1ra-1691/2019 — art. 217-1 alin.4, 217 alin. 2, 217 alin. 4 CP

1ra-1691/2019 — art. 217-1 alin.4, 217 alin. 2, 217 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1691/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție

Bălți, Valentina Gavdiuc, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 12 decembrie

2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 martie 2019, în

privința inculpatului

Andronic Victor XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 04.07.2018 – 12.12.2018,

instanța de apel: 25.01.2019 – 13.03.2019,

instanța de recurs: 18.07.2019 – 02.10.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 10 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a deține funcții sau exercita activități ce ține de gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a deține funcții sau exercita

activități ce ține de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, în baza

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

deține funcții sau exercita activități ce ține de gestionarea substanțelor narcotice pe un

termen de 4 ani, în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 6 luni închisoare și în baza art.

217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a deține

funcții sau exercita activități ce ține de gestionarea substanțelor narcotice pe un

termen de 3 ani.

1

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 15 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a deține funcții sau exercita activități ce ține de gestionarea substanțelor

narcotice pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, de la

reținere, cu includerea perioadei aflării în arestare preventivă și arest la domiciliu de

la 26.10.2017 până la 05.07.2018.

Cererea acuzării privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare în sumă de 20.580 lei a fost respinsă ca neîntemeiată.

intenționat și urmărind scopul punerii ilegale în circulație a drogurilor și analogilor

acestora în proporții deosebit de mari și obținerii de foloase în urma comercializării

lor, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, la 07 iulie 2017, în or.

XXXXX, XXXXX, s-a întâlnit cu Colibaba M. și i-a înstrăinat contra sumei de 400

lei masa vegetală uscată mărunțită care, conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-

R-1054 din 26.07.2017, s-a constatat a fi analog al substanței stupefiante AB-

PINACA-CHM. Astfel, în masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare roză,

prezentată la examinare într-un plic din hârtie - 0,893 gr. (5,571 gr.+0,322 gr.) s-a

depistat substanța MDMB(N)-2201 (C H FN O ) care, conform scrisorii IMSP

20 28 3 3

Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătății al RM cu nr. 01-

12/632 din 18.04.2017, reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-

CHM.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei

substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, Lista nr. 1 substanțe

stupefiante mase vegetale (amestec de prafuri și/sau plante sau amestecuri de ierburi,

diverse părți de plante de diferite specii, uscate sau umede, mărunțite sau întregi) care

conțin AB-PINACA-CHM în cantitate mai mult de 0,25 gr. se consideră cantități

deosebit de mari.

Tot el, acționând în mod intenționat și urmărind scopul punerii ilegale în

circulație a drogurilor și analogilor acestora în proporții deosebit de mari și obținerii

de foloase în urma comercializării lor, conștientizând caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, la 19 iulie 2017, în XXXXXX, XXXXXX, s-a întâlnit cu Colibaba

M. și i-a înstrăinat contra sumei de 600 lei trei pliculețe cu substanțe narcotice sub

formă de masă vegetală uscată, mărunțită. Colibaba M. a schimbat ulterior

substanțele narcotice cu ceai din romaniță. Astfel, conform raportului de expertiză nr.

34/12/2-R-1055 din 26.07.2017 s-a constatat că în masa vegetală uscată și mărunțită,

de culoare roșie, în cantitate de 0,454 gr.+0,489 gr.+0,356 gr. nu au fost depistate

substanțe narcotice sau precursorii acestora, deoarece Colibaba M. a înlocuit

substanța narcotică din plic cu ceai din romaniță.

Tot el, acționând în mod intenționat și urmărind scopul punerii ilegale în

circulație a drogurilor și analogilor acestora în proporții deosebit de mari și obținerii

de foloase în urma comercializării lor, conștientizând caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, la 26 octombrie 2017, în XXXXXX, XXXXXX, s-a întâlnit cu

Colibaba M. și i-a înstrăinat contra sumei de 600 lei, trei pliculețe cu substanțe

narcotice, iar conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-1567 din 03.11.2017

2

masa vegetală uscată, mărunțită de culoare galbenă cu particule de culoare roz,

predată benevol de Marula S., conține MMB(N)-BZ-F-(C H FN O ) și se atribuie la

21 22 3 3

categoria substanțelor psihotrope. Masa substanței psihotrope, în stare uscată,

constituie în total 4,524 gr. (0,791 gr.+1,296 gr.+2,437 gr.), iar banii în sumă de 600

lei urmau a fi transmiși ulterior. Însă, Colibaba M. nu a reușit să se întâlnească cu

Andronic V. pentru a-i transmite suma de 600 lei, deoarece a fost reținut de

colaboratorii de poliție ai IP Briceni, iar Andronic V. a fost depistat în subsolul casei

din XXXXXX XXX, XXXXXX, XXXXXX, unde, pe fereastra din odaia în care

se afla au fost depistate și ridicate alte 7 pliculețe confecționate din hârtie, în care se

afla masă vegetală uscată de culoare galbenă roșietică, pregătită pentru realizare care,

potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-1568 din 03.11.2017 constituie masă

vegetală uscată, mărunțită, de culoare galbenă, cu particule de culoare roz care

conține MMB(N)-BZ-F-(C H FN O ) și se atribuie la categoria substanțelor

21 22 3 3

psihotrope. Masa substanței psihotrope, în stare uscată, constituie în total 11,163 gr.

(2,219 gr.+2,148 gr.+1,142 gr.+2,688 gr.+1,697 gr.+0,708 gr.+0,561 gr.).

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei

substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, Lista nr. 1 substanțe

stupefiante MMB(N)-BZ-F (MMB FUBINACA sau AMB FUBINACA)

C H FN O în cantitate mai mult de 0,25 gr. se consideră cantități deosebit de mari.

21 22 3 3

Tot el, urmărind scopul păstrării drogurilor și analogilor acestora, fără scop de

înstrăinare, la 27 octombrie 2017, de către colaboratorii de poliție ai IP Briceni, fiind

efectuată percheziție în automobilul ce îi aparține de model „Opel Vectra” cu n.î.

XXX XXX, parcat pe XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, a fost depistat și ridicat

un pachet de polietilenă de culoare albastră cu inscripția „Moldpresa” în care se aflau

două butelii din masă plastică de culoare transparentă cu volumul de 1,5 l., cu partea

de jos tăiată, pe pereții din interiorul buteliilor fiind urme de substanțe asemănătoare

substanțelor narcotice iar, potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-138 din

16.02.2018, în depunerile de culoare cafenii de pe pereții interni ai fragmentelor de

butelii din plastic s-a depistat cannabinoidul sintetic MMB(N)-BZ-F-(C H FN O ),

21 22 3 3

care se referă la substanțe psihotrope, cantitatea în stare uscată, constituind 0,256 gr.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei

substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, Lista nr. 1 substanțe

stupefiante MMB(N)-BZ-F (MMB FUBINACA sau AMB FUBINACA)

C H FN O în cantitate mai mult de 0,25 gr. se consideră cantități deosebit de mari.

21 22 3 3

Instanța a reținut că vinovăția inculpatului a fost confirmată integral prin

probele administrate, examinate și cercetate în cadrul ședinței de judecată.

Totodată, potrivit art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Astfel, cheltuielile solicitate de procuror, suportate la efectuarea rapoartelor de

expertiză, au fost efectuate în scopul calificării corecte a faptei comise și a încadrării

juridice, fiind efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului

necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate și care se trec în contul statului.

3

Ori, normele procedural penale nu prevăd expres achitarea din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Deci, expertizele judiciare au fost ordonate de organul de urmărire penală în

vederea stabilirii faptului dacă substanțele depistate se atribuie la substanțele

narcotice, din care categorie fac parte și care este cantitatea lor, pentru o calificare

corectă a faptelor și, fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și

formularea învinuirii, sunt puse în sarcina acuzării.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care de la

inculpat să fie încasate cheltuielile judiciare în sumă de 20.580 lei.

Apelantul a invocat că potrivit art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de

judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare.

Astfel, prin prisma art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală,

cheltuielile în sumă de 20.580 lei sunt cheltuieli judiciare suportate la efectuarea

acțiunilor de urmărire penală care, potrivit art. 229 alin. (1), (2) Cod de procedură

penală urmează a fi suportate de inculpatul recunoscut culpabil de comiterea

infracțiunii.

apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că instanța de fond legal și corect a stabilit că

efectuarea examinărilor chimice a substanțelor narcotice este o probă care de rând cu

celelalte probe, acumulate pe parcursul urmăririi penale de acuzare, au menirea de a

demonstra vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

Prin urmare, acuzarea, în calitate de autoritate a statului, are obligația de a

acumula probele ce demonstrează vinovăția și identifică persoana vinovată în

comiterea unei infracțiuni, iar instanța de fond legal a statuat obligația pozitivă a

statului de a colecta probele necesare în vederea constatării faptei penale, identificării

făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul statului

– cheltuielile pentru efectuarea expertizelor chimice a substanțelor narcotice.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurenta a invocat că art. 227 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală

prescrie că cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele

plătite sau care urmează a fi plătite experților.

Conform art. 228 alin. (3) Cod de procedură penală, expertului și specialistului

li se recuperează, de asemenea, costul materialelor care le aparțin și care au fost

utilizate pentru executarea însărcinării respective.

Potrivit art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau trecute în contul statului.

Deci, este neargumentată concluzia instanței de apel de a trece în contul

statului cheltuielile judiciare suportate la efectuarea expertizei judiciare.

4

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar (pct. 5.

din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind chestiunea cheltuielilor judiciare în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală, corect ținând cont de prevederile art. 385

alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

care prescriu expres că la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează cine și

în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de

stat dacă legea nu prevede altă modalitate, expertiza se dispune și se efectuează, în

mod obligatoriu, pentru constatarea altor cazuri când prin alte probe nu poate fi

stabilit adevărul în cauză, instanțele just, argumentat și în limitele competenței legale

statuând că, în speță, cheltuielile pentru efectuarea expertizei chimice urmează a fi

făcută din contul mijloacelor bugetului de stat, instanța de apel pronunțându-se

argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul acuzării.

Pe lângă aceasta, recursul ordinar, potrivit argumentelor invocate și reproduse

în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele

au apreciat circumstanțele cauzei în latura cheltuielilor judiciare și altor cheltuieli.

Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare,

total sau parțial, condamnatul, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare

în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o competență și prerogativă

legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul

5

celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în

instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2.

– 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost

puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că

recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Elena Lisnic, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 12

decembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 martie

2019, în privința inculpatului Andronic Victor XXXXX, pe motiv că este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 octombrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

6