1ra-1805/2019 — art. 217-1 alin. 4 lit. d Cp

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2019, Colodzei Vasile a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 13.03.2019, incluzând în termenul de executare durata aflării sub arestare preventivă de la 16.12.2018 până la 13.03.2019. 1

Instanța de fond a constatat că Colodzei V., fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu încă două persoane, urmărind stopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționând prin participație simplă, activând în calitate de coautor pentru producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, pe parcursul perioadei de timp cuprinse între lunile iunie 2016 - martie 2017 a efectuat operațiuni ilegale în vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul r-lui Ungheni și pe teritoriul mun. Chișinău. Astfel, Colodzei V., împreună cu alte persoane a dobândit din surse nestabilite până la moment de organul de urmărire penală diferite cantități de droguri, împărțindu-le în doze mai mici. Ulterior, numiții în repetate rânduri contactau telefonic persoane neidentificate de organul de urmărire penală, cu care negociau vânzarea acestui tip de droguri persoanelor dependente de consumul de droguri, cu preturi majorate, în medie cu 200 lei pentru un gram de marihuana. În aceste condiții, Colodzei V., pe parcursul lunilor iunie 2016 - martie 2017, urmărind scopul punerii în circulației ilegale a drogurilor în scop de înstrăinare, având scopul comercializării drogurilor sub formă de marihuana, a repartizat celorlalți participanți o cantitate nestabilită de organul de urmărire penală de marihuană, în proporții deosebit de mari, pentru distribuire, el la rândul său păstrând drogurile sub formă de marihuană la domiciliul său și la domiciliul surorii sale de pe adresa r-nul Ungheni, s. Costuleni. La 07.02.2017, în jurul orei 0955, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Colodzei V. din s. Costuleni, r-nul Ungheni, au fost depistate și ridicate mai multe pachete cu masă vegetală de culoare verde, mărunțită, plante și spice de origine vegetală, semințe și un dispozitiv artizanal pentru fumat. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. XXXXX din 01.03.2017, s-a stabilit că fragmentele de plante, dintre care trei au rădăcină, de culoare cafenie, depistate și ridicate la 07.02.2017 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul lui Colodzei V. în r-nul Ungheni, s. Costuleni, reprezintă plante de canabis, care conțin componentul narcotic activ-tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (numărul de plante de canabis ce conțin tetrahidrocannabinol) constituie în total 21 bucăți. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin HG RM nr. 79 din 23.01.2006, aceste 21 de plante de canabis, constituie proporții mari. Masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde, prezentată într-un ambalaj improvizat din polimer transparent înfășurat cu bandă, adezivă transparentă, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde prezentată în șase pachete din polimer de culoare albă și masa vegetală grosier 2 mărunțită din sacul din polimer transparent, prezentate în sacul din polimer transparent lipit cu bandă adezivă incoloră, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marihuană uscată) constituie în total 9805 g (7,805g + 179 g + 221 g + 36 g + 116 g + 90 g + 220 g + 1138 g). Potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin HG RM nr. 79 din 23.01.2006, aceste 9805 grame de marihuană, constituie proporții deosebit de mari. Depunerile de substanță de culoare brună de pe suprafață internă a dispozitivului predestinat pentru fumat, prezentat într-un pachet din polimer de culoare neagră, înfășurat cu bandă adezivă incoloră, ridicat în aceleași circumstanțe, reprezintă rășină de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (rășină de canabis) constituie 0,168 g. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin HG RM nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,168 grame de rășină de canabis, constituie proporții mari. Pe suprafață sitei, a vasului din metal, a paharului din sticlă și a farfuriei de culoare albă, prezentate într-un pachet din polimer de culoare neagră, înfășurat cu bandă adezivă incoloră, ridicate în aceleași circumstanțe, s-au depistat particule unice de marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Semințele coapte de culoare verde (561 g), prezentate în sacul din polimer transparent înfășurat cu bandă adezivă incoloră, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe coapte/mature ale plantei de cannabis (cânepă) care tetrahidrocannabinol practic nu conțin, de aceea la categoria substanțelor narcotice nu se atribuie. Tot la 07.02.2017, în jurul orie 0800, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul altei persoane din s. Costuleni, r-nul Ungheni, au fost depistate și ridicate un pachet de hârtie cu masă vegetală de culoare verde, trei pachete din polietilenă de culoare albastră, galben și alb, cu masă vegetală și spice de origine vegetală și un pachet din polietilenă de culoare alba, în care se afla masă vegetală de culoare verde. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. XXXXX din 07.03.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată, prezentată la examinare în cinci pachete, precum și cea separate din amestecul cu părțile de plante, depistate și ridicate la data de 07.02.2017 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Șișcanu F. în r-nul Ungheni, s. Costuleni, reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marihuană în stare uscată) constituie 1122,3 grame (332 g + 298 g + 76 g + 78 g + 24,3 g + 314 3 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin HG RM nr. 79 din 23,01.2006. aceste 1122,3 grame de marihuană, constituie proporții deosebit de mari. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut parțial vina, declarând că în luna februarie 2017, au venit colaboratorii de politie la domiciliu său în s. Costuleni, r-nul Ungheni, comunicând că au autorizație să efectueze o percheziție. În urma percheziției s-a depistat cânepa, dar cânepa era formă de crengi, plante întregi nu erau, s-a mai depistat o sită, un pahar, o farfurie și narghilea, 5 pachete de masă verde mărunțită găsită în cuptor cu microundă. La fel s-a depistat la podea frunze de cânepă mărunțită, dar era pentru a o folosi personal. Cânepa era împachetată în pachete do polietilenă. A mai menționat că vina o recunoaște parțial, el nu a cultivat, realizat, vândut cânepa el doar a păstrat cânepa și o folosea în scop personal. Totodată, vina acestuia este integral dovedită prin probele administrate, inclusiv: - martorul Șișcanu V. a declarat că, Colodzei V. este unchiul său, fratele mamei sale Șișcanu F. Cunoaște doar faptul că la domiciliu Colodzei V. s-a efectuat o percheziție, dar nu cunoaște că Colodzei V. păstra droguri la domiciliu. Cânepa care a fost depistată la domiciliul mamei sale Șișcanu F., nu cunoaște de unde o avea. A mai menționat că a înstrăinat în jur de 10 cutii de chibrite cu substanțe narcotice; - procesul-verbal de percheziție din 07.02.2017, prin care la domiciliul lui Colodzei V. din r-nul Ungheni, s. Costuleni a fost efectuată percheziția, fiind depistate și ridicate într-o anexă a casei aproximativ 10 kg de plante, crengi de la plante, masă vegetală mărunțită, în formă uscată, care erau repartizate pe jumătate din suprafața odăii. De pe patul din aceeași odaie a fost depistat un sac din polietilena cu volumul de 30 kg, jumătate fiind cu spice vegetale de culoare verde. De pe geam a fost ridicată o farfurie albă, cu masă vegetală asemănătoare celei ridicate anterior, o sită cu carcasă din metal, un pahar din sticlă cu volumul de 250 g, un dispozitiv asemănător unei narghilea, cu urme de substanță neidentificată. Din aceiași odaie, din cuptorul electric, au mai fost depistate și ridicate 5 pachete din polietilenă, în care se afla masă vegetală mărunțită de culoare verde. Deasupra cuptorului menționat, a fost depistat un pachet din polietilenă cu semințe vegetale. Toate obiectele au fost împachetate si sigilate în pachete, contrasemnate de participanții la acțiunea de urmărire penală, (f.d. 197, 198, vol. I); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 28.02.2017, prin care organul specializat al IGP a MAI a efectuat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, în vederea stabilirii persoanelor care au tangență cu infracțiunea. Astfel, au fost interceptate comunicările efectuate de pe 4 postul mobil nr. XXXXX ce aparține lui Șișcanu F. Potrivit discuțiilor purtate, se confirmă existența legăturilor criminale dintre Colodzei V. și altă persoană, care comunică între ei prin intermediul telefoanelor mobile, în scopul acumulării mijloacelor bănești cât și discuții telefonice camuflate ce se referă la circuitul ilegal de droguri. - raport de expertiză fizico-chimică nr. XXXXX din 01.03.2017, prin care s-a stabilit că fragmentele de plante, dintre care trei au rădăcină, de culoare cafenie, depistate și ridicate la data de 07.02.2017 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Colodzei V. în r-nul Ungheni, s. Costuleni, reprezintă plante de canabis, care conțin componentul narcotic activ- tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (numărul de plante de canabis ce conțin tetrahidrocannabinol) constituie în total 21 bucăți. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin HG RM nr. 79 din 23.01.2006, aceste 21 de plante de canabis, constituie proporții mari. Masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde, prezentată într-un ambalaj improvizat din polimer transparent înfășurat cu bandă, adezivă incoloră, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde prezentată în șase pachete din polimer de culoare albă și masa vegetală grosier mărunțită din sacul din polimer transparent, prezentate în sacul din polimer transparent lipit cu bandă adezivă incoloră, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marihuana uscată) constituie în total 9805 g (7,805g+ 179 g+ 221 g+ 36 g+ 116 g+ 90 g+ 220 g+ 1138 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin HG RM nr. 79 din 23.01.2006, aceste 9805 grame de marihuana, constituie proporții deosebit de mari. Depunerile de substanță de culoare brună de pe suprafața internă a dispozitivului predestinat pentru fumat, prezentat într- un pachet din polimer de culoare neagră, înfășurat cu bandă adezivă incoloră, ridicat în aceleași circumstanțe, reprezintă rășină de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (rășină de canabis) constituie 0,168 g. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin HG RM nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,168 grame de rășină de canabis, constituie proporții mari. Pe suprafața sitei, a vasului din metal, a paharului din sticlă și a farfuriei de culoare albă, prezentate într-un pachet din polimer de culoare neagră, înfășurat cu bandă adezivă incoloră, ridicate în aceleași circumstanțe, s-au depistat particule unice de marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Semințele coapte de culoare verde (561 g), prezentate în sacul din polimer transparent înfășurat cu bandă adezivă 5 incoloră, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe coapte/mature ale plantei de canabis (cânepă) care tetrahidrocannabinol practic nu conțin, de aceea la categoria substanțelor narcotice nu se atribuie, (f.d. 203-211, vol. I). Ori, prin înstrăinare se are în vedere trecerea în stăpânirea altei persoane a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor acestora, după caz, prin: vânzare, schimb, donare, dare cu împrumut, dare în contul unei datorii, oferire a unei țigarete conținând o substanță narcotică etc. Prin transportare se înțelege deplasarea într-un loc în altul a substanțelor narcotice pe teritoriul RM, pentru realizarea scopului de înstrăinare. Intenția de a înstrăina substanțele narcotice reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinarea sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc. Infracțiunea prevăzută la art.2171 alin. (4) lit. d) Cod penal este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul primirii substanței narcotice de către o altă persoană. Scopul este un semn obligatoriu pentru calificarea acțiunilor în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiind necesar ca făptuitorul să acționeze pentru înstrăinarea substanțelor narcotice. Or, scopul înstrăinării este prezent atunci când făptuitorul urmărește transmiterea substanțelor narcotice în posesia unei alte persoane. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal se caracterizează prin intenție directă. Motivul infracțiunii se exprimă, în principal, în interesul material. În acxest sens, sunt pertinente și concludente declarațiile martorilor Tverdohleb A., Moscoglo F., care au confirmat că în urma percheziției la domiciliul lui Colodzei V. au fost depistate mai multe substanțe vegetale. Ori, în rezultatul percheziției efectuate la 07.02.2017, în jurul orei 0955, la domiciliul lui Colodzei V. din s. Costuleni, r-nul Ungheni, au fost depistate și ridicate mai multe pachete cu masă vegetală de culoare verde, mărunțită, plante și spice de origine vegetală, semințe și un dispozitiv artizanal pentru fumat. La fel, sunt relevante sub aspect probatoriu și procesul-verbal, din 28.02.2017, prin care organul specializat al IGP a MAI a efectuat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, în vederea stabilirii persoanelor care au tangență cu infracțiunea. Astfel, au fost interceptate comunicările efectuate de pe postul mobil nr. XXXXX ce aparține lui Șișcanu F.. Potrivit discuțiilor purtate, se confirmă existența legăturilor dintre Șișcanu F., Șișcanu V. și Colodzei V., care comunică între ei prin intermediul telefoanelor mobile, în scopul acumulării mijloacelor bănești cât și discuții telefonice camuflate ce se referă la circuitul ilegal de droguri. 6 Totodată, este neîntemeiată poziția inculpatului precum că aceste plante erau destinate pentru dânsul personal. Ori, este evident că declarațiile în acest sens au ca scop evitarea atragerii la răspundere penală în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, sancțiunea căruia este cu mult mai gravă decât cea prevăzută de art. 217 alin. (4) Cod penal, articol în baza căruia a solicitat avocatul de a fi recalificate acțiunile acestuia. În consecință, instanța a statuat că, vinovăția inculpatului a fost dovedită integral, iar acțiunile acestuia urmează a fi calificate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, producerea, prepararea, păstrarea, distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu droguri săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari. Deși în învinuire inculpatului îi este incriminată săvârșirea infracțiunii de către un grup criminal organizat împreună cu alte persoane, în privința căreia cauza a fost disjungată, din materialul probatoriu nu este dovedită existența grupului criminal. Chiar și dacă infracțiunea dată a fost comisă împreună cu alte persoane din probele administrate rezultă o coparticipare simplă la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și nicidecum nu suntem în prezența unui grup criminal organizat. La fel, în învinuirea adusă inculpatului sunt indicate și acțiunile de „semănat”, „cultivat” a plantelor ce conțin droguri, aceste acțiuni nu și-au găsit confirmarea în materialul probator. Respectiv, în acesta parte instanța va reține declarațiile inculpatului Colodzei V. care a explicat că plantele de cânepă le-a găsit pe câmp unde era o unioniste. Ori, contrariul nu a fost dovedit de organul de urmărire penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de judecată a luat în considerare prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, limitele sancțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal - închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, că infracțiunea săvârșită se atribuie la categoria celor deosebit de grave, că inculpatul se caracterizează pozitiv, locuiește în casa părintească împreună cu mama sa, care este pensionară, bolnavă și necesită îngrijire, el nu este angajat în câmpul muncii, întreține un copil minor, anterior a fost condamnat, concluzionând necesar de aplica inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare.

Avocata Elena Țigănașu a declarat apel solicitând, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului să fie recalificate la art. 217 alin. (4) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în baza art. 90 Cod penal. Apelanta a invocat că, atât la urmărirea penală cât și în instanța de judecată de către acuzare nu au fost aduse probe în confirmarea învinuirii aduse lui Colodzei V. în ce privește distribuirea și realizarea substanțelor narcotice. 7 Prin procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Colodzei V. de la 07.02.2017 nicidecum nu este demonstrat faptul că dânsul a distribuit sau realizat aceste substanțe narcotice care au fost ridicate de la domiciliul său și nicidecum nu demonstrează intenția sau scopul lui Colodzei V. de a realiza sau distribui aceste substanțe narcotice. Nici într-o descifrare a convorbirilor telefonice nu este menționat numele sau familia lui Colodzei V. Totodată reieșind din aceste măsuri de investigații, nu au fost stabilite sau ridicate telefoanele sau numerele de telefoane prin intermediul cărora ar fi discutat Colodzei V. cu rudele sau cu alte persoane despre circulația substanțelor narcotice. În ce privește raportul de expertiză fizico-chimică din 01.03.2017, de asemenea nu este dovedit faptul că Colodzei V. a distribuit sau realizat substanțe narcotice. Reieșind din datele raportului de expertiză nu este clar tot odată masa vegetală ridicată de la Colodzei V., este substanță narcotică sau conține și impurități, și în ce proporții. Apare această întrebare deoarece în procesul-verbal de percheziție este indicat că a fost ridicată aproximativ 10 kg de substanță narcotică de la Colodzei V., fără a fi cântărită și respectiv în raportul de expertiză chimică este aceiași cantitate. De asemenea în raportul de expertiză nu este indicat faptul ce fel de plantă de cânepa este cea ridicată de la Colodzei V.: canabis indica care este procentul de tetrahidrocanabinol depistat în substanțele respective. Mă refer la aceste fapte deoarece numai din planta de canabis indica se extrage drogul și procentul de tetrahidrocanabinol trebuie să fie mai mare de 0,3 %. În cadrul examinării cauzei în instanța de judecată nu a fost audiat nici o persoană care ar declara că Colodzei V. i-ar fi distribuit sau vândut vreun gram de substanță narcotică. Ori, scopul înstrăinării este prezent atunci când făptuitorul urmărește transmiterea substanțelor narcotice în posesia unei alte persoane. Însă atât la urmărirea penală cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată careva robe în acest sens consider că nu au fost prezentate de către acuzare. Totodată instanța de judecată a indicat că Colodzei V. se caracterizează pozitiv la locul de trai, locuiește în casa părintească cu mama care este pensionară, bolnavă și necesită îngrijire, are la întreținere un copil minor, careva circumstanțe agravante în cadrul examinării cauzei nu s-au stabilit, dar i-a aplicat o pedeapsă de 10 ani închisoare. În acest sens instanța de judecată s-a contrazis pe sine la aplicarea unei asemenea pedepse. În acest sens nu este clar care este scopul instanței de judecată la calificarea și aplicarea unei pedepse cu închisoarea pe un termen de 10 ani în privința lui Colodzei V., reieșind din faptul că sun prezente numai circumstanței atenuante. 8 3.1. Avocata Elena Țigănașu a declarat și apel suplimentar solicitând, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului să fie recalificate din prevederile art. 2171 alin. (4) în prevederile art. 217 alin. (4) Cod penal, și să-i fie aplicată o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării în temeiul art. 90 Cod penal. Apelanta a invocat că, la materialele cauzei penale nr. XXXXX de învinuire a lui Colodzei V. lipsește ordonanța de începere a urmăririi penale, potrivit art. 274 Cod procedură penală. Învinuirea nu este concretă, de unde a luat acuzarea că inculpatul a dobândit cantități nestabilite de semințe de marihuană pe care le-a plantat acasă sau că a contactat telefonic cu careva persoane, și mai mult că a realizat acest drog la preț mediu de 200 lei pentru un gram. Instanța de fond a apreciat incorect scopul și motivele faptei lui Colodzei V., încriminându-i neîntemeiat ca infracțiunea „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare”. La momentul percheziției la fața locului și ridicării substanței narcotice, nu a fost cântărit nici un pachet din cele ridicate, doar a fost ridicată, sigilată și transmisă, fiind indicat doar că se ridică de la Colodzei V. 10 kg de drog. Dar prin ce metodă a stabilit organul de urmărire penală că anume atât și nu mai mult sau mai puțin. La materialele cauzei penale lipsește procesul-verbal de percheziție din 07.02.2017 prin care la domiciliul lui Colodzei V. au fost ridicate substanțe narcotice, procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 28.02.2017 și raportul de expertiză fizico-chimică nr. XXXXX din 01.03.2017. Învinuirea lui Crinițchii Vladimir s-a bazat în principal pe transcrierea convorbirilor sale telefonice, interceptate cu încălcarea legislației naționale și Convenției Europene. Folosirea acestui mijloc de probă obținut ilegal privează acuzatul de un proces echitabil și duce la încălcarea art. 6 al Convenției Europene. În speță - este interceptarea ilegală a comunicărilor. luând în considerație că Antecedentele penale ale inculpatului sunt stinse, la locul de trai este caracterizat pozitiv, are la întreținere un copil minor, precum și o întreține pe mama sa.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2019, apelurile au fost respinse ca nefondate. Instanța de apel a statuat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se 9 prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În pofida faptului că inculpatul Colodezei V. a recunoscut vina parțial, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal se confirmă prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: - conținutul declarațiilor martorului Șișcanu V. potrivit cărora, Colodzei V. este unchiul său, fratele mamei sale Șișcanu F. Cunoaște doar faptul că la domiciliu cet. Colodzei V. s-a efectuat o percheziție, dar nu cunoaște că Colodzei V. păstra droguri la domiciliu. Cânepa care a fost depistată la domiciliul mamei sale Șișcanu F., nu cunoaște de unde o avea. A mai menționat că a înstrăinat înjur de 10 cutii de chibrit cu substanțe narcotice; - conținutul procesului-verbal de percheziție din 07.02.2017, prin care la domiciliul lui Colodzei V.; - conținutul procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 28.02.2017, prin care organul specializat al IGP a MAI a efectuat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice; - conținutul raportului de expertiză fizico-chimică nr. XXXXX din 01.03.2017. Instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Colodzei V. în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: producerea, prepararea, păstrarea, distribuirea precum si alte operațiuni ilegale cu droguri săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari. Prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului, în partea în care acesta a menționat că plantele depistate erau pentru consum personal, considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale. Or, este evident că declarațiile în acest sens au avut ca scop evitarea tragerii la răspundere penală în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, sancțiunea căruia este cu mult mai gravă decât cea prevăzută de art. 217 alin. (4) Cod penal, articol în baza căruia a solicitat avocatul de a fi recalificate acțiunile acestuia. Se relevă că, potrivit terminologiei utilizate în dispoziția art. 2171 Cod penal, distribuirea de droguri, etnobotanice sau analogii se consideră activitatea orientată spre împărțirea, repartizarea acestora în mai multe locuri sau mai multor persoane, care urmează, la rândul lor, să le înstrăineze efectiv. Momentul de consumare a infracțiunii urmează a fi considerat momentul trecerii substanțelor în stăpânirea persoanei care urmează să le înstrăineze, înstrăinarea ilegală de plante care conțin droguri sau etnobotanice ori de droguri, etnobotanice sau 10 analogii acestora reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană (vânzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc). Latura subiectivă se caracterizează prin intenție directă, motivul infracțiunii fiind în principal interesul material. Este indispensabil ca infracțiunea dată să fie săvârșită în scop de înstrăinare a substanțe narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor. Infracțiunea dată este una formală, se consideră consumată din momentul producerii, preparării, experimentării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării, distribuirii, înstrăinării, alte operațiuni cu substanțe narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvârșite în proporții deosebit de mari. La caz, a fost demonstrat scopul de înstrăinare a drogurilor de către inculpatul Colodezei V., or, potrivit procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 28.02.2017, prin care organul specializat al IGP a MAI a efectuat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, în vederea stabilirii persoanelor care au tangență cu infracțiunea. Astfel, au fost interceptate comunicările efectuate de pe postul mobil nr. XXXXX ce aparține lui Șișcanu F. Potrivit discuțiilor purtate, se confirmă existenta legăturilor criminale dintre Colodzei V. și altă persoană, care comunică între ei prin intermediul telefoanelor mobile, în scopul acumulării mijloacelor bănești cât și discuții telefonice camuflate ce se referă la circuitul ilegal de droguri. Nu a putut fi reținut ca plauzibil argumentul apelantului potrivit căruia, interceptările telefonice la caz au efectuate contrar prevederilor legale. Ori, potrivit conținutului încheierii judecătorului de instrucție din 28.02.2017 a fost constatat faptul respectării cerințelor prevăzute de Cod de procedură penală, la l efectuarea măsurii speciale de investigație, interceptarea și înregistrarea comunicărilor efectuate de pe cartela SIM XXXXX. Mai mult, potrivit certificatului eliberat de către directorul IMSP SR Ungheni, Colodzei V., la evidența medicului narcolog nu se află. Astfel, având în vedere că la domiciliul lui Colodzei V. a fost depistată cantitatea totală de marijuana de 9805 g, precum și rășină de canabis în cantitate de 0, 168 g, în circumstanțele în care acesta nu se află la evidența medicului narcolog nu este credibilă versiunea lui Colodzei V. precum că acesta deținea substanțele narcotice pentru consum propriu. Astfel, s-a reținut că în rezultatul percheziției efectuate la 07.02.12017, aproximativ la orele 0955, de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Colodzei V. din s. Costuleni, r-nul Ungheni, au fost depistate și ridicate mai multe pachete cu masă vegetală de culoare verde, mărunțită, plante și spice de origine vegetală, semințe și un dispozitiv artizanal pentru fumat. 11 Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. XXXXX din 01.03.2017, s-a stabilit că fragmentele de plante, dintre care trei au rădăcină, de culoare cafenie, depistate și ridicate 1a 07.02.2017 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Colodzei V. în r-nul Ungheni, s. Costuleni, reprezintă plante de canabis, care conțin componentul narcotic activ- tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (numărul de plante de canabis ce conțin tetrahidrocannabinol) constituie în total 21 bucăți. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin HG RM nr. 79 din 23.01.2006, aceste 21 de plante de canabis, constituie proporții mari. Masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde, prezentată într- un ambalaj improvizat din polimer transparent înfășurat cu bandă, adezivă incoloră, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde prezentată în șase pachete din polimer de culoare albă și masa vegetală grosier mărunțită din sacul din polimer transparent, prezentate în sacul din polimer transparent lipit cu bandă adezivă incoloră, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marihuana uscată) constituie în total 9805 g (7,805g + 179 g + 221 g + 36 g + 116 g + 90 g + 220 g + 1138 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin HG RM nr. 79 din 23.01.2006, aceste 9805 grame de marijuana, constituie proporții deosebit de mari. Tot la 07.02.2017, în jurul orei 0800, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul altei persoane din s. Costuleni, r-nul Ungheni, au fost depistate și ridicate un pachet de hârtie cu masă vegetală de culoare verde, trei pachete din polietilenă de culoare albastră, galben și alb, cu masă vegetală și spice de origine vegetală și un pachet din polietilenă de culoare alba, în care se afla masă vegetală de culoare verde. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. XXXXX din 07.03.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată, prezentată la examinare în cinci pachete, precum și cea separate din amestecul cu părțile de plante, depistate și ridicate la 07.02.2017 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Șișcanu F. în r-nul Ungheni, s. Costuleni, reprezintă marijuana, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marihuana în stare uscată) constituie 1122,3 grame (332 g + 298 g + 76 g + 78 g + 24,3 g +314 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora 12 aprobată prin HG RM nr. 79 din 23.01.2006, aceste 1122,3 grame de marihuana, constituie proporții deosebit de mari. Depunerile de substanță de culoare brună de pe suprafața internă a dispozitivului predestinat pentru fumat, prezentat într-un pachet din polimer de culoare neagră, înfășurat cu bandă adezivă incoloră, ridicat în aceleași circumstanțe, reprezintă rășină de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (rășină de canabis) constituie 0,168 g. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin HG RM nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,168 g de rășină de canabis, constituie proporții mari. Vinovăția inculpatului Colodzei V. în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală care demonstrează vinovăția inculpatului în afara oricărui dubiu rezonabil. În același timp, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiuni săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Deci, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în baza art. 77 Cod penal.

Avocata Elena Țigănaș a declarat recurs ordinar solicitând casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecători. Recurenta a invocat că organul de urmărire penală și instanța de fond au respins în mod neîntemeiat demersul apărării cât și a inculpatului privind audierea expertului care a efectuat raportul de expertiză fizico-chimică nr. XXXXX, care nici nu există la materialele cauzei. Este inexplicabil faptul cum instanța de apel a putut să decidă asupra legalității acestui raport de expertiză fără a fi văzut la materialele cauzei, fără soluționarea chestiunii privind dispunerea audierii expertului în ședința de judecată. Învinuirea adusă inculpatului este una declarativă și bazată pe presupuneri ceea ce este contrar prevederilor art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală. Atât în instanța de fond cât și cea de apel, acuzatorul de stat nu a adus nici o probă concludentă care să confirme faptul semănării, cultivării, prelucrării, preparării, expedierii, transportării precum și altor operațiuni ilegale cu droguri efectuate anume de inculpat, precum și distribuirea în proporții deosebit de mari. 13 În afară de declarațiile ofițerilor care au participat la efectuarea percheziției și a proceselor-verbale cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice, în care se presupune că discuta despre distribuirea substanțelor narcotice cu cet. Șișcanu F. și Șișcanu V., de către procuror nu au fost prezentate alte probe. Inculpatul nu are nici o legătură cu păstrarea, expedierea, distribuirea acestor droguri, cu atât mai mult aceste fapte nici nu au fost documentate în privința ultimului. Astfel, acțiunile ultimului urmau a fi încadrate conform art. 217 alin. (4) Cod penal. Totodată, inculpatului urma a fi aplicată o pedeapsă mai blândă pe motiv că acesta a recunoscut că este consumator, dar nu distribuia substanțele narcotice, însă în instanța de judecată probe concrete despre realizarea acestor substanțe în proporții deosebit de mari nu a fost prezentate, iar toate dubiile urmează a interpretate în favoarea inculpatului. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Sub acest aspect se reține că recursul declarat este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, care prevăd că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde (pct. 5. din decizie). 14 Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii contestate, asupra căror motive din apelul inculpatului nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi erorile de drept și esența circumstanțelor că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Rezultă, că recursul nu îndeplinește cerințele legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, când faptei săvîrșite i s- a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorului Șișcanu V. că personal a înstrăinat în jur de 10 cutii de chibrite cu substanțe narcotice, procesul-verbal de percheziție din 07.02.2017, procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 28.02.2017, raportul de expertiză fizico-chimică nr. XXXXX din 01.03.2017, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod 15 de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol, indicând și motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Soluția instanțelor coroborează și cu jurisprudența națională, conform cărei, intenția de a înstrăina substanțele narcotice reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 26.12.2011, nr.2 - Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora și a precursorilor, pct. 16).) - împrejurări prezente în speță. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiate doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor 16 instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiuni, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursul de pe rol este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Țigănașu Elena, împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2019, în privința inculpatului Colodzei Vasile XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 noiembrie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 17