Petru Meșina și Ion Vrabii, fiind echipați cu un moto

ferăstrău de model „Ural”, s-au deplasat cu automobilul de model „UAZ”, care-i

aparține lui Andrei Solonari în fâșia forestieră de salcâmi situată în extravilanul s.

Văsieni, r-nul Ialoveni, care este proprietate privată a cet. Vitalie Plămădeală, de

unde au tăiat 16 arbori specia salcâm, dintre care 9 arbori cu diametrul tulpinii de 12

cm., 6 arbori cu diametrul tulpinii de 16 cm și un arbore cu diametrul tulpinii de 20

cm., astfel masa lemnoasă constituind în total 2.06 m3.

Conform datelor prezentate de ÎS ÎSC „Sil-Rezeni” prețul unui m3 specia tari

salcâm la data de 08.07.2018 constituia 942 lei și 85 bani, astfel prejudiciul cauzat

părții vătămate Vitalie Plămădeală constituind suma de 1 885.7 lei.

Ulterior, Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, fiind depistați de către

partea vătămată Vitalie Plămădeală în flagrant la fața locului, care le-a cerut să

stopeze defrișarea arborilor care îi aparțin, încercând să-i oprească, însă Andrei

Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, prelungindu-și acțiunile sale criminale

îndreptate nemijlocit la sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, l-au

numit cu cuvinte necenzurate, după care aplicând față de el violența nepericuloasă

pentru viață și sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii

peste diferite părți ale corpului, i-au cauzat conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 201802P2399 din 12.07.2018, echimoză la nivelul brațului stâng, excoriații

la nivelul mânii drepte, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată, după care

Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii au încercat să se ascundă, însă nu și-au

dus intențiile sale criminale până la capăt din cauze independente de voința lor,

deoarece acțiunile lor au fost curmate de către partea vătămată Vitalie Plămădeală

împreună cu Ion Badiuțeanu și Dumitru Dimitriu, care au venit în ajutor.

Inculpatul Ion Vrabii, la 08.07.2018, în jurul orei 21:30, acționând cu scopul

sustragerii a bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu Andrei Solonari, Petru Meșina, fiind

echipați cu un moto ferăstrău de model „Ural”, s-au deplasat cu automobilul de

model „UAZ”, care-i aparține lui A. Solonari în fâșia forestieră de salcâmi situată în

extravilanul s. Văsieni, r-nul Ialoveni, care este proprietate privată a cet. Vitalie

Plămădeală, de unde au tăiat 16 arbori specia salcâm, dintre care 9 arbori cu

diametrul tulpinii de 12 cm., 6 arbori cu diametrul tulpinii de 16 cm și un arbore cu

diametrul tulpinii de 20 cm. astfel masa lemnoasă constituind în total 2.06 m3.

2

Conform datelor prezentate de ÎS ÎSC „Sil-Rezeni” prețul unui m3 specia tari

salcâm la data de 08.07.2018 constituia 942 lei și 85 bani, astfel prejudiciul cauzat

părții vătămate Vitalie Plămădeală constituind suma de 1 885.7 lei.

Ulterior, Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii fiind depistați de către

partea vătămată Vitalie Plămădeală în flagrant la fața locului, le-a cerut s-ă stopeze

defrișarea arborilor care îi aparțin încercând să-i oprească, însă Andrei Solonari,

Petru Meșina și Ion Vrabii prelungindu-și acțiunile sale criminale îndreptate

nemijlocit la sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, l-au numit cu

cuvinte necenzurate, după care aplicând față de el violență nepericuloasă pentru

viață și sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii peste

diferite părți ale corpului, i-au cauzat conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 201802P2399 din 12.07.2018, echimoză la nivelul brațului stâng, excoriații la

nivelul mânii drepte, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată, după care

Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii au încercat să se ascundă, însă nu și-au

dus intențiile sale criminale până la capăt din cauze independente de voința lor,

deoarece acțiunile lor au fost curmate de către partea vătămată Vitalie Plămădeală

împreună cu Ion Badiuțeanu și Dumitru Dimitriu, care au venit în ajutor.

Inculpatul Petru Meșina, la 08.07.2018, în jurul orei 21:30, acționând cu scopul

sustragerii a bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu Andrei Solonari, Petru Meșina, fiind

echipați cu un moto ferăstrău de model „Ural”, s-au deplasat cu automobilul de

model „UAZ”, care-i aparține lui A. SOLONARI în fâșia forestieră de salcâmi situată

în extravilanul s. Văsieni, r-nul Ialoveni, care este proprietate privată a cet. Vitalie

Plămădeală, de unde au tăiat 16 arbori specia salcâm, dintre care 9 arbori cu

diametrul tulpinii de 12 cm., 6 arbori cu diametrul tulpinii de 16 cm și un arbore cu

diametrul tulpinii de 20 cm. astfel masa lemnoasă constituind în total 2.06 m3.

Conform datelor prezentate de ÎS ÎSC „Sil-Rezeni” prețul unui m3 specia tari

salcâm la data de 08.07.2018 constituia 942 lei și 85 bani, astfel prejudiciul cauzat

părții vătămate Vitalie Plămădeală constituind suma de 1 885.7 lei.

Ulterior, Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii fiind depistați de către

partea vătămată Vitalie Plămădeală în flagrant la fața locului, le-a cerut s-ă stopeze

defrișarea arborilor care îi aparțin încercând să-i oprească, însă Andrei Solonari,

Petru Meșina și Ion Vrabii prelungindu-și acțiunile sale criminale îndreptate

nemijlocit la sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, l-au numit cu

cuvinte necenzurate, după care aplicând față de el violență nepericuloasă pentru

viață și sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii peste

diferite părți ale corpului, i-au cauzat conform raportului de expertiză medico-legală

3

nr. 201802P2399 din 12.07.2018, echimoză la nivelul brațului stâng, excoriații la

nivelul mânii drepte, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată, după care

Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii au încercat să se ascundă, însă nu și-au

dus intențiile sale criminale până la capăt din cauze independente de voința lor,

deoarece acțiunile lor au fost curmate de către partea vătămată Vitalie Plămădeală

împreună cu Ion Badiuțeanu și Dumitru Dimitriu, care au venit în ajutor.

Astfel instanța a calificat acțiunile inculpaților conform prevederilor art. 27,

187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, conform indicilor ,,tentativă de comitere a

infracțiunii de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane de două sau mai multe

persoane prin pătrunderea cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea

persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Rudenco în numele inculpatului Petru Meșina, avocatul Svetlana Bubuioc în numele

inculpatului Andrei Solonari și avocatul Pintilie Ciobanu în numele inculpatului Ion

Vrabii, prin care au solicitat:

3.1. Procurorul casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Andrei

Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii să fie recunoscuți culpabili de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e) și f) Cod penal și în baza

acestei Legi a le stabili pedeapsa cu închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, în rest să fie menținute dispozițiile sentinței.

În motivarea celor solicitate, procurorul a indicat că pedeapsa aplicată

inculpaților este una prea blândă, care nu va duce la corectarea inculpaților, mai mult

instanța de fond nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei cum ar fi, comiterea

infracțiunii de un grup de persoane.

3.2. Avocatul Mihai Rudenco în numele inculpatului Petru Meșina, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei sentințe de achitare în temeiul art.

390 alin. (1), pct. 3) Cod de procedură penală, pentru că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzută de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e) și f)

Cod penal.

În susținerea poziției apelantul a indicat că, urmărirea penală pe această cauză

penală a fost pornită pe 19.07.2018, conform semnelor constitutive a infracțiunii

prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, însă din probele cumulate la

respectiva cauză penală nu a fost demonstrată prezența în acțiunile inculpatului

elementele constitutive ale infracțiunii imputate.

3.3. Avocatul Svetlana Bubuioc în numele inculpatului Andrei Solonari,

casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei sentințe de achitare în

4

privința inculpatului, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e) și f) Cod penal.

Apelantul, de asemenea susține că probele administrate în respectiva cauză

penală nu demonstrează vinovăția inculpatului în cele imputate, or, acțiunile comise

de către ultimul urmau a fi săvârșite cu bună-știință în prezența victimei sau a altor

persoane, care își dădeau seama de caracterul acțiunilor făptuitorului, dar el a

ignorat această circumstanță. Astfel, a menționat că, la adoptarea sentinței de

condamnare instanța de fond a omis să ia considerare declarațiile părții vătămate

care confirmă poziția apărării.

3.4. Avocatul Pintilie Ciobanu în numele inculpatului Ion Vrabii, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul

să fie achitat de sub învinuirea înaintată din motiv că fapta lui nu întrunește

elementele infracțiunii încriminate.

În motivarea celor solicitate, avocatul a menționat dezacordul cu aprecierea

probelor de către prima instanță, indicând că sentința de condamnare este întemeiată

doar pe presupuneri.

De asemenea, apărătorul a indicat că, Ion Vrabii cu amicii săi au fost reținuți

la 08.07.2018, însă examinare la fața locului a fost efectuată tocmai la 10.07.2018, în

lipsa lui Ion Vrabii, cu includerea în procesul-verbal a 16 arbori defrișați, dar Ion

Vrabii recunoscut că a participat la tăierea doar a 4 copaci.

Totodată, apelantul a menționat că la cauză nu există pagubă materială, or,

arborii nu au fost sustrași de către inculpați, ci au fost transmiși părții vătămate, adică

nu există pagubă materială.

au fost admise în același rând din oficiu apelurile declarate de către procuror,

avocatul Mihai Rudenco în numele inculpatului Petru Meșina, avocatul Svetlana

Bubuioc în numele inculpatului Andrei Solonari și avocatul Pintilie Ciobanu în

numele inculpatului Ion Vrabii, casată parțială sentința în partea penală și partea

încasării daunei morale, rejudecată cauza penală și pronunțată în aceasta parte o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță și anume:

De recunoscut vinovați pe Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27-187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal și de

numit pedeapsa, fiecăruia, sub formă de închisoare, pe un termen de câte 5 ani, fără

amendă.

Conform art. 90 Cod penal, de suspendat condiționat executarea pedepsei

închisorii de către Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, cu aplicarea

probațiunii pentru o durată de câte 5 ani.

5

De încasat de la Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii, de la fiecare, în

beneficiul lui Vitalie Plămădeală, dauna morală, câte 1 000 lei.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel analizând totalitatea de probe

acumulate la respectiva cauza penală și apreciindu-le, respectându-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, a constatat că, inculpatul Andrei Solonari, la data de 08.07.2018, în

jurul orei 21:30, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Petru Meșina și

Ion Vrabii, fiind echipați cu un moto ferăstrău de model „Ural”, s-au deplasat cu

automobilul de model „UAZ”, care-i aparține lui Andrei Solonari în fâșia forestieră

de salcâmi situată în extravilanul s. Văsieni, r-nul Ialoveni care este proprietate

privată a cet. Vitalei Plămădeală de unde au tăiat 16 arbori specia salcâm, dintre care

9 arbori cu diametrul tulpinii de 12 cm., 6 arbori cu diametrul tulpinii de 16 cm și un

arbore cu diametrul tulpinii de 20 cm., astfel masa lemnoasă constituind în total 2.06

m3.

Conform datelor prezentate de ÎS ÎSC „Sil-Rezeni” prețul unui m3 specia tari

salcâm la data de 08.07.2018 constituia 942 lei și 85 bani, astfel prejudiciul cauzat

părții vătămate Vitalei Plămădeală constituind suma de 1 885.7 lei-

Ulterior, Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii fiind depistați de către

partea vătămată Vitalei Plămădeală în flagrant la fața locului, care le-a cerut să

stopeze defrișarea arborilor care îi aparțin încercând să-i oprească, însă Andrei

Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii prelungindu-și acțiunile sale criminale

îndreptate nemijlocit la sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, l-au

numit cu cuvinte necenzurate, după care aplicând față de el violența nepericuloasă

pentru viață și sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii

peste diferite părți ale corpului, i-au cauzat conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 201802P2399 din 12.07.2018, echimoză la nivelul brațului stâng, excoriații

la nivelul mânii drepte, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată, după care

Andrei Solonari, Petru Meșina și Ion Vrabii au încercat să se ascundă, însă nu și-au

dus intențiile sale criminale până la capăt din cauze independente de voința lor,

deoarece acțiunile lor au fost curmate de către partea vătămată partea vătămată

Vitalie Plămădeală împreună cu Ion Badiuțeanu și Dumitru Dimitriu, care au venit

în ajutor.

Astfel, instanța de apel a conchis că, inculpații Andrei Solonari, Petru Meșina

și Ion Vrabii prin acțiunile sale intenționate au comis infracțiunea prevăzută de art.

6

27-187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, după indicii: tentativa de jaf, săvârșită de mai multe

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei.

Instanța de apel a indicat că, necătând la faptul că inculpații Andrei Solonari,

Petru Meșina și Ion Vrabii și-au recunoscut vina parțial, vinovăția lor privind

săvârșirea tentativei de jaf, a fost dovedită integral de următoarea sistemă de probe,

cum ar fi: declarațiile părții vătămate Vitalie Plămădeală (f. d. 153-156); declarațiile

martorului Ion Badiuțeanu; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.07.2018 (f. d.

6); raportul de expertiză judiciară nr. 201802P2399 din 12.07.2018 (f. d. 28).

Așadar, instanța de apel a conchis că, de fapt inculpații recunosc vina în

comiterea infracțiunii încriminate, însă afirmă întru eschivarea de la răspundere

penală faptul că n-au avut o înțelegere prealabilă și comun acord.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul inculpaților precum că n-au știut

cui îi aparține terenul de unde au fost tăiați arborii, deoarece sunt combătute de

celelalte probe analizate mai sus și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod

procedură penală, și care demonstrează cu certitudine vinovăția lor în comiterea

infracțiunii imputate, prevăzute de art. 27, 187 alin. (2), lit. b) și e) Cod penal.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că, consideră necesar de a recalifica

acțiunile inculpaților de la art. 27, 187 alin. (2) lit. b), d), e) și f) Cod penal la art. 27,

187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, cu excluderea lit. d) și f) al art. 187 alin. (2) Codul

penal „prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință și cu

cauzarea de daune în proporții considerabile” deoarece procurorul încriminându-le

inculpaților tentativa de jaf, nici în rechizitoriu nu a indicat că inculpații au pătruns

în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, astfel prima instanță eronat

le-a încriminat inculpaților această agravantă.

Mai mult, instanța de apel a constatat că fâșia de salcâmi nu era îngrădită, nu

erau careva ziduri sau alte semne care ar fi constituit încăpere, alt loc pentru

depozitare, sau locuință.

De asemenea, reieșind din prevederile art. 126 alin. (2) Cod penal, instanța de

apel a apreciat că, dauna cauzată de inculpații prin infracțiune în mărime de 1 885,7

lei, nu este considerabilă, or, ținând cont de valoarea, cantitatea și însemnătatea

bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, ultimul în instanța nu

a indicat că suma de 1 885,7 lei este una considerabilă.

Cu referire la încasarea daunei morale, instanța de apel a indicat că, prima

instanța eronat a decis încasarea solidară din contul inculpaților, în beneficiul părții

vătămate a prejudiciului moral în sumă de 3000 lei, or, dauna morală nu poate fi

încasată în mod solidar.

7

Referitor la pedeapsa aplicată inculpaților, instanța de apel a ținut cont de

infracțiunea comisă de către aceștia care face parte din categoria celor grave, de

personalitatea infractorilor, și anume că Ion Vrabii și Petru Meșina anterior au mai

comis infracțiuni, fiind chiar și condamnați (f. d. 39, 66), însă aceștia la momentul

comiterii infracțiunii imputate aveau antecedente penale stinse. Circumstanțe

atenuate și agravante în privința inculpaților n-au fost reținute.

În urma celor menționat, instanța de apel a ajuns la concluzia că, îndreptarea

și reeducarea inculpaților, este posibilă cu numirea unei pedepse neprivative de

libertate, aplicând prevederile art. 90 Cod penal.

Instanța de apel întru susținerea aplicării instituției suspendării condiționat a

executării pedepsei penale a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal

potrivit căruia, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. Prin urmare, pedeapsa aplicată corespunde

gradului prejudiciabil și de pericol social al faptelor comise, circumstanțelor

comiterii infracțiunii, atitudinii inculpaților față de cele întâmplate și

neconștientizarea pericolului crimei săvârșite.

427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei

în partea stabilirii pedepsei inculpaților, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către

aceiași instanță într-un alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, procurorul indică că instanța de apel eronat a

aplicat în privința inculpaților prevederile art. 90 Cod penal și nu a ținut cont de toate

circumstanțele cauzei.

5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel declară recurs ordinar

avocatul Vitali Catană în numele inculpatului Andrei Solonari, prin care solicită

casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care ultimul să

fie achitat de sub învinuirea înaintată, deoarece în acțiunile acestuia lipsesc

elementele infracțiunii imputate.

Apelantul în cererea de recurs susține dezacordul cu aprecierea probelor de

către instanța, indicând că sentința de condamnare este întemeiată doar pe

presupuneri.

De asemenea, apărătorul a indicat că, la materialele cauzei lipsește un act care

ar confirma dreptul de proprietate a părții vătămate asupra terenului respectiv.

Totodată, avocatul consideră că acțiunile inculpatului nu pot fi calificate ca jaf

cu aplicarea violenței nepericuloase, or, îmbrâncelile au început doar după ce Vitali

Plămădeală a luat cheile de la camionul cu care au venit.

8

Avocatul pune la îndoială temeinicia procesului-verbal de cercetare la fața

locului, or, acesta a fost întocmit abia după două zile de la comiterea faptei.

La fel din procesul-verbal întocmit la 10 iulie 2018, nu rezultă că au fost tăiați 16

copaci.

Apărătorul, indică și dezacordul cu raportul expertizei medico-legale care

demonstrează că față de inculpatul a fost aplicată violența nepericuloasă pentru

sănătate, or, să fi fost Vitali Plămădeală lovit, era imposibil să rețină cheia de la

camion și ferestrăul.

în raport cu materialele cauzei și ținând cont de cele expuse în referință de către

avocatul Valentina Arnaut în numele inculpatului Petru Meșina, Colegiul penal

conchide că acestea sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea

acestei soluții se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

6.1. Cu referire la alegațiile procurorului, Colegiul penal reține că, autorul

recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, sau

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de către procuror nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele.

9

În recurs, recurentul invocă argumentul precum că, „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece din

materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru pronunțarea deciziei,

instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe cumulul de probe

administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță, cercetate

suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și

argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus

argumentat și corect asupra motivelor relevante din apeluri și pentru a evita repetări

inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Lecturând textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, recurentul a

mai invocat drept temei și pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care

stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea

de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța de apel a aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei

stabilite pentru tentativa de comitere a infracțiunii de jaf, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane cu aplicarea violenței nepericuloase

pentru viața și sănătatea persoanei, și anume aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

menționând că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile

legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-le o

pedeapsă prea blândă.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpaților

trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art.

10

61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului

penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a stabilit pedeapsa

inculpaților conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal)

în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod

penal.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului

precum că, pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă și una inechitabilă din

considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui

vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează

sau agravează răspunderea.

De asemenea, Colegiul penal menționează faptul că, instanța de apel s-a expus

motivat și detaliat asupra aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, prin care a

suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii de către Andrei Solonari, Petru

Meșina și Ion Vrabii, cu aplicarea probațiunii pentru o durată de câte 5 ani, motivare

pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia.

În concluzie, Colegiul penal subliniază că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal inculpaților, este

echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea fiecărui inculpat și

pericolul social al infracțiunii săvârșite.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către procuror

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au

confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune

soluția inadmisibilității recursului ordinar depus de către procurorul, ca fiind vădit

neîntemeiat.

6.2. Cu referire la alegațiile invocate de către avocatul Vitali Catană în numele

lui Andrei Solonari, Colegiul penal constată că sunt inadmisibile din următoarele

motive.

11

Astfel, Colegiul penal lecturând textul recursului conchide că, recurentul indică

temei de casare a deciziei faptul că în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite

elementele infracțiunilor imputate, pretinsa încălcare este prevăzută de pct. 8) din alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, nefiind incident în prezenta cauză.

De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele

de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Astfel, din textul recursului rezultă că, în viziunea recurentului probele

administrate nu confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

art. 27, 187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal din lipsa elementelor de infracțiune, astfel

instanțele de judecată l-au condamnat doar în baza presupunerilor.

În prezenta speță, instanța de recurs consideră că, instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, astfel, just ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiuni

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

În scopul aplicării corecte a prevederilor legale enunțate vine practica judiciară

stabilită potrivit căreia erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și

erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Astfel, se relevă că, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelurile declarate de către apelurile declarate de către

procuror, avocatul Mihai Rudenco în numele inculpatului Petru Meșina, avocatul

Svetlana Bubuioc în numele inculpatului Andrei Solonari și avocatul Pintilie Ciobanu

în numele inculpatului Ion Vrabii, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel ajungând

la concluzia corectă enunțată în pct. 4.1 al prezentei decizii.

Colegiul penal conchide că, instanța de apel analizând probele administrate în

respectiva cauză penală în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenții, concludenții,

12

utilității și veridicității probelor adunate în cauză și care în ansamblul lor au confirmat

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate, iar încadrarea juridică a

acțiunilor acestuia este justă.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul deciziei

instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestora nu

s-au stabilit.

Așadar, temeiurile invocate de recurent referitor la nevinovăția lui Andrei

Solonari sunt neîntemeiate și se resping, deoarece instanța de apel a motivat

condamnarea inculpatului prin faptul că învinuirea a prezentat suficiente probe

(descrise în pct. 4.1. al prezentei decizii).

Critica adusă de apărător referitor la procedura de apreciere a probelor, ține de

starea de fapt, care a fost efectuată de instanțele de fond și careva îndoieli privind

corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe deplin le-a examinat,

apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2), 417 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor cererilor

de apel.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi

efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de

drept.

Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu

declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect

normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de

apel.

Astfel, instanța de recurs conchide că, în speța dată nu se constată eroarea de

drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul penal subliniază că, avocatul întru susținerea celor

solicitate menționează dezacordul cu faptul că instanța de apel pune la baza

condamnării inculpatului procesul-verbal de cercetare de la fața locului din 10 iulie

2018, or, acesta nu demonstrează că au fost tăiați 16 arbori.

În acest sens, Colegiul penal va respinge ca neîntemeiate alegațiile apărătorului,

or, la baza hotărârii de condamnare a inculpatului instanța de apel a luat în calcul

întregul cumul de probe administrat în respectiva cauză penală, nu doar procesul-

verbal nominalizat, astfel aceste probe fără dubii demonstrează vinovăția inculpatului

în cele imputate.

Totodată, Colegiul penal reține că, motivele invocate în recursul declarat de

avocatul Vitali Catană în numele inculpatului Andrei Solonari, au constituit deja

obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

13

sens, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de

condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea CtEDO, pct. 20, cazul Bujenița c. Moldovei).

Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu

a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acțiunile inculpatului au fost

întrunite elementele infracțiunii incriminate prin rechizitoriu și că recursul ordinar

este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău Dorina Tăut și avocatul Vitali Catană în

numele inculpatului Andrei Solonari, împotriva Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 mai 2019, în cauza penală în privința lui Solonari Andrei XXXXX,

Vrabii Ion XXXXXX și Meșina Petru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 18 decembrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

14