1ra-1307/2019 — Art. 217-1 alin. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul central din 21 iulie 2017, Nedelciuc Alexandr Xxxxx și Costic Alexandr Xxxxx au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, cu încetarea procesului penal în privința lor, pe motivul intervenirii actului de amnistie în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Cheltuielile legate de efectuarea expertizei psihiatrico-legală și constrângere medicală în mărime de 994 lei au fost trecute în contul statului.

Potrivit sentinței s-a constatat că, la 16.02.2016, întru verificarea informației operative privind circulația ilegală a substanțelor narcotice, lângă casa situată pe adresa mun. Chișinău str. N. Zelinski, 5/1, a fost oprit Nedelciuc Alexandr. La propunerea colaboratorilor de poliție de a prezenta conținutul buzunarelor, acesta a aruncat la pământ un pachețel din hârtie de staniol, în care se afla o substanță sub aspect de praf și bulgărași, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-723 din 1 23.02.2016, reprezintă heroină, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (heroină) constituie 0,057gr (materie uscată). Substanța narcotică depistată era procurată de la o persoană pe numele Senea și păstrată de către Nedelciuc Alexandr cu scop de întrebuințare personală. De asemenea, la 16.02.2016 în cadrul percheziției corporale a lui Nedelciuc Alexandr, de la acesta au fost ridicate 2 pachețele din hârtie de staniol, în care se afla o substanță sub aspect de praf și bulgărași, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R- 719 din 23.02.2016, reprezintă heroină, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (heroină) constituie 0,117gr (materie uscată) /0.111+0,006/. Substanța narcotică depistată la Nedelciuc Alexandr a fost procurată și păstrată de către acesta cu scop de întrebuințare personală. La 13.11.2015, Costic Alexandr a procurat de la o persoană necunoscută pentru consum personal 6 pachețele cu substanță narcotică ”heroină”, la prețul de 350 lei fiecare. Ulterior, în aceiași zi, deplasându-se pe stradă, Costic Alexandr a fost oprit de colaboratorii de poliție, care l-au condus în incinta Inspectoratului de Poliție Botanica mun. Chișinău, unde el a predat benevol colaboratorilor de poliție substanța narcotică procurată cu scop de întrebuințare personală și care se afla la sine. Astfel, la 13 noiembrie 2015, de către colaboratorii de poliție de la Costic Alexandr au fost ridicate 6 pachețele din hârtie de staniol, în care se afla o substanță sub aspect de praf și bulgărași, care conform raportului de expertiză nr. 10231 din 18.11.2015, constituie heroină, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea totală a substanței narcotice păstrate cu scop de întrebuințare personală, constituie 0,179 gr. Pe baza stării de fapt expusă mai sus, confirmată de probele administrate, faptele inculpaților Nedelciuc Alexandr și Costic Alexandr, au fost calificate de drept în baza art. 217 alin. (2) Cod penal – producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea substranțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, la data de 31 iulie 2017, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care al condamna pe: - Costic Alexandr, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice sau psihotrope pe un termen de 5 ani; - Nedelciuc Alexandr, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 9 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice sau psihotrope pe un termen de 5 ani. A incasa din contul inculpatului Costic Alexandr cheltuielile judiciare în sumă 2 de 994 lei. În motivarea apelului procurorul a invocat că: - prima instanță a făcut o concluzie greșită privitor la recalificarea acțiunilor inculpaților de la art. art. 42 alin. (2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la art. 217 alin. (2) Cod penal, deoarece în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată au fost acumulate și examinate suficiente probe ce demonstrează că inculpații fac parte dintr- un grup criminal organizat, care asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare; - depozițiile date de inculpați, contravin cu materialele cauzei penale, astfel declarațiile date de aceștia urmau a fi apreciate critic, deoarece în conformitate cu legislația în vigoare, inculpații nu poartă răspundere penală pentru depoziții false, iar declarațiile date de ultimii sunt o modalitate de a se eschiva de la răspundere penală; - în cadrul urmăririi penale la 20.11.2015, fiind recunoscut și audiat în calitate de bănuit, Costic Alexandr și-a recunoscut vina parțial.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018, a fost admis apelul declarat, casată sentința în partea penală și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Costic Alexandr și Nedelciuc Alexandr au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, stabilindu-le pedeapsă cu închisoare pe un termen a câte 8 ani, fiecăruia, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, fiecăruia, pe un termen de câte 5 ani. În rest sentința, în privința corpurilor delicte și a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei medico-egale psihiatrice, a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, prima instanță, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală și a ajuns la concluzia greșită de a recalifica acțiunile inculpaților de la art. 42 alin. (2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la art. 217 alin. (2) Cod penal. Prin urmare instanța de apel a constatat că, Costic Alexandr și Nedelciuc Alexandr, într-o perioadă nestabilită de timp, au devenit membri activi al unui grup criminal organizat creat și condus de către persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, din componența cărui mai făceau parte și alte persoane inclusiv neidentificate de către organul de urmărire penală, în privința cărora au fost disjunse materialele într-o cauză penală separată și împreună, printr-o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, neavând autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, Costic Alexandr, Nedelciuc Alexandr și alte 3 persoane într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanța narcotică heroină în proporții deosebit de mari, pe care până la 16.02.2016, prin intermediul membrilor grupului criminal, inclusiv a lui Costic Alexandr și Nedelciuc Alexandr, o distribuiau, pentru comercializare contra sumei de 350 lei sau 700 lei pentru o doză diferitor persoane. În așa mod, la 13.11.2015, Costic Alexandr a procurat de la Nedelciuc Alexandr contra sumei de 350 lei pentru o doză, 6 pachețele de substanță narcotică heroină, pentru comercializarea ulterioară altor persoane. Astfel, la 23 noiembrie 2015, de către colaboratorii de poliție, de la Costic Alexandr au fost ridicate 6 pachețele din hârtie de staniol în care se afla o substanță sub aspect de praf și bulgărași, care conform raportului de expertiză nr. 10231 din 18.11.2015 constituie heroină, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea totală a substanței narcotice păstrate cu scop de înstrăinare constituie 0,179 gr. Substanța narcotică depistată era păstrată de către Costic Alexandr, conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, cu scop de distribuire și înstrăinare pe teritoriul R. Moldova. Inclusiv, la 16.02.2016, în timpul reținerii, pe adresa mun. Chișinău, str. N. Zelinski 5/1, Nedelciuc Alexandr, a aruncat la pământ un pachețel din hârtie de staniol, în care se afla o substanță sub aspect de praf și bulgărași, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-723 din 23.02.2016, reprezintă heroină, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (heroina) constituie 0, 057 gr (materie uscată). Substanța narcotică depistată era păstrată de către Nedelciuc Alexandr, conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, cu scop de distribuire și înstrăinare pe teritoriul R. Moldova. De asemenea, la 16.02.2016 în cadrul percheziției corporale a lui Nedelciuc Alexandr, de la acesta au fost ridicate 2 pachețele din hârtie de staniol, în care se afla o substanță sub aspect de praf și bulgărași, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-719 din 23.02.2016, reprezintă heroină, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (heroină) constituie 0,117gr (materie uscată) /0,111+0,006/. Substanța narcotică depistată era păstrată de către Nedelciuc Alexandr, conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, cu scop de distribuire și înstrăinare pe teritoriul R. Moldova. Astfel, de către instanța de apel a fost constatat că, prin acțiunile sale intenționate Costic Alexandr și Nedelciuc Alexandr au comis infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor psihotrope, care se caracterizează prin procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a menționat că, deși inculpații și-au recunoscut vina parțial, considerând că prin acțiunile sale au săvârșit circulația ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, vinovăția lor în comiterea infracțiunii imputate este dovedită 4 prin următoarele probe: procesul-verbal de constatare din 13.11.2015, prin care de la Costic Alexandr au fost ridicate 6 pachețele din hârtie de staniol, în care se afla o substanță sub aspect de praf de culoare cafenie (f.d. 9, v. 1); raportul de expertiză nr. 10231 din 18.11.2015, conform căruia substanța cu aspect de praf și bulgărași, de culoare cafenie-deschisă, în 6 pachețele confecționate din folii de staniol, ridicate la 13.11.2015 de la Costic Alexandr, reprezintă heroină (f.d. 94-97, v. 1); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 20.11.2015 (f.d. 101, v. 1); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.02.2016, efectuat pe adresa str. N. Zelinski 5/1, mun. Chișinău (f.d. 104-105, v. 1); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-723 din 23.02.2016 (f.d. 113-116, v. 1); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 30.03.2016, a unui pachet din hârtie în care se află heroină (f.d. 120, v. 1); procesul-verbal de percheziție corporală din 16.02.2016 (f.d. 125, v. 1); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 17.02.2016, a telefonului mobil de model „Samsung” cu nr. IMEI xxxxx în care este introdusă cartela SIM cu nr. xxxxx (f.d. 126, v. 1); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-719 din 23.02.2016 (f.d. 137-141, v. 1); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 17.02.2016, a telefonului mobil de model „Samsung” cu nr. IMEI xxxxx în care este introdusă cartela SIM cu nr. xxxxx (f.d. 55, v. 1); stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu nr. xxxxx din 24.11.2015 (f.d. 18- 20, v. 1); stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu nr. xxxxx din 24.11.2015 (f.d. 21-24, v. 1); stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu nr. xxxxx din 25.11.2015 (f.d. 25-28, v.1); stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu nr. xxxxx din 26.11.2015 (f.d. 30-32, v. 1); stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu nr. xxxxx din 26.11.2015 (f.d. 33-36, v. 1); stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu nr. xxxxx din 01.12.2015 (f.d. 38- 41, v. 1); stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu nr. xxxxx din 09.02.2016 (f.d. 73-75, v. 1); stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu nr. xxxxx din 16.12.2016 (f.d. 78-82, v. 1); stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu nr. xxxxx din 16.02.2016 (f.d. 83-84, v. 1); ordonanța de recunoaștere și anexare a mijloacelor materiale de probă la materialele cauzei penale din 24.02.2016, un CD-R de marcă „Omega” cu capacitatea de 700MB, pe care se conțin înregistrările convorbirilor telefonice efectuate de pe nr.nr. xxxxx și xxxxx, ce au importanță pentru cauza penală (f.d. 91, v. 1). Prin urmare, instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către incuipații Nedelciuc Alexandr și Costic Alexandr, membri activi ai unui grup criminal organizat creat și condus de către persoane neidentiflcate la moment de către organul de urmărire penală, privind procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare nu echivalează cu achitarea lor, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către ultimii a infracțiunii imputate. 5 Instanța de apel a notat că, latura obiectivă a infracțiunii a fost realizată de către inculpatul Nedelciuc Alexandr prin circulația ilegală a substanțelor psihotrope prin următoarele modalități: păstrare, transportare și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope caracterizate prin trecerea în stăpânirea altei persoane, anume prin vânzare. Inculpatul Nedelciuc Alexandr era telefonat de către consumatorii de droguri, inclusiv și de către inculpatul Costic Alexandr, care comunicau cifrat, folosind expresii „минуты” adică doze de heroină „каша” - heroină. Totodată din discuțiile lui Costic Alexandr, s-a stabilit că acesta înstrăinează substanțe narcotice diferitor persoane, contra sumei de 700 lei pentru o doză mare de heroină. La fel, din discuțiile lui Costic Alexandr s-a constatat că, acesta înstrăinează substanțe narcotice diferitor persoane, contra sumei de 350 lei pentru o doză mică de heroină și nu vinde mai puțin de două doze concomitent. De asemenea, potrivit stenogramei interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu nr. xxxxx din 09.02.2016 și anume, sunt stenografiate discuțiile lui Nedelciuc Alexandr, conform cărora acesta înstrăinează substanțe narcotice diferitor persoane. Totodată, Costic Alexandr îl contactează pe Nedelciuc Alexandr și îi comunică, că heroina care a primit-o este de calitate proastă, îl întreabă dacă a returnat-o, la care ultimul îi spune că persoana de la care a cumpărat-o nu a primit-o, deoarece nu are bani. Prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților, procesele-verbale de percheziție corporală, procesul-verbal de constatare, procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmite în privința inculpaților, procesele-verbale de ridicare în cadrul măsurilor speciale de investigații a substanțelor psihotrope, procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații, ordonanța de recunoaștere și anexare a mijloacelor materiale de probă la materialele cauzei penale, rapoartele de expertiză chimică a substanțelor psihotrope ridicate, care fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicități și coroborării lor, instanța de apel a constatat că faptele incriminate inculpaților, prevăzute de ar. 2171 alin. (4). lit. b), d) Cod penal au fost săvârșite de către aceștia, prin analiza faptului dacă acuzările sunt bine justificate înafara oricăror dubii rezonabile. În urma analizei tuturor circumstanțelor stabilite ca urmare a cercetării judecătorești instanța de apel a conchis că, vina inculpaților la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal a fost demonstrată pe deplin, iar concluzia primei instanțe, precum că pe cauza dată în lista probelor anexată la rechizitoriu de către partea acuzării, nu este indicat nici un martor, declarațiile căruia ar putea confirma învinuirea înaintată inculpaților, în sensul comentat este nefondată, iar sentința urmează a fi casată, cu condamnarea inculpaților în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. La numirea felului și măsurii de pedeapsă, instanța de apel a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, ce a fost săvârșită intenționat, conform prevederilor art. 16 Cod penal se 6 referă la infracțiuni deosebit de grave, de personalitatea infractorilor, care sunt fără antecedente penale. Circumstanțe atenuate și agravante în privința inculpaților nu s- au reținut. Astfel, instanța de apel a considerat că, inculpații Costic Alexandr și Nedelciuc Alexandr trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate, respectiv reeducarea lor este posibilă, cu aplicarea pedepsei prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen a câte 8 ani închisoare, fiecăruia, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, fiecăruia, pe un termen a câte 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip închis. În circumstanțele expuse mai sus, instanța de apel a considerat că aplicarea față de Costic Alexandr și Nedelciuc Alexandr a pedepselor sub formă de închisoare va contribui la atingerea scopului prevăzut de art. 2 alin. (2) Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1 Avocatul Holban Vladimir în numele inculpatului Costic Alexandru, la data de 08 mai 2018, care solicită casarea acesteia și menținerea sentinței în privința ultimului. În motivarea recursului ordinar invocă: - condamnarea lui Costic Alexandr în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, se întemeiază în special pe stenogramele interceptărilor convorbirilor telefonice, efectuate de pe telefoanele mobile între Costic A și Nedelciuc A., precum și convorbirile telefonice ale acestora cu persoane necunoscute. Aceste discuții sunt desfășurate cu folosirea unor cuvinte și expresii specifice pentru anumite persoane, care nu au fost expuse/descifrate de către organul de urmărire penală cu ajutorul unor specialiști în materie în modul în care ar putea avea valoare probatorie în speța dată. Conținutul convorbirilor în forma expusă în materialele cauzei reprezintă în sine un comentariu întocmit de către organul de urmărire penală; - nici o persoană cu care s-a purtat aceste discuții nu a fost de către organul de urmărire penală identificată și audiată privitor la aceste circumstanțe, deși numerele de telefoane ale acestora erau cunoscute; - instanța de apel, în decizia adoptată, descriind fapta criminală comisă de inculpați, considerată că fiind dovedită, nu a indicat concret locul, timpul, modul săvârșirii infracțiunii imputate lui Costic A. și Nedelciuc A., forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, ignorându-se în așa mod cerințele prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală; - instanța de apel, a menționat că locul săvârșirii infracțiunii este teritoriul Republicii Moldova, dar nu o anumită/anumite localități concrete. Nu indică forma și gradul de vinovăție a inculpaților, precum și motivele și consecințele infracțiunii; - instanța de apel nu descrie fiecare episod aparte, nu indică numele de familie și prenumele persoanelor, cărora li s-a distribuit heroina și ce cantități de heroină a primit de la inculpați fiecare persoană în parte și care este cantitatea totală de heroină distribuită; 7 - descriind episoadele privind ridicarea de către colaboratorii de poliție de la Costic A. a heroinei în cantitate de 0,179 gr și de la Nedelciuc A. a heroinei în cantitate de 0,174 gr, instanța de apel nu motivează că această cantitate de heroină – 0,353 gr este considerată în proporții deosebit de mari. Astfel, potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și a cantităților acestora, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 în cazul heroinei proporțiile mari se referă la o cantitate de 0,01-1 gr, iar proporțiile deosebit de mari se referă la o cantitate ce depășește 1 gr. De la Costic A. au fost ridicate 0,179 gr, iar de la Nedelciuc A. - 0,174 gr de heroină, în total 0,353 gr de heroină, deci, mai puțin de 1 gram de heroină, ceia ce constituie proporții mari, dar nu deosebit de mari cum se afirmă în decizia instanței de apel contestată; - instanța de apel nu a analizat și apreciat nici o probă, ce ar confirma faptul că infracțiunea a fost comisă de un grup criminal; - instanța de apel nu a combătut prin nimic afirmațiile lui Costic A., precum că heroina ridicată de către colaboratorii de poliție la 13.11.2015 el a procurat-o pentru propriul consum; - procurorul a înaintat inculpaților o învinuire neclară, neconcretă și lipsită de suport legal, fapt ce contravine principiului legalității prevăzut de art. 7 Cod de procedură penală, principiului asigurării dreptului la apărare, stipulat la art. 17 Cod de procedură penală, art. 23, 26 din Constituție și art. 6 alin. (3) lit. a) CEDO; - prima instanță la judecarea cauzei date, corect a concluzionat asupra acestor încălcări și a recalificat acțiunile inculpaților din prevederile art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, în baza art. 217 alin. (2) Cod penal (în redacția legii valabile la data comiterii de către Costic A. și Nedelciuc A. a infracțiunii) pronunțând sentința de încetare a procesului penal în privința inculpaților din motivul intervenirii actului amnistiei; - admițând apelul procurorului și efectuând o nouă apreciere a probelor, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței din care motiv faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală. 6.2 Inculpatul Nedelciuc Alexandr, la data de 08 mai 2018, care a solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului invocă argumente identice cu cele invocate în recursul ordinar declarat de către avocatul Holban Vladimir în numele inculpatului Costic Alexandr. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală. 6.3 Avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Nedelciuc Alexandr, la data de 17 decembrie 2018, care solicită casarea parțială a acesteia și menținerea sentinței în privința ultimului. În motivarea recursului invocă: 8 - decizia instanței de apel cuprinde motive contradictorii, iar motivarea soluției judiciare este expusă neclar și denotă o vădită tendențiozitate; - instanța de apel nu a făcut o analiză multilaterală și coerentă a tuturor probelor, eronat apreciindu-le, adoptând o decizie pripită; - instanța de apel nu a întreprins toate măsurile procedurale necesare examinării complete și multilaterale a cazului, efectuând o cercetare judecătorească vădit incompletă, urmare a căreia a ajuns la concluzii greșite; -decizia de condamnare în privința inculpatului Nedelciuc Alexandr este un act discreționar și nu rezultatul unui raționament logic, bazat pe probe, iar motivarea neureșită utilizată de instanță în sprijinul condamnării reale a ultimului este în mod vădit netemeinică și chiar eronată, întrucât instanța nu a demonstrat cu claritate toate faptele care puteau duce la o concluzie corectă cu privire condamnarea reală a inculpatului; - conținutul convorbirilor telefonice între inculpați nu a fost confirmată de către acuzatorul de stat prin alte probe, care în coroborare ar dovedi că, discuțiile se referă la procurarea/vânzarea substanțelor narcotice; - analizând probele prezentate de către acuzatorul de stat, modul și metodele acumulării acestor probe, se ajunge la concluzia că învinuirea adusă inculpaților, conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, este bazată pe presupuneri; - nici o probă ce ar confirma existența unei legături strânse, constante, îndelungate, cu repartizarea rolurilor între Nedelciuc Alexandr și Costic Alexandr, precum și alte persoane, nestabilite de către organul de urmărire penală, în materialele cauzei penale nu există și de către acuzatorul de stat în procesul cercetării judecătorești instanței nu a fost prezentată; - în materialele cauzei lipsesc careva probe, iar în procesul cercetării judecătorești nu a fost probată de către acuzatorul de stat învinuirea adusă inculpaților în partea participării lui Nedelciuc Alexandr și Costic Alexandr la așa zis ”grup criminal organizat”; - instanța de apel nu a examinat toate aspectele, complet și obiectiv circumstanțele cauzei și nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de prima instanță în vederea recalificării acțiunilor inculpatului în temeiul art. 217 alin. (2) Cod penal. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a solicitat de a decide inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece în cauză s-au stabilit componentele infracțiunii imputate inculpaților, inclusiv vinovăția lor, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt, motivând soluția prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile, ce au fost apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția. 9

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente: Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se relevă că instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. În prezenta cauză, Colegiul menționează că apărătorul inculpatului Costic Alexandr și inculpatul Nedelciuc Alexandr și-au întemeiat recursurile declarate în baza pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocând că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Reieșind din recursul declarat de către avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Nedelciuc Alexandr se reține că, acesta este întemeiat prin prisma cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume hotărîrea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, totodată din conținutul recursului Colegiul penal atestă, că autorul prezentului recurs susține soluția adoptată de prima instanță prin care inculpații au fost condamnați pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, semnalând astfel și temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume – faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând lucrările dosarului în raport cu criticile invocate de către recurenți, Colegiul consideră, că nici un temei pentru casare din cele menționate supra, nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță. Cu referire la temeiul pentru recurs, invocat de către apărătorul Aronov Roman și anume – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, acest temei pentru recurs este incident în cazul când nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. Analizând textul hotărârii atacate în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul consideră că, instanța de apel și-a motivat decizia în concordanță cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la admiterea apelului declarat în prezenta cauză, fiind motivată just adoptarea unei asemenea soluții. Totodată, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a respectat și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, expunându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel și prin hotărârea adoptată a oferit răspunsuri plauzibile, detaliate și argumentate asupra acestora, în coraport cu probele administrate în prezenta speță ce au fost verificate în ședințele de judecată. 10 Prin urmare, instanța de recurs conchide că temeiul pentru recurs semnalat de recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță. Reieșind din cuprinsul recursurilor declarate de către avocatul Holban Vladimir și inculpatul Nedelciuc Alexandr, autorii acestora indică și faptul că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, însă aceste invocări nu au fost argumentate clar, pentru a verifica în care partea s-a admis eroare gravă de fapt. La acest capitol, Colegiul menționează, că eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o susține. Tot la acest capitol, Colegiul penal reieșind din criticile recurenților invocate în recursurile declarate, reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Mai mult, reieșind din analiza textuală a recursurilor ordinare declarate, se constată că autorii acestora fac o proprie evaluare a materialului probator, considerând că acesta nu confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate lor de către organul de urmărire penală. Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. 11 De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurenții. Deci, instanța de recurs consemnează că instanța de apel, verificând cele imputate inculpaților, a conchis corect că în speța dată au fost acumulate și prezentate instanței probe verosimile, pertinente și concludente, ce demonstrează vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, precum a fost indicat în actul de învinuire. Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpaților Nedelciuc Alexandr și Costic Alexandr, nefiind identificată de instanța de recurs vre-o eroare gravă de fapt, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare invocate și prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Referitor la pretinsa eroare invocată de recurenți sub aspectul prevăzut de pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, adică situația când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul penal notează că, pentru o astfel de concluzie, trebuie să se țină cont de fapta săvârșită și cum aceasta a fost stabilită de către instanța de fond și apel, și dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corectă, iar dacă fapta s-a încadrat într-o altă normă penală, înseamnă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită. În cauza deferită judecării, inculpații au fost învinuiți de către organul de urmărire penală de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și anume – procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, săvârșit de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. De către prima instanță, acțiunile inculpaților au fost calificate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal conform indicilor calificativi, prevăzuți de lege la momentul comiterii infracțiunii și anume – producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, săvârșit în proporții mari și fără scop de înstrăinare. În urma contestării de către partea acuzării a sentinței adoptate la caz, instanța de apel a ajuns la concluzia că, inculpații urmează a fi condamnați pentru comiterea infracțiunii imputate conform actului de învinuire și calificate în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Din argumentele expuse în recursurile declarate de către autorii acestora se reține, că recurenții își exprimă dezacordul cu încadrarea juridică a acțiunilor comise de Nedelciuc Alexandr și Costic Alexandr în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, invocând că ultimii au procurat și păstrat heroina la acel moment pentru consumul propriu, în proporții mari, fără scop de înstrăinare și nu au făcut parte din grup 12 criminal organizat, în cele din urmă au opinat că faptele inculpaților corect au fost încadrate de către prima instanță în baza prevederilor art. 217 alin. (2) Cod penal. Opozant criticilor invocate și menționate mai sus de către recurenți, instanța de recurs relevă că, potrivit doctrinei juridice despre prezența scopului de înstrăinare, pot mărturisi existența unor temeiuri suficiente și anume: cantitatea mare de substanțe narcotice sau psihotrope; existența unei înțelegeri cu cei care urmează să procure astfel de substanțe etc. Pentru stabilirea prezenței scopului de înstrăinare, este necesară identificarea tuturor acestor circumstanțe în ansamblu și nu doar a uneia din ele. Colegiul penal reține că, prezența calificativului „scopul de înstrăinare” a fost obiect de discuție în instanța de apel, care a constatat prezența acestui semn calificativ și a fost argumentat în partea motivată a hotărârii adoptate, corect fiind apreciat prin cumulul de probe indicat în pct. 5 al prezentei decizii și anume: procesul-verbale de constatare din 13.11.205, prin care au fost ridicate de la Costic Alexandr, 6 pachețele de staniol, în care se afla praf de culoare cafenie, care potrivit raportului de expertiză s-a dovedit a fi heroină. În cadrul urmăririi penale fiind audiat în calitate de bănuit Costic Alexandr a confirmat că, a procurat heroina de la Nedelciuc Alexandr. La fel, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 16.02.2016 și procesului- verbal de percheziție corporală din aceeași dată s-a confirmat că, la Nedelciuc Alexandr au fost depistate 2 pachețele de hârtie de staniol, iar pe unul l-a aruncat și în care se aflau praf de culoare galbenă, care potrivit rapoartelor de expertiză s-a dovedit a fi heroină. În continuare, reieșind din stenogramele interceptărilor convorbirilor telefonice de pe numerele de telefoane mobile ce aparțin inculpaților aceștia au purtat convorbiri telefonice, între ei și cu alte persoane, unde se evidențiază faptul că aceștia au discutat cifrat și se înțelegeau despre înstrăinarea dozelor și prețul acestora. Însuși faptul că, la inculpați au fost depistate mai multe pachețele de staniol, în care se afla heroina, indică la faptul că substanța narcotică era ambalată astfel, pentru ca inculpații să o poată înstrăina dozat. Un alt argument esențial invocat de către recurenți, este faptul precum că nu este dovedit existența formei de participație „grup criminal organizat”. În acest sens, Colegiul reține, că și această chestiune, a fost obiect de discuție în instanța de apel, asupra căreia s-a expus desfășurat în hotărârea adoptată, prin concluziile sale ce au la bază probe, ce în opinia instanței de recurs, corect au fost apreciate și în corespundere cu art. 101 Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel s-a expus și asupra prezenței agravantei infracțiunii imputate și anume proporțiile deosebit de mari, concluzii pe care instanța de recurs le apreciază ca întemeiate, ținând cont de faptul că la inculpați au fost depistate mai multe pachețele din foaie de staniol în care se afla substanța narcotică- heroină. Argumentul avocatului Holban V., precum că instanța de apel nu a stabilit și nu a descris fapta imputată inculpaților în corespundere cu prevederile art. 394 alin. (1) pct. (1) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea. Colegiul penal, atestă că din textul deciziei recurate (f.d. 193-194, v. 3), instanța de apel a stabilit și a descris, faptele incriminate inculpaților, fără derogări de la prevederile legale. 13 Prin urmare, instanța de recurs verificând legalitatea hotărârii atacate și materialele cauzei, consideră că instanța de apel, just a stabilit starea de fapt și vinovăția inculpaților privind săvârșirea infracțiunii imputate lor și corect a evaluat probatoriul în cauză, iar argumentele invocate de recurenți au constituit obiect de examinare în instanța de apel fiind combătute în hotărârea adoptată și oferite răspunsuri motivate asupra chestiunilor abordate, iar temeiurile de casare invocate nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate în prezenta speță. Reieșind din cele sus expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile indicate de recurenți nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, ce ar constitui motiv de implicare a instanței de recurs, în sensul intervenirii în decizia instanței de apel și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate la caz, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Holban Vladimir în numele inculpatului Costic Alexandr, de către inculpatul Nedelciuc Alexandr și de către avocatul acestuia Aronov Roman, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018, în cauza penală în privința lui Nedelciuc Alexandr Xxxxx și Costic Alexandr Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 21 noiembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 14