1ra-2022/2019 — art. 201/1 alin. 3 lit. a, 186 alin. 2 lit. d, 186 alin. 2 lit. c, d CP

Dosarul nr. 1ra-2022/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpatul Costin Gheorghe, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Soroca sediul Central din 01 februarie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 19 iunie 2019, în cauza penală în privința lui

Costin Gheorghe xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.08.2018 - 01.02.2019;

Instanță de apel: 28.03.2019 - 19.06.2019;

Instanță de recurs: 04.09.2019 - 13.11.2019.

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Costin Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza:

- art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal, la 6 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, la 2 ani 6 luni închisoare.

Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă 7 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă integral acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul lui

Costin Gheorghe în beneficiul lui Costin Aliona suma de 1 300 lei, cu titlu de

prejudiciu material.

Solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului în

beneficiul statului a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Gheorghe, la 14 iulie 2018, aproximativ la ora 19:40, fiind în stare de ebrietate,

aflându-se cu soția sa Costin Aliona în ospeție la domiciliul lui Șponica Igor situat

în xxxxx, a inițiat un conflict cu Costin Aliona, în procesul cărui a numit-o cu

cuvinte necenzurate, după care, dând dovadă de agresivitate și violență, intenționat

1

a aruncat în direcția ei un pahar de sticlă, apucând-o de păr și trăgând-o spre el,

după care a mușcat-o cu dinții de buza superioară, provocându-i conform

raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.201829D0152 din 25.07.2018,

vătămare corporală ușoară după criteriul dereglării sănătății de scurtă durată.

Totodată, potrivit raportului de constatare nr.201829D0193 din 01.11.2018,

plaga de pe buza de sus a dus la formarea unei cicatrici ireparabile, deoarece pentru

înlăturare se recomandă intervenție chirurgicală prin plastie de țesuturi moi a buzei

superioare pe stânga în instituție medicală specializată.

In conformitate cu pct.26 al Regulamentului Ministerului Sănătății nr.199

din 27.06.2003 de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale,

vătămările corporale grave pot fi calificate numai în baza următoarelor criterii:

prezența pericolului pentru viață; anumite consecințe posttraumatice,

neprimejdioase pentru viață - pierderea anatomică a unui organ sau a funcției lui;

întreruperea posttraumatică a sarcinii; desfigurarea ireparabilă a feței; infirmitatea

psihică postagresională; incapacitatea generală de muncă cu caracter permanent, în

volum considerabil, dar nu mai mic de 33%. Potrivit pct. 61) al aceluiași act

normativ prin vătămare reparabilă se înțelege o micșorare considerabilă a gradului

de pronunțare a modificărilor morfologice (a cicatricei, deformației, a dereglării

mimicii etc.) pe parcursul timpului sau sub influența mijloacelor de tratament

conservativ, nechirurgical. Dacă însă pentru înlăturarea vătămării ori a

consecințelor acesteia este necesară o intervenție chirurgicală (o operație

cosmetică), vătămarea este considerată ireparabilă, fapt ce o încadrează drept o

infracțiune gravă.

Tot el, la 05 septembrie 2018, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având

scop de profit, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, folosindu-se

de faptul că nu este văzut de nimeni, prin acces liber, a sustras din gospodăria lui

Costin Aliona, situat în xxxxx, două cratițe din aluminiu cu volumul de 25 și

respectiv 40 litri, la preț total de 1 300 lei și un aparat de sudat de model ,,FaerLine

FWT 1504” la preț de 2 000 lei, cauzându-i astfel părții vătămate Costin Aliona

daune în proporții considerabile, în sumă totală de 3 300 lei.

Tot el, la 18 septembrie 2018, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având

scop de profit, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și dorind, în mod conștient, survenirea acestora, folosindu-

se de faptul că nu este văzut de nimeni, a pătruns pe ușa de acces lăsată descuiată

în locuința lui Iurciuc Ana, situată în xxxxx, de unde a sustras un telefon mobil de

model ,,Samsung J3” la preț de 5 000 lei, în interiorul căruia era instalat un stik de

memorie cu capacitatea de 32 GB la preț de 390 lei, un lănțișor din argint la preț de

1 000 lei și mijloace bănești în sumă de 1 900 lei, cauzându-i astfel părții vătămate

Iurciuc Ana daune în proporții considerabile, în sumă totală de 8 290 lei.

atenuarea pedepsei prin executarea ei condiționată în ordinea art.90 Cod penal, ca

urmare a unui cumul de circumstanțe atenuante cum ar fi: recunoașterea vinovăției,

căința sinceră, acceptarea examinării cauzei pe baza probelor administrate la faza

urmăririi penale, precum și întreținerea bunicii în etate, ce necesită sprijinul și

ajutorul său.

2

fost respins ca nefondat apel, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță, la

stabilirea pedepsei penale inculpatului, a dat deplină eficiență dispozițiilor

art.art.61, 75 Cod penal și în special celor de la art.3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, corect reținând că, scopul pedepsei penale este cel de restabilire a echității

sociale și corectarea celui vinovat, întru prevenirea comiterii atât de către el, cât și

de către alte persoane a faptelor penale cu conținut analogic.

De aceia, stabilindu-i inculpatului pedeapsa închisorii, instanța a ținut cont

de gravitatea faptelor comise care potrivit art.16 Cod penal, fac parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave și respectiv grave ce atentează la valoarea

primordială protejată de legea penală - viața și sănătatea persoanei, garantate de

art.2 CțEDO și Constituția Republicii Moldova; urmările prejudiciabile ale

acestora, printre care desfigurarea ireparabilă a feței părții vătămate Costin Aliona;

personalitatea lui, ce conform revendicării (f.d.43-44) nu este la prima abatere de la

legea penală, anterior prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

29.03.2017, fiind condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, la 8 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis (f.d.50), potrivit informației

prezentate de Biroul de Probațiune Soroca fiind eliberat în temeiul art.91 Cod

penal (f.d.79), acesta neconștientizând rolul educativ și cel de prevenire a

continuării activității criminale, săvârșind infracțiunile imputate în stare de

ebrietate alcoolică; de către autoritatea locală fiind caracterizat ca persoană ce face

abuz de alcool (f.d.41), neavând o ocupație utilă ce i-ar asigura o sursă stabilă de

venit și tendința de corectare și reeducare, nereparând benevol prejudiciul cauzat în

urma acțiunilor sale infracționale.

Respectiv, instanța de apel a atestat caracterul proporțional a pedepsei

stabilite în raport cu faptele comise și personalitatea inculpatului, fapt pentru care

în respingerea solicitării atenuării pedepsei penale a reținut că, recunoașterea

vinovăției prin acceptarea probatoriului administrat pe caz și manifestarea unei

căințe sincere prin contribuirea activă la descoperirea infracțiunii cu cheltuieli

minime de timp suportate de către organul ce a instrumentat cauza, au constituit

temei pentru aplicarea dispozițiilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

asigurând reducerea cu 1/3 a limitelor pedepsei penale, or întreținerea bunicii în

etate, nu poate prevala asupra rolului retribuitiv și educativ al pedepsei penale,

precum și celui de restabilire a echității sociale prin pedepsirea vinovatului în

măsură să asigure satisfacția morală a victimelor, restabilindu-le drepturile

garantate ce le-au fost violate prin acțiunile criminale ale făptuitorului.

adoptate, solicitând casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i

fie stabilită o pedeapsă mai blândă, dat fiind faptul că pedeapsa aplicată de

instanțele de fond este prea aspră și disproporțională în raport cu faptele săvârșite

și urmările prejudiciabile.

care s-a pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia din motiv că nu îndeplinește

cerințele de formă și de conținut, prevăzute la art.art.429, 430 Cod de procedură

penală.

3

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal reține că

recurentul critică hotărârile instanțelor sub aspectul temeiului pentru recurs

prevăzut la pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Însă, analizând argumentele recurentului în raport cu actele cauzei, Colegiul

penal conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate

neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează.

Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de individualizare a

pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se

conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană

vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată tine cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest context, Colegiul penal reține că, la aplicarea pedepsei inculpatului

pentru infracțiunile săvârșite, instanța de apel a acordat deplină eficientă

prevederilor art.art.61, 75 Cod penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

În acest context, instanța de recurs respinge ca fiind neîntemeiate

argumentele invocate de inculpat în cererea de recurs, or, pedeapsa este echitabilă

când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu

4

gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică

a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate

prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane.

În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererea de

recurs privind greșita individualizare a pedepsei nu sunt incidente cauzei deferite

judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa aplicată

inculpatului fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu scopul

pedepsei penale, fapt ce determină incontestabil concluzia de inadmisibilitate a

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Costin Gheorghe,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2019, în

cauza penală în privința lui Costin Gheorghe xxxxx, deoarece este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 12 decembrie 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

5