1ra-1900/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

1ra-1900/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1900/2019

D E C I Z I E

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Ala Cobăneanu,

Judecători – Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Nina

Vascan

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Călugăreanu Vitalie împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău, în cauza penală privindu-l pe

Zoina Mihail xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în sat. xxxxx, r-nul.

xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

19.06.2018- 08.10.2018;

12.04.2019-21.05.2019;

28.11.2018-05.03.2019;

16.08.2019-04.12.2019.

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal, cu aplicarea art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, la pedeapsa

cu închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate

de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani, iar conform

prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată pe o perioadă

de probațiune de 5 ani.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond, în fapt, a constatat că, Zoina

Mihail pe parcursul unei perioade de timp până la 05 ianuarie 2017, aflându-se

în sat. xxxxx, r-nul. xxxxx, acționând intenționat în scopul punerii ilegale în

1

circulație a unor substanțe care conțin droguri, a păstrat la domiciliul său cu

scopul de înstrăinare unor persoane terțe, 6 pungi din polimer și un sac din fibre

de polimer, în care se află o masă vegetală uscată care, potrivit raportului de

expertiză tehnic-criminalistic nr. 34/12/l-R-202 din 16 ianuarie 2017 reprezintă

o masă de origine vegetală, uscată și grosier mărunțită constituită din măciulii,

care reprezintă pai de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), în

cantitate de 3954 gr (masa uscată), substanță ce se atribuie la categoria

substanțelor narcotice/droguri, în cantități deosebit de mari, ce în redacția Legii

nr. 193 din 28 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative

publicată în Monitorul Oficial nr. 315-328 din 23 septembrie 2016, neutilizate în

scopuri medicale, obținute artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit,

cantitățile căreia conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din

23 ianuarie 2006 „Privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și

a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în traficul ilicit, precum și

cantitățile acestora”, reprezintă substanțe narcotice în cantități deosebit de mari,

iar potrivit Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie

2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice,

psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului” nu sunt utilizate în

scopuri medicale.

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Zoina

Mihail, în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă

sub formă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

În motivarea apelului a indicat că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

cu stabilirea unui termen de probă în privința inculpatului este una ilegală și

neîntemeiată din motiv că inculpatul a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă.

Acuzarea a menționat că instanța de judecată, manifestând o atitudine

incorectă față de identificarea și interpretarea anumitor circumstanțe, absolut în

mod neîntemeiat a reținut drept circumstanțe atenuante circumstanțele expuse pe

când în instanța de judecată inculpatul nu a recunoscut învinuirea formulată

acestuia de către acuzare - păstrarea cu scop de înstrăinare a drogurilor.

Potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa aplicată lui

Zoina Mihail nu și-a atins scopul, și anume, de restabilire a echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât

din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Inculpatul nu a conștientizat caracterul grav al acțiunilor sale și nici nu a

recunoscut vina, lipsa căinței sincere, săvârșirea a unei infracțiuni deosebit de

grave, consecințele grave survenite pentru sănătatea publică, modul în care a

acționat inculpatul, prezența circumstanțelor agravante - toate acestea sunt

circumstanțe care denotă incorectitudinea aplicării prevederilor art. 90 Cod

penal.

12 decembrie 2017, a fost admis apelul procurorului, casată sentința, inclusiv

din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zoina Mihail a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,

la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita

2

activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani, iar

conform art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată acestuia a fost suspendată

condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani.

Instanța de apel a constatat că Zoina Mihail pe parcursul unei perioade de

timp până la 05 ianuarie 2017, aflându-se în sat. xxxxx, r-nul. xxxxx, a păstrat

ilegal la domiciliul său droguri în proporții deosebit de mari și fără scop de

înstrăinare, și anume: 6 pungi din polimer și un sac din fibre de polimer, în care

se află o masă vegetală uscată care potrivit raportului de expertiză tehnic-

criminalistic nr. 34/12/l-R-202 din 16 ianuarie 2017 reprezintă o masă de origine

vegetală, uscată și grosier mărunțită constituită din măciulii, care reprezintă pai

de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de 3954

grame (masa uscată), substanță ce se atribuie la categoria substanțelor

narcotice/droguri, în cantități deosebit de mari, ce în redacția Legii nr. 193 din

28 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative publicată

în Monitorul Oficial nr. 315-328 din 23 septembrie 2016, neutilizate în scopuri

medicale, obținute artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile

căreia conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr. 79 din 23 ianuarie

2006 „Privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor

care conțin astfel de substanțe depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile

acestora”, reprezintă substanțe narcotice în cantități deosebit de mari, iar potrivit

Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004 „Cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului’’ nu sunt utilizate în scopuri medicale.

Cercetând și apreciind probele administrate în cauza penală, și anume

declarațiile inculpatului Zoina Mihail, a martorilor Zoina Lidia, Deliu Valentin,

Irașcu Mihail și Buruiană Igor, a specialistului Popescu Maxim, cât și actele

cauzei – raportul ofițerului de investigații al BCG SPC SII IP Hîncești,

Alexandru Gheorghiță din 02 ianuarie 2017, procesul-verbal de consemnare a

celor constatate din 02 ianuarie 2017, procesul-verbal de percheziție din

05 ianuarie 2018, procesul-verbal de ridicare din 05 ianuarie 2017, raportul de

expertiză nr. 24/12/1-R-202 din 16 ianuarie 2017, actul nr. 6 de expertiză

psihiatrică-legală (narcologică-legală) din 25 ianuarie 2017 în privința

inculpatului Zoina Mihail, instanța de apel a conchis că acestea pe deplin

dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal, adică păstrarea ilegală a drogurilor în proporții

deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Instanța de apel a conchis că, prima instanță, eronat a apreciat probele

administrate în cadrul ședinței de judecată, adoptând sentința de condamnare în

privința lui Zoina Mihail în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, or, la caz s-a constatat cu certitudine, păstrarea ilegală a masei

vegetale sub formă de pai de mac uscat în masă totală de 3954 gr, ce conține

alcoidul narcoactiv al opiului morfină, totodată, lipsesc careva probe ce ar

confirma scopul de înstrăinare a inculpatului. Or, potrivit materialelor cauzei s-a

atestat, că în gospodăria inculpatului în timpul percheziției în ultima odaie a

saraiului au fost depistate 4 pachete de culoare albă, transparente din polietilenă,

în care se aflau căciulițe de mac, iar în podul casei au fost depistate într-un sac

din fibre de polimer de culoare albe, căciulițe uscate, asemănătoare celor de

3

mac, dar și un pachet de polietilenă cu asemenea substanțe.

Instanța de apel, a considerat neîntemeiate argumentele acuzării, acceptate

de instanța de fond, precum că acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în

baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, reținând că din declarațiile martorilor

Irașcu Mihail, Buruiană Igor, Deliu Valentin, specialistul Popescu Maxim, cât și

din probele materiale ale cauzei – procesul-verbal de percheziție și ridicare la

domiciliul inculpatului, a rezultat intenția acestuia doar la păstrarea la domiciliu

său a drogurilor, dar nu scopul de a le înstrăina.

Tot aici, instanța de apel a reținut că partea acuzării în sensul solicitărilor

sale, nu a prezentat probe ce ar fi demonstrat intenția inculpatului privind

înstrăinarea drogurilor și aceasta nu poate fi confirmat numai prin numărul mare

de plante care conțin substanțe narcotice sau cantitatea mare a acestora depistate

la domiciliul inculpatului, urmând a fi identificate și alte temeiuri întru

confirmarea intenției, precum existența unei înțelegeri cu cei ce urmează să

procure astfel de plante sau substanțe. La fel, a reținut că declarațiile

inculpatului date în calitate de bănuit nu pot fi puse la baza sentinței de

condamnare în lipsa altor probe pertinente și concludente, or este evident, că

inculpatul, fiind într-o vârstă înaintată, fiindu-i adusă bănuiala în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal – păstrarea ilegală a

drogurilor fără scop de înstrăinare, a scris personal că recunoaște bănuiala,

procesul-verbal fiind perfectat de ofițerul de urmărire penală (f.d. 41-42).

Ulterior, fiindu-i adusă învinuirea în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

inculpatul, folosindu-se de dreptul legal, a refuzat să facă careva declarații (f.d.

71- 72).

De asemenea, analizând probele enunțate, în raport cu invocările apărării

în interesele inculpatului, instanța de apel a constatat lipsa temeiurilor legale

pentru declararea nulității actelor de percheziție și ridicare a substanțelor

depistate în gospodăria inculpatului, or, certitudinea dubiilor impuse referitor la

modul și procedura sigilării, în speță, fiind stabilit doar faptul că cuantumul

masei vegetale ridicate de la domiciliul inculpatului nu a fost supus verificării în

sensul cantităților individuale pentru fiecare pachet ridicat.

Instanța de apel a mai constatat că procesul-verbal de percheziție din

05 ianuarie 2017, dar și ordonanța de ridicare a CD-ului cu înregistrările video

de la locul constatării infracțiunii, a fost întocmit cu încălcări ale prevederilor

referitoare la normelor procesuale penale, totuși efectuarea percheziției în lipsa

inculpatului Zoina Mihail, coroborat cu circumstanțele invocate supra afectează

integritatea drepturilor inculpatului Zoina Mihail, încălcări ce prin conținutul și

forma lor nu pot impune nulitatea actelor menționate și urmează a fi puse la baza

sentinței de condamnare.

Astfel, că alte probe ce ar confirma că inculpatul a păstrat cu scop de

înstrăinare droguri, în afară de declarațiile acestuia date în cadrul urmării penale

(f.d. 42), lipsesc, iar în lipsa acestora, declarațiile lui Zoina Mihail, date în

cadrul urmării penale, nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Totodată, la stabilirea pedepsei inculpatului pentru fapta comisă, instanța

de apel, reținând prevederile art. 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii săvârșite,

care potrivit art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria celor deosebit de grave,

4

de persoana celui vinovat, că nu are antecedente penale, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, are la întreținere nepotul minor, de lipsa circumstanțelor

agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de prevenirea de săvârșirea de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și a altor persoane, a conchis că o pedeapsă cu

închisoarea, stabilită în limitele sancțiunii incriminate, cu aplicarea dispozițiilor

art. 90 Cod penal, va fi una echitabilă, ce va atinge scopul de restabilire a

echității sociale și corijare a inculpatului, cu aplicarea pedepsei complementare.

procurorul a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea totală a deciziei

instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Recurentul a făcut trimitere la temeiurile de casare stipulate în art. 427

alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală și a susținut că instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar faptei săvârșite i s-

a dat o încadrare juridică greșită.

Procurorul a susținut că, hotărârea instanței de apel este neîntemeiată în

partea recalificării acțiunilor inculpatului Zoina Mihail de la prevederile art.

2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la o infracțiune mai ușoară prevăzută de art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal.

Recurentul a susținut că, instanța de apel a dat o apreciere incorectă

probelor prezentate de acuzare, nu a apreciat multilateral și obiectiv probele

administrate, care dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate de organul de urmărire penală, și anume: declarațiile

inculpatului Zoina Mihail date la etapa urmăririi penale, iar instanța de apel

incorect a recalificat acțiunile acestuia.

Deci, instanța de apel a emis hotărârea fără cercetarea întemeiată,

obiectivă și multeaspectuală a tuturor probelor și circumstanțelor comiterii

infracțiunii.

15 mai 2018, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată

decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

Pentru a pronunța decizia în cauză, instanța de recurs a constatat că,

instanța de apel a ajuns la o concluzie neîntemeiată privind recalificarea

acțiunilor inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, nu a formulat o

motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în

acest dosar, prin ce a admis erorile de drept prevăzute de pct. 6) și 12) alin.(1)

art. 427 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța a ajuns la concluzia de a recalifica acțiunile inculpatului

din art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în cele ale art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, motivând soluția prin faptul că procurorul nu a prezentat probe suficiente

întru confirmarea scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice depistate la

domiciliu lui Zoina Mihail.

În continuare, instanța de recurs s-a referit la aspectele învinuirii, care nu

au fost tratate corespunzător și minuțios de instanța de apel, în particular s-a avut

în vedere delimitarea dintre art. 217 și 2171 Cod penal.

Deci, instanța de recurs a reiterat că, potrivit rechizitoriului Zoina Mihail a

5

fost învinuit de aceea că: „....pe parcursul unei perioade de timp până la 05

ianuarie 2017, aflându-se în sat. xxxxx, r-nul. xxxxx, acționând intenționat în

scopul punerii ilegale în circulație a unor substanțe care conțin droguri a

păstrat la domiciliul său cu scopul de înstrăinare unor persoane terțe, 6 pungi

din polimer și un sac din fibre de polimer, în care se află o masă vegetală

uscată care potrivit raportului de expertiză tehnico criminalistic nr. 34/12/l-R-

202 din 16 ianuarie 2017 reprezintă o masă de origine vegetală, uscată și

grosier mărunțită constituită din măciulii, care reprezintă pai de mac ce conține

alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de 3 954 gr (masa uscată),

substanță ce se atribuie la categoria substanțelor narcotice/droguri, în cantități

deosebit de mari, ce în redacția Legii nr. 193 din 28 iulie 2016 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative publicată în Monitorul Oficial

nr. 315-328 din 23 septembrie 2016, neutilizate în scopuri medicale, obținute

artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia conform

Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr. 79 din 23 ianuarie 2006 „Privind

aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora”,

reprezintă substanțe narcotice în cantități deosebit de mari, iar potrivit

Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „Cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului” nu sunt utilizate în scopuri

medicale”.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, acțiunile inculpatului au fost

încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal, adică, păstrarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari,

cu scop de înstrăinare.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, reieșind din baza factologică

expusă supra și având în vedere că procurorul nu a probat dincolo de orice

echivoc scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice urmărit de inculpat,

acțiunile lui Zoina Mihail au fost recalificate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal.

Delimitarea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și

cea de la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, constă în scopul urmărit de făptuitor.

În principal, deosebirea dintre infracțiunile prevăzute la art. 217 și 2171

Cod penal, se referă la lipsa sau la prezența scopului de înstrăinare. Lipsa

scopului de înstrăinare în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 217 Cod penal,

denotă dorința făptuitorului de a întrebuința substanțele narcotice, psihotrope sau

analoagele acestora pentru consum propriu ori alte asemenea dorințe. Indicarea

unui scop în conținutul incriminării se justifică atunci când, pentru

caracterizarea infracțiunii și a periculozității sociale a infractorului, este

important rezultatul spre care acesta tinde, iată de ce este firesc ca urmărirea de

către subiectul infracțiunii specificate la art. 2171 Cod penal a scopului de

înstrăinare să imprime acestor infracțiuni un pericol social mai sporit, în

comparație cu infracțiunea prevăzută la art. 217 Cod penal.

Prin urmare, pentru a reține în sarcina inculpatului componența de

infracțiune prevăzută la art. 2171 Cod penal, trebuie să fie demonstrată intenția

înstrăinării substanțelor narcotice urmărită de inculpat.

6

În cauza deferită judecății, scopul înstrăinării urmărit de inculpat, în

opinia procurorului, s-a confirmat reieșind din circumstanțele de fapt ale cauzei,

făcând trimitere la declarațiile depuse de inculpat în cadrul urmăririi penale,

unde acesta a declarat că „a admis păstrarea plantelor de mac, ca urmare a

transmiterii acestora unei persoane necunoscute, ce urma să îl contacteze în

sensul respectiv”. Mai mult, Zoina Mihail cu exactitate a comunicat cantitatea,

dar și circumstanțele care au dus la obținerea întregii mase de plante vegetale,

făcând referire la persoana necunoscută care i-a transmis semințele plantelor de

mac, cerându-i să le planteze și să le depoziteze într-o ordine prestabilită, prin

ruperea căciulițelor de mac la o anumită perioadă a plantației. Zoina Mihail a

indicat că persoana respectivă l-a contactat, s-a apropiat la domiciliul acestuia și

a primit o pungă de plante de mac, pe care l-a considerat ca fiind echivalentul

semințelor transmise în vederea plantării. Circumstanțele respective vin să

corespundă în totalitate cu probele acumulate, or, acesta declarase că străinul

urma să îl contacteze pentru a primi și celelalte plante depozitate de el, în scopul

unei remunerații. Astfel, a susținut bănuitul la acea etapă că scopul plantării,

creșterii și depozitării ulterioare a căciulițelor de mac a avut interes material, or

el nu a cunoscut pentru ce pot fi utilizate acestea.

Instanța de recurs a constatat că, instanța de apel a desconsiderat

circumstanțele de fapt expuse supra, care au relevanță pentru justa soluționare a

acestei cauze și pripit a reținut în acțiunile inculpatului Zoina Mihail elementele

constitutive ale infracțiunii de păstrarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit

de mari, fără scop de înstrăinare.

Având la bază raționamentele expuse, instanța de recurs a conchis că,

instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către

partea acuzării sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat corespunzător soluția

adoptată.

08 octombrie 2018, a fost admis apelul declarat de către procuror, sentința casată

parțial, în partea stabilirii pedepsei, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Zoina Mihail xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei închisorii în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani. În rest dispozițiile

sentinței contestate au fost menținute.

Pentru a pronunța decizia în cauză, instanța de apel a reținut că, la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt

și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpatul Zoina Mihail a săvârșit

infracțiunea incriminată prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, după

indicii calificativi - păstrarea ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare,

săvârșit în proporții deosebit de mari.

Necătînd la faptul că inculpatul Zoina Mihail nu și-a recunoscut vina pe

deplin, vina în cele încriminate a fost dovedită prin următoarele probe

7

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate de către instanța de fond, și

anume: declarațiile martorilor Zoina Lidia, Deliu Valentin, Irașcu Mihail,

Buruiană Igor; declarațiile specialistului Popescu Maxim; procesul-verbal de

consemnare a celor constatate din 02 ianuarie 2017; raportul ofițerului de

investigații al BCG SPC Sil IP Hîncești, Alexandru Gheorghiță din 02 ianuarie

2017 înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiune

nr. 20 din 02 ianuarie 2017; procesul-verbal de percheziție din 05 ianuarie 2018;

procesul-verbal de ridicare din 05 ianuarie 2017; raportul de expertiză nr.

34/12/1-R-202 din 16 ianuarie 2017; actul nr. 6 de expertiză psihiatrico-legală

(narcologico - legală) din 25 ianuarie 2017.

Instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe examinate mai sus

și apreciată de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că,

inculpatul Zoina Mihail a comis fapta prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, „păstrarea ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, săvârșit în

proporții deosebit de mari”.

Instanța de apel a indicat, că în sensul art. 2171 Cod penal, obiectul juridic

nemijlocit a infracțiunii în cauză este reprezentat de relațiile sociale referitoare la

ocrotirea sănătății publice, a cărei asigurare implică circulația în condiții de

legalitate a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor. Iar, obiectul

material al infracțiunii numite îl reprezenta substanțele narcotice, în prezenta

speță - pai de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de

3954 gr (masa uscată), substanță ce se atribuie la categoria substanțelor

narcotice/droguri. Agravanta specificată în alin. (4) lit. d) al art. 2171 Cod penal,

este caracterizată prin proporțiile deosebit de mari, circumstanță stabilită cu

certitudine de către instanța de judecată conform probelor materiale raportate la

legislația în vigoare.

Astfel, conform raportul de expertiză fizico-chimică nr. 24/12/l-R-202 din

16 ianuarie 2017, substanța ridicată în cadrul efectuării percheziției la domiciliul

lui Zoina Mihail, a fost determinată că fiind pai de mac ce conține alcaloidul

activ al opiului (morfină), în cantitate de 3954 gr. (masa uscată), substanță ce se

atribuie la categoria substanțelor narcotice/droguri, în cantități deosebit de mari.

(f.d. 15-20).

În acest context, instanța de apel a indicat, că prima instanță just a reținut

că redacția Legii nr. 193 din 28 iulie 2016 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative publicată în Monitorul Oficial nr. 315-328 din 23

septembrie 2016, neutilizate în scopuri medicale, obținute artizanal din plante de

mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia conform Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova nr. 79 din 23 ianuarie 2006 „Privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora”, reprezintă substanțe

narcotice în cantități deosebit de mari.

Nu au putut fi reținute argumentele inculpatului precum că, nu a avut

intenția de a înstrăina macul, or din materialele cauzei s-a stabilit și anume din

declarațiile martorilor și a inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale că, ,,a

admis păstrarea plantelor de mac, ca urmare a transmiterii acestora unei

persoane necunoscute, ce urma să îl contacteze în sensul respectiv”. Mai mult

8

ca atât, Zoina Mihail cu exactitate a comunicat cantitatea, dar și circumstanțele

care au dus la obținerea întregii mase de plante vegetale, făcând referire la

persoana necunoscută care i-a transmis semințele plantelor de mac, cerându-i să

le planteze și să le depoziteze într-o ordine prestabilită, prin ruperea căciulițelor

de mac la o anumită perioadă a plantației. Zoina Mihail a indicat că persoana

respectivă 1-a contactat, s-a apropiat la domiciliul acestuia și a primit o pungă de

plante de mac, pe care le-a considerat ca fiind echivalentul semințelor transmise

în vederea plantării. Circumstanțele respective vin să corespundă în totalitate cu

probele acumulate, or, acesta declarase că, străinul urma să îl contacteze pentru a

primi și celelalte plante depozitate de el, în scopul unei remunerații. Astfel, a

susținut bănuitul la acea etapă că scopul plantării, creșterii și depozitării

ulterioare a căciulițelor de mac a avut interes material, or el nu a cunoscut pentru

ce pot fi utilizate acestea.

Respectiv, instanța de fond cert a stabilit realizarea de către Zoina Mihail

a laturii obiective a infracțiunii, prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

care este manifestată prin distribuirea, înstrăinarea ilegală a substanțelor

narcotice.

Latura obiectivă fiind manifestată și prin păstrarea substanțelor narcotice,

care în timpul percheziției au fost depistate la domiciliul inculpatului.

Or, prin realizarea laturii obiective a infracțiunii, scopul lui Zoina Mihail a

fost realizarea intenționată a laturii subiective, manifestată prin păstrarea și

realizarea substanțelor narcotice.

În altă ordine de idei, Colegiul Penal menționează că, nu pot fi reținute

argumentele apărării referitor la faptul că inculpatul ar fi fost influențat în careva

mod de către OUP, or apărarea nu a descris și respectiv probat că inculpatul

Zoina Mihail xxxxx ar fi fost constrâns de careva circumstanțe în timpul

audierii, mai mult, la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar indica la

faptul că inculpatul sau avocatul ar fi înaintat careva plângeri împotriva

acțiunilor/inacțiunilor OUP.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a constatat că

procesul-verbal de percheziție din 05 ianuarie 2017, dar și ordonanța de ridicare

a CD-ului cu înregistrările video de la locul constatării infracțiunii, a fost

întocmit cu încălcări ale prevederilor referitoare la normele procesuale penale,

totuși efectuarea percheziției în lipsa inculpatului Zoina Mihail, coroborat cu

circumstanțele invocate supra afectează integritatea drepturilor inculpatului

Zoina Mihail, încălcări ce prin conținutul și forma lor nu pot impune nulitatea

actelor menționate. Sau, constatarea cumulului de erori admise, constituie în

viziunea instanței temei pentru aplicarea prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de

procedură penală, și poate constitui mijloc de reducere a pedepsei aplicabile

inculpatului Zoina Mihail. Or, în condițiile art. 385 alin. (4) Cod de procedură

penală, dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat

încălcări ale drepturilor inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost

comise aceste încălcări, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei

inculpatului drept recompensă pentru aceste încălcări.

Afirmațiile procurorului precum că, instanța de fond incorect a

individualizat pedeapsa, numindu-i lui Zoina Mihail o pedeapsă prea blândă,

instanța de apel le-a considerat întemeiate, or, persoanei recunoscute vinovate de

9

săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată, iar instanța de

fond nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei la individualizarea pedepsei

aplicate și a numit o pedeapsă mai severă decât cea prevăzută de legea penală.

Instanța de apel a constatat că, inculpatul Zoina Mihail a comis

infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, care prevede o

pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la

2 la 5 ani, iar potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal, face parte din categoria

infracțiunilor deosebit de grave.

Instanța de apel nu a constatat careva circumstanțe atenuante prevăzute de

art. 76 Cod penal. Concomitent, s-a reținut că, inculpatul, la evidența medicului

psihiatru și narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează pozitiv și nu are

antecedente penale.

Analizând în ansamblu circumstanțele cauzei și pentru restabilirea

echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, instanța a

considerat oportun a-i numi inculpatului Zoina Mihail, cu aplicarea prevederilor

art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, o pedeapsă minimă sub formă de

închisoare prevăzută la sancțiunea articolului pentru care acesta este învinuit.

Reieșind din faptul că, infracțiunea comisă de inculpatul Zoina Mihail se

atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave, instanța de apel în

conformitate cu art. 72 alin. (4) Cod penal, a dispus executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

inculpatului, Tampei Tatiana, care indicând temeiul pentru recurs prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei hotărâri de achitare a lui Zoina

Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

sau prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

În argumentarea recursului invocă că, prin decizia sa, instanța de apel a

pus la baza unei condamnări declarații de care inculpatul s-a refuzat, care nu au

fost supuse verificării prin coroborare cu alte probe. Necătînd la faptul că

instanța de fond tot în baza prevederilor art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, 1-a

recunoscut vinovat, dar i-a fost numită o pedeapsă sub formă de închisoare cu

suspendarea executării pedepsei. Fiind la o vârstă înaintată, Zoina Mihail a ales

poziția de a accepta tacit această pedeapsă pentru că la vârsta lui, nu și-a permis

să meargă prin instanțe să demonstreze nevinovăția, mulțumindu-se cu o

condamnare cu suspendare. Instanța de apel i-a numit o pedeapsă prea aspră, nu

a ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei.

Supreme de Justiție, recursul ordinar declarat a fost admis, casată total decizia

instanței de apel dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată. Totodată, a fost dispusă eliberarea lui Zoina Mihail

xxxxx, din penitenciar în caz dacă nu se deține în baza unei alte hotărâri de

condamnare sau măsuri de reprimare.

În motivarea deciziei, instanța de recurs a menționat că instanța de apel la

10

adoptarea deciziei nu a respectat întocmai și a interpretat eronat prevederile art.

101 și 414 Cod de procedură penală.

Astfel, fiind lecturat textul deciziei recurate, se constată mențiunea

instanței de apel, și anume: ,,Necătînd la faptul că inculpatul Zoina Mihail nu

recunoaște pe deplin vina în cele incriminate, culpa acestuia în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, este dovedită și

prin următoarele probe, administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate de

către instanța de fond, și anume: declarațiile martorilor Zoina Lilia, Deliu

Valentin, Irașcu Mihail, Buruiană Igor, Popescu Maxim.

În acest sens, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel fără a

pătrunde în esența problemei de fapt și de drept, a argumentat la general faptul

că probele respective confirmă vinovăția inculpatului, fără să aprecieze fiecare

probă în parte și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra

admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității,

iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, or instanța

de apel urma să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate lui Zoina Mihail

și să-și argumenteze corespunzător concluziile trasate pe marginea alegațiilor

expuse de părți.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale

procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de

urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe

soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Intima convingerea se

întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele

complet și obiectiv.

Un alt aspect important de menționat este faptul că, atât prima instanță,

cât și instanța de apel la baza hotărârilor de condamnare a inculpatului Zoina

Mihail au reținut declarațiile acestuia depuse în cadrul urmăririi penale, care

sunt contradictorii cu cele depuse în prima instanță - prin care pledează

nevinovat, fără a argumenta motivul admisibilității unora și respingerii altora,

or, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea

veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține

proba cu realitatea obiectivă, iar concluziile despre vinovăția persoanei de

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

Referitor, la prezența sau nu a scopului de înstrăinare, Colegiul penal

lărgit menționează că, instanța de apel urmează să-și argumenteze soluția prin

prisma tuturor probelor acumulate în dosar, fiind apreciate multilateral și

obiectiv. Totodată, în acest sens Colegiul ține să menționeze faptul că,

înstrăinarea ilegală de plante care conțin droguri, etnobotanice sau analogii

acestora reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor

respective devine o altă persoană (vânzare, donare, schimb, achitare a datoriei,

dare cu împrumut etc.), acțiune care poate urmări atât un scop pecuniar, cât și

gratuit.

Înstrăinarea ilegală de droguri, etnobotanice sau analogii acestora se

consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către

11

o altă persoană. Scopul înstrăinării este prezent atunci când făptuitorul urmărește

transmiterea plantelor sau a substanțelor vizate în posesia unei alte persoane și

nu are importanță dacă, prin comiterea faptei, subiectul a urmărit realizarea unui

interes material (motivul infracțiunii).

Despre scopul de înstrăinare pot mărturisi, în prezența unor temeiuri

suficiente: procurarea, prepararea, păstrarea sau transportarea drogurilor de către

o persoană care nu le consumă; numărul mare de plante care conțin droguri sau

etnobotanice; amplasarea acestor substanțe în recipiente care facilitează

înstrăinarea; existența unei înțelegeri cu cei care urmează să primească astfel de

substanțe etc.

Pentru stabilirea prezenței scopului înstrăinării, este necesară identificarea

tuturor acestor circumstanțe în ansamblu și nu doar a uneia din ele.

În continuare, Colegiul penal lărgit a evidențiat și asupra faptului că, deși,

în învinuirea înaintată inculpatului se vorbește despre droguri sub formă de pai

de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), instanța de apel în partea

descriptivă a deciziei (f.d. 101 vol. II), vorbește despre heroină.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs a învederat că cele enunțate

cad sub incidența pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția adoptată

ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus

neclar.

Totodată, Colegiul penal lărgit a relevat că eroarea comisă de către

instanța de apel nu poate fi corectată în ordinea procedurii de recurs, deoarece

instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța

asupra legalității hotărârii, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor legale.

Chișinău, a fost admis apelul declarat de către procuror și casată parțial sentința

din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, doar în latura penală și în această

parte a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

Zoina Mihail xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei închisorii în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 2

ani, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată acestuia a fost suspendată

condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani. În rest dispozițiile sentinței

contestate au fost menținute.

Pentru a se decide astfel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței pe

baza probelor administrate la dosar, instanța de apel a ajuns la concluzia de a

interveni în sentință din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod procedură penală,

deoarece instanța de fond eronat a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.

2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, or din materialele cauzei s-a stabilit că inculpatul

a păstrat la domiciliul său 6 pungi din polimer și un sac din fibre de polimer, în

care se află o masă vegetală uscată care potrivit raportului de expertiză tehnico

criminalistic nr. 34/12/l-R-202 din 16 ianuarie 2017 reprezintă o masă de origine

12

vegetală, uscată și grosier mărunțită constituită din măciulii, care reprezintă pai

de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de 3954 gr

(masa uscată), substanță ce se atribuie la categoria substanțelor

narcotice/droguri, însă nu a fost constatat scopul acestuia de punere ilegală în

circulație a substanțelor narcotice.

Instanța de apel efectuând o nouă analiză și apreciere a probelor cercetate

în cadrul ședinței de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenți,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, a constatat că vina inculpatului Zoina Mihail în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. 4 lit. b) Cod penal - păstrarea ilegală a

drogurilor în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, este

dovedită pe deplin.

Așadar, în susținerea poziției sale, instanța de apel a reținut că instanța de

fond eronat a apreciat probele administrate în cadrul ședinței de judecată,

adoptând o sentință de condamnare în privința lui Zoina Mihail în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, or, la caz se constată

cu certitudine, păstrarea ilegală a masei vegetale sub formă de pai de mac uscat

în masă totală de 3954 gr, ce conține alcoidul narcoactiv al opiului morfină, însă

lipsesc careva probe ce ar confirma scopul de înstrăinare a inculpatului.

În cauza deferită judecății, din actele și lucrările dosarului se atestă că în

gospodăria inculpatului în timpul percheziției în ultima odaie a saraiului au fost

depistate 4 pachete de culoare albă, transparente din polietilenă, în care se aflau

căciulite de mac, iar în podul casei au fost depistate într-un sac din fibre de

polimer de culoare albe, căciulite uscate, asemănătoare celor de mac, dar și un

pachet de polietilenă cu asemenea substanțe.

În acest context, instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei

argumentelor acuzării, acceptate de instanța de fond, precum că acțiunile

inculpatului întrunesc componența infracțiuni prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit.

d) Cod penal, deoarece reieșind din declarațiile martorilor audiați - Irașcu

Mihail, Buruiană Igor, Valentin Deliu, specialistul Popescu Maxim, cât și din

probele materiale ale cauzei - procesul-verbal de percheziție și ridicate la

domiciliul inculpatului, se constată intenția acestuia doar la păstrarea drogurilor

la domiciliu său, dar nu și scopul de a le înstrăina.

Totodată, instanța de apel a reținut că partea acuzării în sensul

solicitărilor sale, nu a prezentat probe ce ar demonstra intenția inculpatului

privind înstrăinarea drogurilor. Acest fapt nu se confirmă reieșind din numărul

mare de plante care conțin substanțe narcotice sau cantitatea acestora depistate

la domiciliul inculpatului, urmând a fi identificate și alte temeiuri pentru

confirmarea intenției, precum și existența unei înțelegeri cu cei care urmau să

procure astfel de plante sau substanțe. La fel, a fost reținut că, declarațiile

inculpatului date în calitate de bănuit nu pot fi puse la baza sentinței de

condamnare în lipsa altor probe pertinente și concludente, or este evident, că

inculpatul fiind într-o vârstă înaintată, fiindu-i adusă bănuiala în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal - păstrarea ilegală a

drogurilor fără scop de înstrăinare, a scris personal că recunoaște bănuiala,

procesul-verbal fiind perfectat de ofițerul de urmărire penală (f.d. 41-42).

Ulterior, fiindu-i adusă învinuirea în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

13

inculpatul, folosindu-se de dreptul legal, a refuzat să facă careva declarații

(f.d.71-72).

Instanța de apel a constatat lipsa temeiurilor legale pentru declararea

nulității actelor de percheziție și ridicare a substanțelor depistate în gospodăria

inculpatului, or, certitudinea dubiilor impuse referitor la modul și procedura

sigilării, în speță, fiind stabilit doar faptul că cuantumul masei vegetale ridicate

de la domiciliul inculpatului nu a fost supus verificării în sensul cantităților

individuale pentru fiecare pachet ridicat.

De asemenea, instanța de apel a constatat că atât procesul-verbal de

percheziție din 05 ianuarie 2017, cât și ordonanța de ridicare a CD-ului cu

înregistrările video de la locul constatării infracțiunii au fost întocmite cu

încălcări ale prevederilor normelor procesual penale, în ce privește efectuarea

perchiziției în lipsa inculpatului Zoina Mihail, coroborat cu circumstanțele

invocate supra, afectează integritatea drepturilor inculpatului Zoina Mihail,

încălcări ce prin conținutul și forma lor nu pot impune nulitatea actelor

menționate și urmează a fi puse la baza sentinței de condamnare.

Succesiv, instanța de apel a indicat că alte probe ce ar confirma că

inculpatul a păstrat cu scop de înstrăinare droguri, în afară de declarațiile

acestuia date în cadrul urmării penale lipsesc (f.d. 42), iar în lipsa altor probe ce

ar confirma scopul inculpatului de înstrăinare a acestor plante, declarațiile

acestuia date în cadrul urmării penale nu pot fi puse la baza sentinței de

condamnare a inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.

(4) lit. d) Cod penal.

Pe cale de consecință, instanța de apel a învederat că este necesară

intervenirea în sentință, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul

urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal – păstrarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit de

mari și fără scop de înstrăinare.

La examinarea chestiunea numirii pedepsei inculpatului, instanța de apel a

ținut cont de prevederilor art. 7, 61, 75, 78 alin. (l) Cod penal, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, de persoana celui

vinovat, de o vârstă înaintată – 69 ani, de faptul că anterior nu a mai comis

infracțiuni, se caracterizează pozitiv, nu a înregistrat abateri de ordin penal sau

contravențional, de comportamentul acestuia în procesul judecării cauzei în

prima instanță și de apel, de lipsa circumstanțelor agravante și prezența celor

atenuante cum sunt săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiunii și are la

întreținere minorul Stratu Stanislav, care este nepotul său (f.d. l 17).

În atare circumstanțe, având ca temei legal prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, instanța de apel a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului este

posibilă cu stabilirea unei pedepse penale sub formă de închisoare pe un termen

de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de 2 ani. Iar , în baza art. 90 Cod penal, executarea

pedepsei cu închisoare stabilită lui Zoina Mihail a fost suspendată condiționat pe

un termen de probă de 2 ani.

În final, instanța de apel a decelat că pedeapsa stabilită inculpatului va

răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în

14

art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, care

indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) 10) și 12) Cod

de procedură penală și solicită casarea deciziei din 21 mai 2019 a Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de

ale, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului recurentul a invocat că:

- prin probele acumulate la urmărirea penală și examinate în instanța

de fond și apel, se atestă incontestabil că acțiunile inculpatului au fost îndreptate

nemijlocit la păstrarea ilegală a drogurilor, având un sigur scop înstrăinarea

săvârșită în proporții deosebit de mari, or însuși inculpatul la etapa urmăririi

penale a recunoscut că intenția lui a fost de a vinde macul, deoarece dorea să

câștige bani (f.d. 42);

- instanța de fond corect a apreciat probele care demonstrează vina

inculpatului, și anume: declarațiile martorilor Zoina Lidia, Deliu Valentin,

Irașcu Mihail, Buruiană Igor, specialistului Popescu Maxim, procesul-verbal din

02 ianuarie 2017, raportul ofițerului de investigație din 02 ianuarie 2017,

procesul-verbal de percheziție din 05 ianuarie 2017, procesul-verbal de ridicare

din 005 ianuarie 2017, raportul de expertiză nr. 24/12/1-R-202 din 16 ianuarie

2017, actul nr. 6 de expertiză psihiatrico-legală din 25 ianuarie 2017 și corpurile

delicte recunoscute prin ordonanța din 02 februarie 2017;

- instanța de apel a aplicat incorect prevederile art. 101 alin. (1) Cod

de procedură penală și a dat o apreciere improprie probelor din punct de vedere

al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor;

- instanța de apel a ajuns la o concluzie neîntemeiată privind

recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și

nu a formulat o motivare corespunzătoare vis-a-vis de chestiunile care au

importanță decisivă în acest dosar, prin ce a admis erorile de drept prevăzute de

pct. 6) și 12) alin. (l) art. 427 Cod de procedură penală;

- scopul înstrăinării urmărit de inculpat se confirmă prin declarațiile

depuse de acesta în cadrul urmăririi penale, unde a declarat că „a admis

păstrarea plantelor de mac, ca urmare a transmiterii acestora unei persoane

necunoscute, ce urma să îl contacteze în sensul respectiv”. Mai mult, Zoina

Mihail cu exactitate a comunicat cantitatea, dar și circumstanțele care au dus la

obținerea întregii mase de plante vegetale, făcând referire la persoana

necunoscută care i-a transmis semințele plantelor de mac, cerându-i să le

planteze și să le depoziteze într-o ordine prestabilită, prin ruperea căciulițelor de

mac la o anumită perioadă a plantației. Zoina Mihail a indicat că persoana

respectivă 1-a contactat, s-a apropiat la domiciliul acestuia și a primit o pungă de

plante de mac, pe care a considerat ca fiind echivalentul semințelor transmise în

vederea plantării. Circumstanțele respective vin să corespundă în totalitate cu

probele acumulate, or, acesta declarase că străinul urma să îl contacteze pentru a

primi și celelalte plante depozitate de el, în scopul unei remunerații. Astfel,

bănuitul a susținut la acea etapă că scopul plantării, creșterii și depozitării

15

ulterioare a căciulițelor de mac a avut interes material, or el nu a cunoscut pentru

ce pot fi utilizate acestea;

- instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele

prezentate de către partea acuzării sub toate aspectele, nu le-a verificat și

analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat

corespunzător soluția adoptată.

- instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au aplicat prevederile art.

90 Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei. Astfel, acestea nu au

argumentat plauzibil motivele condamnării cu suspendare condiționată a

executării pedepsei, circumstanțele cauzei și personalitatea celui vinovat;

- instanța de apel a ignorat prevederile art. 75 Cod penal, conform

cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în

strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a acestui cod;

- instanța de apel respingând apelul său nu a oferit careva motivare

care ar sta la baza concluziei sale și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, cu toate că instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra

lor, iar nepronunțarea asupra acestora echivalează cu nerezolvarea fondului

apelului.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință Zoina Mihail,

reprezentat de avocatul Tampei Tatiana, care a pledat pentru inadmisibilitatea

acestuia.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a

fi admis, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs

ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temeiuri de

recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12), Cod de procedură penală, și

anume cazurile când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

16

Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de

recurs invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12 Cod de procedură penală, în

sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

precum și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este

în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă

ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât

și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv

de casare.

În speță, Colegiu penal lărgit, reiterează că problema principală pusă în

discuție pe o cauză penală este vinovăția persoanei trimisă în judecată în raport

cu faptele pentru care aceasta este acuzată prin rechizitoriu. În cauza de față

problema vinovăției este determinată de existența sau inexistența în acțiunile

inculpatului Zoina Mihail a semnelor calificative subsecvente infracțiunii de

păstrarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari și fără scop de

înstrăinare și celei de păstrarea ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare,

săvârșită în proporții deosebit de mari, incriminate ultimului prin actul de

învinuire și cel de sesizare a instanței.

În sensul celor menționate, urmează a se reține că încadrarea juridică a

faptei este crucială în cadrul procesului penal, întrucât în acord cu temeiul legal

al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă

fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce

constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art.6 din

Convenția Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării

juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios

analizată și argumentată de instanță.

17

În alt mod, se relevă că, instanța de apel atunci când constată lipsa în

acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate prin

rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei norme penale,

urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în

dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în

vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea

cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului,

să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor și să constate dacă acțiunile comise de inculpat se încadrează în baza art.

2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, după cum pledează procurorul, sau urmează a fi

reținută altă calificare în acțiunile lui Zoina Mihail.

În litigiul dedus judecății, reieșind din partea descriptivă a deciziei

instanței de apel, Colegiul constată că, instanța de apel a ajuns la o concluzie

neîntemeiată privind recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal, nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile

care au importanță decisivă în acest dosar, prin ce a admis erorile de drept

prevăzute de pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța a ajuns la concluzia de a recalifica acțiunile inculpatului

din art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în cele ale art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, motivând soluția prin faptul că lipsesc careva probe ce ar confirma

scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice/droguri de către inculpatul Zoina

Mihail.

În continuare, Colegiul penal lărgit se va referi la aspecte ale învinuirii,

care nu au fost tratate corespunzător și minuțios de instanța de apel, în particular

se are în vedere delimitarea dintre componentele de infracțiuni prevăzute la art.

217 și 2171 Cod penal.

Așadar, instanța de recurs reiterează că, potrivit rechizitoriului Zoina

Mihail a fost învinuit de aceea că: „....pe parcursul unei perioade de timp până

05 ianuarie 2017, aflându-se în s. xxxxx, r-nul xxxxx, acționând intenționat în

scopul punerii ilegale în circulație a unor substanțe care conțin droguri a

păstrat la domiciliul său cu scopul de înstrăinare unor persoane terțe, 6 pungi

din polimer și un sac din fibre de polimer, în care se află o masă vegetală

uscată care potrivit raportului de expertiză tehnico criminalistic nr. 34/12/l-R-

202 din 16 iunie 2017 reprezintă o masă de origine vegetală, uscată și grosier

mărunțită constituită din măciulii, care reprezintă pai de mac ce conține

alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de 3954 gr (masa uscată),

substanță ce se atribuie la categoria substanțelor narcotice/droguri, în cantități

deosebit de mari, ce în redacția Legii nr.193 din 28 iulie 2016 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative publicată în Monitorul Oficial

nr.315-328 din 23 septembrie 2016, neutilizate în scopuri medicale, obținute

artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia conform

Hotărârii Guvernului R. Moldova, nr.79 din 23 ianuarie 2006 „Privind

aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora”,

reprezintă substanțe narcotice în cantități deosebit de mari, iar potrivit

18

Hotărârii Guvernului R. Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „cu privire la

aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului” nu sunt utilizate în scopuri

medicale”.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, acțiunile inculpatului au fost

încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal adică, păstrarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari, cu

scop de înstrăinare.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, reieșind din baza factologică

expusă supra și având în vedere că procurorul nu a probat dincolo de orice

echivoc scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice urmărit de inculpat,

acțiunile lui Zoina Mihail au fost recalificate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal.

Delimitarea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și

cea de la art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, constă în scopul urmărit de făptuitor.

În principal, deosebirea dintre infracțiunile prevăzute la art. 217 și 2171

Cod penal se referă la lipsa sau la prezența scopului de înstrăinare. Lipsa

scopului de înstrăinare în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 217 Cod penal

denotă dorința făptuitorului de a întrebuința substanțele narcotice, psihotrope sau

analoagele acestora pentru consum propriu ori alte asemenea dorințe. Indicarea

unui scop în conținutul incriminării se justifică atunci când, pentru

caracterizarea infracțiunii și a periculozității sociale a infractorului, este

important rezultatul spre care acesta tinde, iată de ce este firesc că urmărirea de

către subiectul infracțiunii specificate la art. 2171 Cod penal a scopului de

înstrăinare să imprime acestor infracțiuni un pericol social mai sporit, în

comparație cu infracțiunea prevăzută la art. 217 Cod penal.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reamintește că, pentru

delimitarea infracțiunilor de mai sus trebuie avute în vedere circumstanțele în

care a acționat inculpatul, acțiunile premergătoare acestora și toate împrejurările

în care a fost săvârșită fapta infracțională.

Prin urmare, pentru a reține în sarcina inculpatului componența de

infracțiune prevăzută la art. 2171 Cod penal trebuie să fie demonstrată intenția

înstrăinării substanțelor narcotice urmărită de inculpat.

La caz, scopul înstrăinării urmărit de inculpat, în opinia procurorului, se

confirmă reieșind din circumstanțele de fapt ale cauzei, făcând trimitere la

declarațiile depuse de inculpat în cadrul urmăririi penale, unde acesta a declarat

că „a admis păstrarea plantelor de mac, ca urmare a transmiterii acestora unei

persoane necunoscute, ce urma să îl contacteze în sensul respectiv’’. Mai mult,

Zoina Mihail cu exactitate a comunicat cantitatea, dar și circumstanțele care au

dus la obținerea întregii mase de plante vegetale, făcând referire la persoana

necunoscută care i-a transmis semințele plantelor de mac, cerându-i să le

planteze și să le depoziteze într-o ordine prestabilită, prin ruperea căciulițelor

de mac la o anumită perioadă a plantației. Zoina Mihail a indicat că persoana

respectivă l-a contactat, s-a apropiat la domiciliul acestuia și a primit o pungă

de plante de mac, pe care l-a considerat ca fiind echivalentul semințelor

transmise în vederea plantării. Circumstanțele respective vin să corespundă în

totalitate cu probele acumulate, or, acesta declarase că străinul urma să îl

19

contacteze pentru a primi și celelalte plante depozitate de el, în scopul unei

remunerații. Astfel, a susținut bănuitul la acea etapă că scopul plantării,

creșterii și depozitării ulterioare a căciulițelor de mac a avut interes material,

or el nu a cunoscut pentru ce pot fi utilizate acestea”.

În acest sens, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel a

desconsiderat circumstanțele de fapt expuse supra, care au relevanță pentru justa

soluționare a acestei cauze și pripit a reținut în acțiunile inculpatului Zoina

Mihail elementele constitutive ale infracțiunii de păstrarea ilegală a drogurilor în

proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare.

Având la bază raționamentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că

instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către

partea acuzării sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat corespunzător soluția

adoptată.

Subsecvent, ce ține de prezența sau nu a scopului de înstrăinare, Colegiul

penal lărgit menționează că, instanța de apel urmează să-și argumenteze soluția

prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, fiind apreciate multilateral și

obiectiv.

Totodată, Colegiul ține să menționeze faptul că, înstrăinarea ilegală de

plante care conțin droguri, etnobotanice sau analogii acestora reprezintă orice

acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană

(vânzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.), acțiune

care poate urmări atât un scop pecuniar, cât și gratuit.

Înstrăinarea ilegală de droguri, etnobotanice sau analogii acestora se

consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către

o altă persoană. Scopul înstrăinării este prezent atunci când făptuitorul urmărește

transmiterea plantelor sau a substanțelor vizate în posesia unei alte persoane și

nu are importanță dacă, prin comiterea faptei, subiectul a urmărit realizarea unui

interes material (motivul infracțiunii).

Despre scopul de înstrăinare pot mărturisi, în prezența unor temeiuri

suficiente: procurarea, prepararea, păstrarea sau transportarea drogurilor de către

o persoană care nu le consumă; numărul mare de plante care conțin droguri sau

etnobotanice; amplasarea acestor substanțe în recipiente care facilitează

înstrăinarea; existența unei înțelegeri cu cei care urmează să primească astfel de

substanțe etc.

Pentru stabilirea prezentei scopului înstrăinării, este necesară identificarea

tuturor acestor circumstanțe în ansamblu și nu doar a uneia din ele.

În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată

că recursul ordinar declarat urmează a fi admis, or s-a confirmat incidența

temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, precum și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, cu

casarea totală a deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

20

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale

indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din

recursul declarat, nominalizate și în prezenta decizie, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să

le dea aprecierea cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa

elementelor infracțiunii imputate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile

sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în ședința de judecată a

instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură

penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, casează total decizia din 21 mai

2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală privindu-l

pe Zoina Mihail xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată..

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la

18 decembrie 2019.

Președinte Ala Cobăneanu

Judecători Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Nina Vascan

21