1ra-1565/19 — Art. 217/2, 322 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 07 martie 2019, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Zaharia Olesea a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2172 și art. 322 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, cu aplicarea art. 79 Cod penal: - pe art. 2172 Cod penal - închisoare pe termen de 3 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitatea legată de gestionarea substanțelor narcotice, etnobotanice și psihotrope pe termen de 1 an; - pe art. 322 alin. (3) Cod penal - închisoare pe termen de 1 an. În baza art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră, inculpatei i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 1 an închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de gestionarea substanțele narcotice, etnobotanice și psihotrope pe termen de 1 an. În baza art. 90 alin. (l) Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termen de probă de 1 an, dacă Zaharia Olesea nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În baza art. 90 alin. (6) lit. a) Cod penal, Zaharia Olesea a fost obligată să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. 1 Cheltuielile judiciare au fost trecute în contul statului.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Zaharia Olesea, la 20 martie 2018, în jurul orelor 12.50, cu scopul de înstrăinare, a păstrat și transportat ilegal, un tub de la seringă, în care se afla, conform raportului de constatare tehnico- științifică nr. 3/12/1 -R-1849 din 08.05.2018, o masă vegetală uscată de culoare galbui-verzuie, ce reprezintă produs etnobotanic, care conține cannabinoidul sintetic 5 fluoro ADB, în cantitate de 3,436 grame, care nu se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, psihotrope și/sau percursorii acestora și 10,257 grame, de substanță solidă sub formă de pulbere de culoare albă, cu componenți Pseudoephedrină și Efedrina care se atribuie la percursorii substanțelor stupefiante și psihotrope, care face parte din categoria substanțelor stupefiante și psihotrope conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, care erau deghizate în organul genital, substanță pe care a încercat s-o transmită la întrevedere cu condamnatul Corciu Boris, în Penitenciarul nr. 17 Rezina, însă în timpul percheziției corporale au fost depistate de către colaboratorii penitenciarului.

Fără a contesta vinovăția inculpatei, procurorul a depus apel, solicitând casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a încasa de la Zaharia Olesea în beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale, în sumă totală de 1 726 lei și 73 de bani, din care 1 680 lei pentru raportul de constatare tehnico-științifică și 46 lei 73 de bani pentru file, imprimarea filelor din dosar și copertă, în cauza penală. În motivarea apelului a indicat că după stabilirea vinovăției persoanei de comiterea unei infracțiuni, în modul prevăzut de CPP, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia persoanei i-au fost asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, existând o hotărâre judecătorească de condamnare, prin urmare cheltuielile judiciare suportate de către stat urmează a fi achitate de persoana vinovată. În aceste condiții acuzarea a considerat că instanța de judecată urma să încaseze de la Zaharia Olesea în contul statului, cheltuielile judiciare efectuate în cauza penală în sumă totală de 1 726 lei 73 de bani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, apelul declarat a fost respins ca nefundat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal, se trec în contul statului, or acestea sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Cheltuielile pentru efectuarea constatărilor/expertizelor sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatei, or, 2 aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, care are un rol activ în procesul de depistarea circumstanțelor care dovedesc infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat. Trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămână nepedepsit. Astfel, Colegiul a considerat justificat de a respinge solicitarea acuzării de încasare de la Zaharia Olesea în contul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 1 726 lei 73 bani, din care 1 680 lei pentru raportul de constatare tehnico-științifică și 46 lei 73 bani pentru file, imprimarea filelor din dosar și copertă în cauza penală.

Împotriva deciziei instanței de apel recurs ordinar declară procurorul care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la cheltuielile judiciare și dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către instanța de apel. În susținerea recursului procurorul indică că soluția instanței de apel de a respinge solicitarea acuzatorului de stat referitor la încasarea de la Zaharia Olesea a cheltuielilor de judecată contravine normelor procesual penale în vigoare. Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de săvârșirea unei infracțiuni care impune desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Procurorul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă de fapt invocă dezacordul cu soluția instanțelor de fond privind respingerea încasării de la inculpată a cheltuielilor de judecată în mărime de 1 726 lei 73 bani, din care 1 680 lei pentru raportul de constatare tehnico-științifică și 46 lei 73 bani pentru file, imprimarea filelor din dosar și copertă în cauza penală. La judecarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. 3 Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Colegiul menționează că, argumentele invocate de către recurent în susținerea solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece cheltuielile judiciare constituie cheltuieli care au fost suportate pentru efectuarea constatării tehnico-științifică în sumă totală de 1 680 lei și alte cheltuieli în sumă și 46 lei 73 bani, or art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede expres cazurile când efectuarea expertizei este obligatorie. Mai mult ca atât, dispozițiiile alin. (3), art. 75 al Legii nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, expres stabilește că „în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală”, la caz, ordonatorul efectuării constatării tehnico-științifice fiind organul de urmărire penală și nu partea apărării, prin urmare, instanțele de fond corect au ajuns la concluzia de a nu încasa din contul inculpatului cheltuielile judiciare solicitate de acuzatorul de stat. În urma celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar solicitările recurentului nu au suport legal, prin urmare soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Zaharia Olesea, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 10 octombrie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 4