1ra-1670/19 — art. 217, 217-1 CP

1ra-1670/19 — art. 217, 217-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1670/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

2 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în

procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitalie, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 mai 2019, în cauza penală privindu-l pe

NOSEI Roman xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.11.2018 – 21.02.2019;

Instanța de apel: 11.02.2019 – 13.05.2019;

Instanța de recurs: 16.07.2019 – 02.10.2019.

c o n s t a t ă:

conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, Nosei R. a fost recunoscut vinovat și condamnat în temeiul:

- art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții și de a exercita activități legate de circulația drogurilor pe un termen de 4

ani;

- art. 217 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și de a exercita activitatea legată de circulația drogurilor pe un termen de 3 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Nosei R. i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita

activitate legată de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani.

În baza art. 90 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

Cerința procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare în sumă de 1680 lei a fost respinsă, ca neîntemeiată.

alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă într-o procedura separată, în

scopul circulației ilegale a drogurilor cu scop de înstrăinare, în perioada iunie 2017 -

1

septembrie 2017, procura cu alte persoane de la Casapov P., în s. Cairaclia, r-nul Taraclia,

droguri - paie de mac, în proporții mari, din care ulterior, în or. Cahul preparau, prin

extragerea și prelucrarea droguri - extract din mac, în proporții mari, mare parte din care

vindeau și transmiteau în or. Cahul persoanelor care întrebuințează droguri.

La 27 noiembrie 2017, în domiciliul lui Dovbîșenco Vs., în or. xxxx, în cadrul

percheziției autorizate, au fost depistate și ridicate 1,428 gr. de paie de mac (materie

uscată), care, conform concluziilor expertizei chimice №34/12/3-R-478 din 13.12.2017 și

Hotărârea Guvernului № 79 din 23.01.2006, reprezintă droguri.

La 09 ianuarie 2018, în cadrul percheziției autorizate în domiciliul lui Casapov P. în

s. xxxx, au fost depistate și ridicate 2,233 kg de paie de mac, starea uscată, care, conform

concluziilor expertizei chimice № 34/12/3-R-123 din 27.02.2018 și Hotărârea Guvernului

№ 79 din 23.01.2006, reprezintă droguri.

Conform Listei № 1 din Hotărârea Guvernului № 1088 din 05.10.2004, paie de mac și

extract din mac reprezintă droguri, care nu se folosesc în scopuri medicinale.

Tot el, Nosei R., acționând fără scop de înstrăinare a drogurilor, în perioada anului

2017, a procurat de mai multe ori, de la diferite persoane, inclusiv de la Cozarenco Vs.,

locuitor al or. xxxx și de la Creciuneac V., domiciliat în s. xxxx, prin intermediul lui

Stoianov R., droguri - marihuana, în proporții mari, în scopul întrebuințării ei.

În continuare acțiunilor sale ilegale, Nosei R., în perioada anului 2017-13.04.2018, a

păstrat în domiciliul său, în or. xxxx, 0,183 gr. de rășină de cannabis, pe două fragmente

buteliilor din polimer și în domiciliul amplasat în or. xxxx, 0,177 gr. de rășină de cannabis,

pe pereții interiori a fragmentului de polimer și pe o pipă, totodată, în perioada aproximativ

pe la sfârșitul lunii martie 2018 -13.04.2018, a semănat și a cultivat ilegal, fără scop de

înstrăinare, în domiciliul său, 12 (douăsprezece) plante de cannabis (cânepă), care au fost

depistate și ridicate la 13.04.2018, în urma perchezițiilor autorizate.

În conformitate cu raportul de expertiză chimică nr. 34/12/3-R-227 din 27.04.2018: -

0,36 gr. (0,183 gr. + 0,177 gr.) de rășină de cannabis se atribuie la substanțe stupefiante,

cantitatea cărora, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006,

reprezintă proporții mari, totodată, conform Listei nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 1088

din 05.10.2004, aceste droguri nu se folosesc în scopuri medicinale; 12 (douăsprezece)

plante de cannabis (cânepă) ce conțin component stupefiant activ tetrahidrocannabinol,

cantitatea cărora, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006,

reprezintă proporții mari, totodată, conform Listei nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. l088 din

05.10.2004, aceste droguri nu se folosesc în scopuri medicinale.”

Având în vedere starea de fapt expusă supra, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal, conform indicilor:

circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică prepararea, extragerea,

prelucrarea, procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale

cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor, acțiuni,

săvârșite de două sau mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor, a căror circulație în

scopuri medicinale este interzisă, în proporții mari, și în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod

2

penal, conform indicilor: circulația ilegală a drogurilor fără scop de înstrăinare, adică

semănatul, cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri, săvârșite în proporții mari și

fără scop de înstrăinare, procurarea, păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și

fără scop de înstrăinare, acțiuni, săvârșite de două sau mai multe persoane, cu utilizarea

drogurilor, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă.

art. 401-402 Cod de procedură penală, a fost contestată cu apel de către procuror, care a

solicitat casarea parțială a acesteia, în partea neîncasării cheltuielilor judiciare de la inculpat,

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să die dispusă încasarea de la Nosei R. a

cheltuielilor legate de efectuarea expertizei chimice nr. 34/12/3-R-227 din 27.04.2018, în

sumă de 1680 lei. În rest, sentința să fie menținută fără modificări.

În motivarea cererii de apel procurorul a indicat că nu contestă pedeapsa aplicată față

de Nosei R. pe care o consideră una legală și echitabilă, dar consideră faptul că instanța

nemotivat a respins solicitarea acuzatorului de stat privind obligarea inculpatului de a

recupera cheltuielile de judecată legate de efectuarea expertizei chimice nr. 34/12/3-R-227

din 27.04.2018, în sumă de 1680 lei, în acest sens, invocând art. 299 Cod de procedură

penală.

procurorului a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței.

de expertiză chimică nr. 34/12/3-R-227 din 27.04.2018 a fost dispus de către organul de

urmărire penală în vederea acumulării probelor care confirmă vinovăția inculpatului, fiind

acțiuni procesuale ce ține de administrarea probatoriului în vederea posibilității formulării

învinuirii și atragerii persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă în sarcina părții

acuzării.

În art. 75 alin. (3) din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului

judiciar nr. 68 din 14.04.2016 (M.O. nr. 157-162/316 din 10.06.2016), se stipulează că, în

cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sânt suportate de către ordonatorul

expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2)

din Codul de procedură penală al Republicii Moldova.

Colegiul judiciar a constatat că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în

vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, prin

numirea efectuării expertizei chimice, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din

bugetul statutului și în această parte cerințele procurorului necesită a fi respinse și corect au

fost respinse de către instanța de prim nivel. Argumentele aduse în apel de acuzatorul de stat

sunt neîntemeiate și nu pot servi drept temei pentru casarea sentinței adoptate pe caz, fapt ce

determină respingerea apelului, ca nefondat, cu menținerea sentinței ca legală și întemeiată.

Respectiva concluzie se întemeiază și pe dispozițiile art. 142 alin. (l) Cod de procedură

penală, care prevede că: expertiza judiciară se dispune în cazurile în care pentru

constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie

pentru cauza penală sunt necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii,

artei, meșteșugului sau în alte domenii. Posedarea unor asemenea cunoștințe specializate

3

de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de către judecător nu exclude

necesitatea dispunerii expertizei judiciare. Dispunerea expertizei judiciare se face, la

cererea părților, de către organul de urmărire penală, procuror sau de către instanța de

judecată, precum și din oficiu de către organul de urmărire penală sau procuror.

Conform art.143 alin. (l) pct. 2) și pct. 6) Cod de procedură penală, expertiza judiciară

se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea gradului de gravitate și

a caracterului vătămărilor integrității corporale și altor cazuri când prin alte probe nu

poate fi stabilit adevărul în cauză.

Prin urmare, Colegiul judiciar a apreciat critic argumentul invocat de procuror precum

că refuzul instanței de fond cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat nu

este întemeiat, or, potrivit art. 227 alin. (l) - (3) Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare sunt cheltuieli suportate potrivit Legii - pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate.

În final, instanța de apel a făcut trimitere și la jurisprudența Curții Supreme de Justiție

a R. Moldova ce ține de practica judiciară a încasării cheltuielilor pentru efectuarea

expertizei din contul inculpatului, potrivit căreia Curtea, prin decizia Colegiului penal din

28.03.2017, în cauza lui Godzun D., învinuit în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal,

a statuat că cheltuielile de judecată legate de efectuarea expertizei urmează a fi trecute în

contul statului.

cu recurs ordinar hotărârile acestora, doar în partea neîncasării din contul inculpatului a

cheltuielilor de judecată în cuantum de 1680 lei.

Recurentul indică că instanța de apel și-a motivat soluția de respingere a solicitării

procurorului prin aceea că: cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea

demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea

expertizei, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului. Însă, în decizie

și sentința lipsește dispoziția privind trecerea cheltuielilor judiciare pe contul statului.

Conform Legii nr. 316 din 22.12.2017, alin. (2) din art. 143 CPP, care prevedea că

plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile obligatoriu se face din contul bugetului de

stat, a fost abrogată, iar la moment se solicită restituirea acestor cheltuieli statului, cheltuieli

care au fost suportate din cauza comiterii de către Nosei R. a infracțiunii.

Orice prejudiciu cauzat fie persoanei fizice/juridice sau Statului trebuie să fie reparat.

Este necesar schimbarea atitudinii vizavi de instituția procesuală - cheltuielile judiciare și

restituirea acestora, deoarece cu așa tendințe a instanței de apel, judecătorii și procurorii vor

rămâne fără salarizarea.

Exemple din practica judiciară de recuperare a cheltuielilor legate de efectuarea

expertizelor judiciare: decizia Curții de Apel Cahul din 23.09.2015 în dosarul nr. 05-1a-751-

03062015; decizia Curții de Apel Cahul din 02.02.2017 în dosarul nr. 05-1a-1418-12122016

și menținută de CSJ prin decizia din 24.05.2017 cu nr. lra-879/2017; decizia Curții de Apel

Cahul din 02.11.2017 în dosarul nr. 05-la-886-08082017; decizia Curții de Apel Cahul din

23.10.2018 în dosarul nr. 05-1a-1022-08092018.

4

La soluționarea chestiunii cine suportă cheltuielile respective, trebuie ținut seama de

prevederile art. 229 alin. (l) CPP, care pe prim plan pun în sarcina condamnatului atare

costuri. Instanța de apel odată ce a dispus respingerea cererii procurorului de încasare de la

inculpat a sumei de 1680 lei, nu a dispus trecerea acestora în contul statului, astfel, rezultă

că nu dispunem de o dispoziție referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare, așa cum se

cere în art. 397 pct. 5) și art. 416 Cod de procedură penală.

În drept, procurorul își întemeiază cererea pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

apărătorul inculpatului, Gorlenco O., a depus referință privind opinia sa asupra recursului

declarat de procurorul menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, cu

menținerea soluției instanței de apel.

materialelor din dosar și raportat la criticele recurentului, Colegiul Penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, pentru următoarele motive.

Raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursului declarat, se întemeiază în

drept pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căreia instanța

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Pentru a statua asupra netemeiniciei cererii de recurs depuse instanța a făcut

verificările temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele dosarului, constatând

că hotărârile recurate sunt conforme legii, fără a prezenta vreo lipsă, care să le afecteze, mai

mult ca atât, nu există nici alte motive, neinvocate de recurent, care ar putea fi luate în

considerare din oficiu, de natură să răstoarne soluția instanțelor de fond adoptate pe caz în

partea chestiunii legate de recuperarea cheltuielilor judiciare.

Analizând criticele expuse de procuror, se constată că acesta contestă sentința și

decizia instanței de apel preponderent din considerentul că, în opinia lui, instanțele eronat nu

au încasat cheltuielile judiciare de la Nosei R. în cuantum de 1680 lei suportate de stat

pentru efectuarea acțiunilor procesuale necesare pentru instrumentarea cauzei.

Verificând actele cauzei, raportat la alegațiile procurorului, instanța de recurs

consemnează că cele avansate de recurentă nu și-au găsit confirmarea, iar soluția adoptată

pe marginea acestei spețe de către instanța de apel, de altfel și de prima instanță în partea

neîncasării cheltuielilor judiciare, este legală, întemeiată și urmează a fi menținută integral.

Prin urmare, Colegiul Penal consideră vădit nefondată revendicarea procurorului în

partea ce ține de pretinsa încălcare admisă de instanța de apel, prevăzută de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, privitor la neîncasarea cheltuielilor judiciare din contul

inculpatului pentru efectuarea expertizelor judiciare, dat fiind că, în dispoziția art. 143 alin.

(1) Cod de procedură penală, este stipulat expres că expertiza se dispune și se efectuează în

mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat,

inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul. În situația când

efectuarea expertizei a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța

5

de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea acesteia

urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești ale bugetului de stat, nu din contul

inculpatului, după cum pretinde recurentul.

O atare prevedere legală expresă se conține în dispoziția art. 75 alin. (3) din Legea nr.

68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, unde

este stipulat că, în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de

către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la

art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția despre care ne relevă legiuitorul

cuprinsă în art. 142 Cod de procedură penală, nu este incidentă cauzei date.

Potrivit celor corect consemnate în decizia instanței de apel: „ … efectuarea raportului

de expertiză chimică nr. 34/12/3-R-227 din 27.04.2018 a fost dispus de către organul de

urmărire penală în vederea acumulării probelor care confirmă vinovăția inculpatului, fiind

acțiuni procesuale ce ține de administrarea probatoriului în vederea posibilității formulării

învinuirii și atragerii persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă în sarcina

părții acuzării.”

Totodată, Colegiul Penal notează că expresia „poate fi obligat” din dispoziția art. 229

Cod de procedură penală nu echivalează cu expresia „este obligat” la plata cheltuielilor

judiciare.

Prin urmare, corect instanțele de fond au statuat că, plata pentru efectuarea acestei

acțiuni procesuale nu urmează a fi încasată din contul inculpatului, întrucât atât normele

procesual-penale relevante cauzei, cuprinse în art. 227 – 229, precum și cele din Legea

specială nr. 68/2016 amintită supra, stabilesc că responsabilul pentru achitarea plăților

încasate de la stat în folosul organelor îndrituite cu efectuarea expertizelor judiciare, sunt

ordonatorii unor atare acțiuni procesuale.

La fel, instanța de recurs notează în acest aspect că, în temeiul art. 51 alin. (2) pct. 2)

Cod de procedură penală, procurorul este în drept să pornească o acțiune civilă împotriva

învinuitului, inculpatului sau a persoanei care poartă răspundere materială pentru fapta

comisă, acționând în interesele statului, pe când la caz, procurorul nu a înaintat o atare

acțiune. Din ansamblul considerentelor care preced, rezultă că cheltuielile judiciare

suportate pentru instrumentarea acestei cauze urmează a fi acoperite din bugetul de stat,

acestea neputând face obiectul unei rambursări din partea inculpatului, în cazul în care

ultimul nu le-a ordonat.

Cu privire la cele consemnate de procuror despre existența unor soluții contradictorii

în practica judiciară cu privire la modul de soluționare și recuperare a cheltuielilor judiciare

de către Curtea de Apel Cahul, Colegiul Penal ține să specifice că dreptul la o jurisprudență

constantă nu este o chestiune ce se regăsește printre temeiurile de declarare a recursului

ordinar, mai mult ca atât, în cauza Legrand c. Franței din 26 mai 2011, nr. 23228/08, Curtea

de la Strasbourg a statuat că apariția unui reviriment de jurisprudență și aplicarea de noi

soluții într-o procedură pendinte nu încalcă art. 6 din Convenție - dreptul la un proces

echitabil. În același sens, s-a consemnat că exigențele asigurării securității raporturilor

juridice și protecția încrederii din partea justițiabililor nu consacră dreptul la o jurisprudență

constantă și că evoluția jurisprudenței nu este prin ea însăși contrară unei bune administrări

6

a justiției, întrucât absența unei abordări dinamice și evolutive ar împiedica orice schimbare

sau îmbunătățire.

Având în vedere acestea, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se

constată admiterea erorii de drept semnalate de procuror și prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, iar la judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 227-229, 414-419 Cod de procedură

penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, neexistând vreun temei pentru

admiterea recursului în sensul declarat.

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitalie, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 13 mai 2019, în cauza penală privindu-l pe Nosei Roman Valeriu, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 octombrie 2019.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

7