1ra-1900/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 4 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 12 CPP
1ra-1900/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1900/2019
D E C I Z I E
18 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Ala Cobăneanu,
Judecători – Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Nina
Vascan
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul
ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,
Călugăreanu Vitalie împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău, în cauza penală privindu-l pe
Zoina Mihail xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în sat. xxxxx, r-nul.
xxxxx,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 16.02.2017-26.10.2017;
Instanța de apel: 16.11.2017-12.12.2017;
19.06.2018- 08.10.2018;
12.04.2019-21.05.2019;
Instanța de recurs: 28.02.2018-15.05.2018;
28.11.2018-05.03.2019;
16.08.2019-04.12.2019.
Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, Zoina
Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)
Cod penal, cu aplicarea art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, la pedeapsa
cu închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate
de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani, iar conform
prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată pe o perioadă
de probațiune de 5 ani.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond, în fapt, a constatat că, Zoina
Mihail pe parcursul unei perioade de timp până la 05 ianuarie 2017, aflându-se
în sat. xxxxx, r-nul. xxxxx, acționând intenționat în scopul punerii ilegale în
1
circulație a unor substanțe care conțin droguri, a păstrat la domiciliul său cu
scopul de înstrăinare unor persoane terțe, 6 pungi din polimer și un sac din fibre
de polimer, în care se află o masă vegetală uscată care, potrivit raportului de
expertiză tehnic-criminalistic nr. 34/12/l-R-202 din 16 ianuarie 2017 reprezintă
o masă de origine vegetală, uscată și grosier mărunțită constituită din măciulii,
care reprezintă pai de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), în
cantitate de 3954 gr (masa uscată), substanță ce se atribuie la categoria
substanțelor narcotice/droguri, în cantități deosebit de mari, ce în redacția Legii
nr. 193 din 28 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative
publicată în Monitorul Oficial nr. 315-328 din 23 septembrie 2016, neutilizate în
scopuri medicale, obținute artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit,
cantitățile căreia conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din
23 ianuarie 2006 „Privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și
a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în traficul ilicit, precum și
cantitățile acestora”, reprezintă substanțe narcotice în cantități deosebit de mari,
iar potrivit Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie
2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice,
psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului” nu sunt utilizate în
scopuri medicale.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat
casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Zoina
Mihail, în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă
sub formă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.
În motivarea apelului a indicat că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,
cu stabilirea unui termen de probă în privința inculpatului este una ilegală și
neîntemeiată din motiv că inculpatul a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă.
Acuzarea a menționat că instanța de judecată, manifestând o atitudine
incorectă față de identificarea și interpretarea anumitor circumstanțe, absolut în
mod neîntemeiat a reținut drept circumstanțe atenuante circumstanțele expuse pe
când în instanța de judecată inculpatul nu a recunoscut învinuirea formulată
acestuia de către acuzare - păstrarea cu scop de înstrăinare a drogurilor.
Potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa aplicată lui
Zoina Mihail nu și-a atins scopul, și anume, de restabilire a echității sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât
din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
Inculpatul nu a conștientizat caracterul grav al acțiunilor sale și nici nu a
recunoscut vina, lipsa căinței sincere, săvârșirea a unei infracțiuni deosebit de
grave, consecințele grave survenite pentru sănătatea publică, modul în care a
acționat inculpatul, prezența circumstanțelor agravante - toate acestea sunt
circumstanțe care denotă incorectitudinea aplicării prevederilor art. 90 Cod
penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
12 decembrie 2017, a fost admis apelul procurorului, casată sentința, inclusiv
din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zoina Mihail a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,
la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita
2
activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani, iar
conform art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată acestuia a fost suspendată
condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani.
Instanța de apel a constatat că Zoina Mihail pe parcursul unei perioade de
timp până la 05 ianuarie 2017, aflându-se în sat. xxxxx, r-nul. xxxxx, a păstrat
ilegal la domiciliul său droguri în proporții deosebit de mari și fără scop de
înstrăinare, și anume: 6 pungi din polimer și un sac din fibre de polimer, în care
se află o masă vegetală uscată care potrivit raportului de expertiză tehnic-
criminalistic nr. 34/12/l-R-202 din 16 ianuarie 2017 reprezintă o masă de origine
vegetală, uscată și grosier mărunțită constituită din măciulii, care reprezintă pai
de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de 3954
grame (masa uscată), substanță ce se atribuie la categoria substanțelor
narcotice/droguri, în cantități deosebit de mari, ce în redacția Legii nr. 193 din
28 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative publicată
în Monitorul Oficial nr. 315-328 din 23 septembrie 2016, neutilizate în scopuri
medicale, obținute artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile
căreia conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr. 79 din 23 ianuarie
2006 „Privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor
care conțin astfel de substanțe depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile
acestora”, reprezintă substanțe narcotice în cantități deosebit de mari, iar potrivit
Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004 „Cu
privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și
precursorilor acestora, supuse controlului’’ nu sunt utilizate în scopuri medicale.
Cercetând și apreciind probele administrate în cauza penală, și anume
declarațiile inculpatului Zoina Mihail, a martorilor Zoina Lidia, Deliu Valentin,
Irașcu Mihail și Buruiană Igor, a specialistului Popescu Maxim, cât și actele
cauzei – raportul ofițerului de investigații al BCG SPC SII IP Hîncești,
Alexandru Gheorghiță din 02 ianuarie 2017, procesul-verbal de consemnare a
celor constatate din 02 ianuarie 2017, procesul-verbal de percheziție din
05 ianuarie 2018, procesul-verbal de ridicare din 05 ianuarie 2017, raportul de
expertiză nr. 24/12/1-R-202 din 16 ianuarie 2017, actul nr. 6 de expertiză
psihiatrică-legală (narcologică-legală) din 25 ianuarie 2017 în privința
inculpatului Zoina Mihail, instanța de apel a conchis că acestea pe deplin
dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217
alin. (4) lit. b) Cod penal, adică păstrarea ilegală a drogurilor în proporții
deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.
Instanța de apel a conchis că, prima instanță, eronat a apreciat probele
administrate în cadrul ședinței de judecată, adoptând sentința de condamnare în
privința lui Zoina Mihail în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4)
lit. d) Cod penal, or, la caz s-a constatat cu certitudine, păstrarea ilegală a masei
vegetale sub formă de pai de mac uscat în masă totală de 3954 gr, ce conține
alcoidul narcoactiv al opiului morfină, totodată, lipsesc careva probe ce ar
confirma scopul de înstrăinare a inculpatului. Or, potrivit materialelor cauzei s-a
atestat, că în gospodăria inculpatului în timpul percheziției în ultima odaie a
saraiului au fost depistate 4 pachete de culoare albă, transparente din polietilenă,
în care se aflau căciulițe de mac, iar în podul casei au fost depistate într-un sac
din fibre de polimer de culoare albe, căciulițe uscate, asemănătoare celor de
3
mac, dar și un pachet de polietilenă cu asemenea substanțe.
Instanța de apel, a considerat neîntemeiate argumentele acuzării, acceptate
de instanța de fond, precum că acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în
baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, reținând că din declarațiile martorilor
Irașcu Mihail, Buruiană Igor, Deliu Valentin, specialistul Popescu Maxim, cât și
din probele materiale ale cauzei – procesul-verbal de percheziție și ridicare la
domiciliul inculpatului, a rezultat intenția acestuia doar la păstrarea la domiciliu
său a drogurilor, dar nu scopul de a le înstrăina.
Tot aici, instanța de apel a reținut că partea acuzării în sensul solicitărilor
sale, nu a prezentat probe ce ar fi demonstrat intenția inculpatului privind
înstrăinarea drogurilor și aceasta nu poate fi confirmat numai prin numărul mare
de plante care conțin substanțe narcotice sau cantitatea mare a acestora depistate
la domiciliul inculpatului, urmând a fi identificate și alte temeiuri întru
confirmarea intenției, precum existența unei înțelegeri cu cei ce urmează să
procure astfel de plante sau substanțe. La fel, a reținut că declarațiile
inculpatului date în calitate de bănuit nu pot fi puse la baza sentinței de
condamnare în lipsa altor probe pertinente și concludente, or este evident, că
inculpatul, fiind într-o vârstă înaintată, fiindu-i adusă bănuiala în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal – păstrarea ilegală a
drogurilor fără scop de înstrăinare, a scris personal că recunoaște bănuiala,
procesul-verbal fiind perfectat de ofițerul de urmărire penală (f.d. 41-42).
Ulterior, fiindu-i adusă învinuirea în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,
inculpatul, folosindu-se de dreptul legal, a refuzat să facă careva declarații (f.d.
71- 72).
De asemenea, analizând probele enunțate, în raport cu invocările apărării
în interesele inculpatului, instanța de apel a constatat lipsa temeiurilor legale
pentru declararea nulității actelor de percheziție și ridicare a substanțelor
depistate în gospodăria inculpatului, or, certitudinea dubiilor impuse referitor la
modul și procedura sigilării, în speță, fiind stabilit doar faptul că cuantumul
masei vegetale ridicate de la domiciliul inculpatului nu a fost supus verificării în
sensul cantităților individuale pentru fiecare pachet ridicat.
Instanța de apel a mai constatat că procesul-verbal de percheziție din
05 ianuarie 2017, dar și ordonanța de ridicare a CD-ului cu înregistrările video
de la locul constatării infracțiunii, a fost întocmit cu încălcări ale prevederilor
referitoare la normelor procesuale penale, totuși efectuarea percheziției în lipsa
inculpatului Zoina Mihail, coroborat cu circumstanțele invocate supra afectează
integritatea drepturilor inculpatului Zoina Mihail, încălcări ce prin conținutul și
forma lor nu pot impune nulitatea actelor menționate și urmează a fi puse la baza
sentinței de condamnare.
Astfel, că alte probe ce ar confirma că inculpatul a păstrat cu scop de
înstrăinare droguri, în afară de declarațiile acestuia date în cadrul urmării penale
(f.d. 42), lipsesc, iar în lipsa acestora, declarațiile lui Zoina Mihail, date în
cadrul urmării penale, nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.
Totodată, la stabilirea pedepsei inculpatului pentru fapta comisă, instanța
de apel, reținând prevederile art. 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii săvârșite,
care potrivit art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria celor deosebit de grave,
4
de persoana celui vinovat, că nu are antecedente penale, la locul de trai se
caracterizează pozitiv, are la întreținere nepotul minor, de lipsa circumstanțelor
agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de prevenirea de săvârșirea de noi infracțiuni atât din
partea inculpatului, cât și a altor persoane, a conchis că o pedeapsă cu
închisoarea, stabilită în limitele sancțiunii incriminate, cu aplicarea dispozițiilor
art. 90 Cod penal, va fi una echitabilă, ce va atinge scopul de restabilire a
echității sociale și corijare a inculpatului, cu aplicarea pedepsei complementare.
Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel
procurorul a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea totală a deciziei
instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare.
Recurentul a făcut trimitere la temeiurile de casare stipulate în art. 427
alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală și a susținut că instanța de apel
nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar faptei săvârșite i s-
a dat o încadrare juridică greșită.
Procurorul a susținut că, hotărârea instanței de apel este neîntemeiată în
partea recalificării acțiunilor inculpatului Zoina Mihail de la prevederile art.
2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la o infracțiune mai ușoară prevăzută de art. 217
alin. (4) lit. b) Cod penal.
Recurentul a susținut că, instanța de apel a dat o apreciere incorectă
probelor prezentate de acuzare, nu a apreciat multilateral și obiectiv probele
administrate, care dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii incriminate de organul de urmărire penală, și anume: declarațiile
inculpatului Zoina Mihail date la etapa urmăririi penale, iar instanța de apel
incorect a recalificat acțiunile acestuia.
Deci, instanța de apel a emis hotărârea fără cercetarea întemeiată,
obiectivă și multeaspectuală a tuturor probelor și circumstanțelor comiterii
infracțiunii.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
15 mai 2018, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată
decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași
instanță de apel, într-un alt complet de judecată.
Pentru a pronunța decizia în cauză, instanța de recurs a constatat că,
instanța de apel a ajuns la o concluzie neîntemeiată privind recalificarea
acțiunilor inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, nu a formulat o
motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în
acest dosar, prin ce a admis erorile de drept prevăzute de pct. 6) și 12) alin.(1)
art. 427 Cod de procedură penală.
Astfel, instanța a ajuns la concluzia de a recalifica acțiunile inculpatului
din art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în cele ale art. 217 alin. (4) lit. b) Cod
penal, motivând soluția prin faptul că procurorul nu a prezentat probe suficiente
întru confirmarea scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice depistate la
domiciliu lui Zoina Mihail.
În continuare, instanța de recurs s-a referit la aspectele învinuirii, care nu
au fost tratate corespunzător și minuțios de instanța de apel, în particular s-a avut
în vedere delimitarea dintre art. 217 și 2171 Cod penal.
Deci, instanța de recurs a reiterat că, potrivit rechizitoriului Zoina Mihail a
5
fost învinuit de aceea că: „....pe parcursul unei perioade de timp până la 05
ianuarie 2017, aflându-se în sat. xxxxx, r-nul. xxxxx, acționând intenționat în
scopul punerii ilegale în circulație a unor substanțe care conțin droguri a
păstrat la domiciliul său cu scopul de înstrăinare unor persoane terțe, 6 pungi
din polimer și un sac din fibre de polimer, în care se află o masă vegetală
uscată care potrivit raportului de expertiză tehnico criminalistic nr. 34/12/l-R-
202 din 16 ianuarie 2017 reprezintă o masă de origine vegetală, uscată și
grosier mărunțită constituită din măciulii, care reprezintă pai de mac ce conține
alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de 3 954 gr (masa uscată),
substanță ce se atribuie la categoria substanțelor narcotice/droguri, în cantități
deosebit de mari, ce în redacția Legii nr. 193 din 28 iulie 2016 pentru
modificarea și completarea unor acte legislative publicată în Monitorul Oficial
nr. 315-328 din 23 septembrie 2016, neutilizate în scopuri medicale, obținute
artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia conform
Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr. 79 din 23 ianuarie 2006 „Privind
aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora”,
reprezintă substanțe narcotice în cantități deosebit de mari, iar potrivit
Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „Cu
privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și
precursorilor acestora, supuse controlului” nu sunt utilizate în scopuri
medicale”.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, acțiunile inculpatului au fost
încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)
Cod penal, adică, păstrarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari,
cu scop de înstrăinare.
Instanța de apel a ajuns la concluzia că, reieșind din baza factologică
expusă supra și având în vedere că procurorul nu a probat dincolo de orice
echivoc scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice urmărit de inculpat,
acțiunile lui Zoina Mihail au fost recalificate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod
penal.
Delimitarea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și
cea de la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, constă în scopul urmărit de făptuitor.
În principal, deosebirea dintre infracțiunile prevăzute la art. 217 și 2171
Cod penal, se referă la lipsa sau la prezența scopului de înstrăinare. Lipsa
scopului de înstrăinare în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 217 Cod penal,
denotă dorința făptuitorului de a întrebuința substanțele narcotice, psihotrope sau
analoagele acestora pentru consum propriu ori alte asemenea dorințe. Indicarea
unui scop în conținutul incriminării se justifică atunci când, pentru
caracterizarea infracțiunii și a periculozității sociale a infractorului, este
important rezultatul spre care acesta tinde, iată de ce este firesc ca urmărirea de
către subiectul infracțiunii specificate la art. 2171 Cod penal a scopului de
înstrăinare să imprime acestor infracțiuni un pericol social mai sporit, în
comparație cu infracțiunea prevăzută la art. 217 Cod penal.
Prin urmare, pentru a reține în sarcina inculpatului componența de
infracțiune prevăzută la art. 2171 Cod penal, trebuie să fie demonstrată intenția
înstrăinării substanțelor narcotice urmărită de inculpat.
6
În cauza deferită judecății, scopul înstrăinării urmărit de inculpat, în
opinia procurorului, s-a confirmat reieșind din circumstanțele de fapt ale cauzei,
făcând trimitere la declarațiile depuse de inculpat în cadrul urmăririi penale,
unde acesta a declarat că „a admis păstrarea plantelor de mac, ca urmare a
transmiterii acestora unei persoane necunoscute, ce urma să îl contacteze în
sensul respectiv”. Mai mult, Zoina Mihail cu exactitate a comunicat cantitatea,
dar și circumstanțele care au dus la obținerea întregii mase de plante vegetale,
făcând referire la persoana necunoscută care i-a transmis semințele plantelor de
mac, cerându-i să le planteze și să le depoziteze într-o ordine prestabilită, prin
ruperea căciulițelor de mac la o anumită perioadă a plantației. Zoina Mihail a
indicat că persoana respectivă l-a contactat, s-a apropiat la domiciliul acestuia și
a primit o pungă de plante de mac, pe care l-a considerat ca fiind echivalentul
semințelor transmise în vederea plantării. Circumstanțele respective vin să
corespundă în totalitate cu probele acumulate, or, acesta declarase că străinul
urma să îl contacteze pentru a primi și celelalte plante depozitate de el, în scopul
unei remunerații. Astfel, a susținut bănuitul la acea etapă că scopul plantării,
creșterii și depozitării ulterioare a căciulițelor de mac a avut interes material, or
el nu a cunoscut pentru ce pot fi utilizate acestea.
Instanța de recurs a constatat că, instanța de apel a desconsiderat
circumstanțele de fapt expuse supra, care au relevanță pentru justa soluționare a
acestei cauze și pripit a reținut în acțiunile inculpatului Zoina Mihail elementele
constitutive ale infracțiunii de păstrarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit
de mari, fără scop de înstrăinare.
Având la bază raționamentele expuse, instanța de recurs a conchis că,
instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către
partea acuzării sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct
de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat corespunzător soluția
adoptată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
08 octombrie 2018, a fost admis apelul declarat de către procuror, sentința casată
parțial, în partea stabilirii pedepsei, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
Zoina Mihail xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă
de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei închisorii în
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau
de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani. În rest dispozițiile
sentinței contestate au fost menținute.
Pentru a pronunța decizia în cauză, instanța de apel a reținut că, la
pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt
și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpatul Zoina Mihail a săvârșit
infracțiunea incriminată prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, după
indicii calificativi - păstrarea ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare,
săvârșit în proporții deosebit de mari.
Necătînd la faptul că inculpatul Zoina Mihail nu și-a recunoscut vina pe
deplin, vina în cele încriminate a fost dovedită prin următoarele probe
7
administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate de către instanța de fond, și
anume: declarațiile martorilor Zoina Lidia, Deliu Valentin, Irașcu Mihail,
Buruiană Igor; declarațiile specialistului Popescu Maxim; procesul-verbal de
consemnare a celor constatate din 02 ianuarie 2017; raportul ofițerului de
investigații al BCG SPC Sil IP Hîncești, Alexandru Gheorghiță din 02 ianuarie
2017 înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiune
nr. 20 din 02 ianuarie 2017; procesul-verbal de percheziție din 05 ianuarie 2018;
procesul-verbal de ridicare din 05 ianuarie 2017; raportul de expertiză nr.
34/12/1-R-202 din 16 ianuarie 2017; actul nr. 6 de expertiză psihiatrico-legală
(narcologico - legală) din 25 ianuarie 2017.
Instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe examinate mai sus
și apreciată de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de
procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că,
inculpatul Zoina Mihail a comis fapta prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod
penal, „păstrarea ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, săvârșit în
proporții deosebit de mari”.
Instanța de apel a indicat, că în sensul art. 2171 Cod penal, obiectul juridic
nemijlocit a infracțiunii în cauză este reprezentat de relațiile sociale referitoare la
ocrotirea sănătății publice, a cărei asigurare implică circulația în condiții de
legalitate a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor. Iar, obiectul
material al infracțiunii numite îl reprezenta substanțele narcotice, în prezenta
speță - pai de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de
3954 gr (masa uscată), substanță ce se atribuie la categoria substanțelor
narcotice/droguri. Agravanta specificată în alin. (4) lit. d) al art. 2171 Cod penal,
este caracterizată prin proporțiile deosebit de mari, circumstanță stabilită cu
certitudine de către instanța de judecată conform probelor materiale raportate la
legislația în vigoare.
Astfel, conform raportul de expertiză fizico-chimică nr. 24/12/l-R-202 din
16 ianuarie 2017, substanța ridicată în cadrul efectuării percheziției la domiciliul
lui Zoina Mihail, a fost determinată că fiind pai de mac ce conține alcaloidul
activ al opiului (morfină), în cantitate de 3954 gr. (masa uscată), substanță ce se
atribuie la categoria substanțelor narcotice/droguri, în cantități deosebit de mari.
(f.d. 15-20).
În acest context, instanța de apel a indicat, că prima instanță just a reținut
că redacția Legii nr. 193 din 28 iulie 2016 pentru modificarea și completarea
unor acte legislative publicată în Monitorul Oficial nr. 315-328 din 23
septembrie 2016, neutilizate în scopuri medicale, obținute artizanal din plante de
mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia conform Hotărârii Guvernului
Republicii Moldova nr. 79 din 23 ianuarie 2006 „Privind aprobarea Listei
substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe
depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora”, reprezintă substanțe
narcotice în cantități deosebit de mari.
Nu au putut fi reținute argumentele inculpatului precum că, nu a avut
intenția de a înstrăina macul, or din materialele cauzei s-a stabilit și anume din
declarațiile martorilor și a inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale că, ,,a
admis păstrarea plantelor de mac, ca urmare a transmiterii acestora unei
persoane necunoscute, ce urma să îl contacteze în sensul respectiv”. Mai mult
8
ca atât, Zoina Mihail cu exactitate a comunicat cantitatea, dar și circumstanțele
care au dus la obținerea întregii mase de plante vegetale, făcând referire la
persoana necunoscută care i-a transmis semințele plantelor de mac, cerându-i să
le planteze și să le depoziteze într-o ordine prestabilită, prin ruperea căciulițelor
de mac la o anumită perioadă a plantației. Zoina Mihail a indicat că persoana
respectivă 1-a contactat, s-a apropiat la domiciliul acestuia și a primit o pungă de
plante de mac, pe care le-a considerat ca fiind echivalentul semințelor transmise
în vederea plantării. Circumstanțele respective vin să corespundă în totalitate cu
probele acumulate, or, acesta declarase că, străinul urma să îl contacteze pentru a
primi și celelalte plante depozitate de el, în scopul unei remunerații. Astfel, a
susținut bănuitul la acea etapă că scopul plantării, creșterii și depozitării
ulterioare a căciulițelor de mac a avut interes material, or el nu a cunoscut pentru
ce pot fi utilizate acestea.
Respectiv, instanța de fond cert a stabilit realizarea de către Zoina Mihail
a laturii obiective a infracțiunii, prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,
care este manifestată prin distribuirea, înstrăinarea ilegală a substanțelor
narcotice.
Latura obiectivă fiind manifestată și prin păstrarea substanțelor narcotice,
care în timpul percheziției au fost depistate la domiciliul inculpatului.
Or, prin realizarea laturii obiective a infracțiunii, scopul lui Zoina Mihail a
fost realizarea intenționată a laturii subiective, manifestată prin păstrarea și
realizarea substanțelor narcotice.
În altă ordine de idei, Colegiul Penal menționează că, nu pot fi reținute
argumentele apărării referitor la faptul că inculpatul ar fi fost influențat în careva
mod de către OUP, or apărarea nu a descris și respectiv probat că inculpatul
Zoina Mihail xxxxx ar fi fost constrâns de careva circumstanțe în timpul
audierii, mai mult, la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar indica la
faptul că inculpatul sau avocatul ar fi înaintat careva plângeri împotriva
acțiunilor/inacțiunilor OUP.
Instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a constatat că
procesul-verbal de percheziție din 05 ianuarie 2017, dar și ordonanța de ridicare
a CD-ului cu înregistrările video de la locul constatării infracțiunii, a fost
întocmit cu încălcări ale prevederilor referitoare la normele procesuale penale,
totuși efectuarea percheziției în lipsa inculpatului Zoina Mihail, coroborat cu
circumstanțele invocate supra afectează integritatea drepturilor inculpatului
Zoina Mihail, încălcări ce prin conținutul și forma lor nu pot impune nulitatea
actelor menționate. Sau, constatarea cumulului de erori admise, constituie în
viziunea instanței temei pentru aplicarea prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de
procedură penală, și poate constitui mijloc de reducere a pedepsei aplicabile
inculpatului Zoina Mihail. Or, în condițiile art. 385 alin. (4) Cod de procedură
penală, dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat
încălcări ale drepturilor inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost
comise aceste încălcări, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei
inculpatului drept recompensă pentru aceste încălcări.
Afirmațiile procurorului precum că, instanța de fond incorect a
individualizat pedeapsa, numindu-i lui Zoina Mihail o pedeapsă prea blândă,
instanța de apel le-a considerat întemeiate, or, persoanei recunoscute vinovate de
9
săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele
sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată, iar instanța de
fond nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei la individualizarea pedepsei
aplicate și a numit o pedeapsă mai severă decât cea prevăzută de legea penală.
Instanța de apel a constatat că, inculpatul Zoina Mihail a comis
infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, care prevede o
pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la
2 la 5 ani, iar potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal, face parte din categoria
infracțiunilor deosebit de grave.
Instanța de apel nu a constatat careva circumstanțe atenuante prevăzute de
art. 76 Cod penal. Concomitent, s-a reținut că, inculpatul, la evidența medicului
psihiatru și narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează pozitiv și nu are
antecedente penale.
Analizând în ansamblu circumstanțele cauzei și pentru restabilirea
echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni, atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, instanța a
considerat oportun a-i numi inculpatului Zoina Mihail, cu aplicarea prevederilor
art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, o pedeapsă minimă sub formă de
închisoare prevăzută la sancțiunea articolului pentru care acesta este învinuit.
Reieșind din faptul că, infracțiunea comisă de inculpatul Zoina Mihail se
atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave, instanța de apel în
conformitate cu art. 72 alin. (4) Cod penal, a dispus executarea pedepsei în
penitenciar de tip închis.
Nefiind de acord cu decizia, cu recurs ordinar a contestat-o avocatul
inculpatului, Tampei Tatiana, care indicând temeiul pentru recurs prevăzut de
art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a
deciziei instanței de apel, cu emiterea unei hotărâri de achitare a lui Zoina
Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,
sau prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.
În argumentarea recursului invocă că, prin decizia sa, instanța de apel a
pus la baza unei condamnări declarații de care inculpatul s-a refuzat, care nu au
fost supuse verificării prin coroborare cu alte probe. Necătînd la faptul că
instanța de fond tot în baza prevederilor art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, 1-a
recunoscut vinovat, dar i-a fost numită o pedeapsă sub formă de închisoare cu
suspendarea executării pedepsei. Fiind la o vârstă înaintată, Zoina Mihail a ales
poziția de a accepta tacit această pedeapsă pentru că la vârsta lui, nu și-a permis
să meargă prin instanțe să demonstreze nevinovăția, mulțumindu-se cu o
condamnare cu suspendare. Instanța de apel i-a numit o pedeapsă prea aspră, nu
a ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei.
Prin decizia din 05 martie 2019 a Colegiului lărgit al Curții
Supreme de Justiție, recursul ordinar declarat a fost admis, casată total decizia
instanței de apel dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în
alt complet de judecată. Totodată, a fost dispusă eliberarea lui Zoina Mihail
xxxxx, din penitenciar în caz dacă nu se deține în baza unei alte hotărâri de
condamnare sau măsuri de reprimare.
În motivarea deciziei, instanța de recurs a menționat că instanța de apel la
10
adoptarea deciziei nu a respectat întocmai și a interpretat eronat prevederile art.
101 și 414 Cod de procedură penală.
Astfel, fiind lecturat textul deciziei recurate, se constată mențiunea
instanței de apel, și anume: ,,Necătînd la faptul că inculpatul Zoina Mihail nu
recunoaște pe deplin vina în cele incriminate, culpa acestuia în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, este dovedită și
prin următoarele probe, administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate de
către instanța de fond, și anume: declarațiile martorilor Zoina Lilia, Deliu
Valentin, Irașcu Mihail, Buruiană Igor, Popescu Maxim.
În acest sens, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel fără a
pătrunde în esența problemei de fapt și de drept, a argumentat la general faptul
că probele respective confirmă vinovăția inculpatului, fără să aprecieze fiecare
probă în parte și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra
admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art. 101 alin.
(1) Cod de procedură penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie
apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității,
iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, or instanța
de apel urma să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate lui Zoina Mihail
și să-și argumenteze corespunzător concluziile trasate pe marginea alegațiilor
expuse de părți.
Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale
procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de
urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe
soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima
convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Intima convingerea se
întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele
complet și obiectiv.
Un alt aspect important de menționat este faptul că, atât prima instanță,
cât și instanța de apel la baza hotărârilor de condamnare a inculpatului Zoina
Mihail au reținut declarațiile acestuia depuse în cadrul urmăririi penale, care
sunt contradictorii cu cele depuse în prima instanță - prin care pledează
nevinovat, fără a argumenta motivul admisibilității unora și respingerii altora,
or, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea
veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține
proba cu realitatea obiectivă, iar concluziile despre vinovăția persoanei de
săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri.
Referitor, la prezența sau nu a scopului de înstrăinare, Colegiul penal
lărgit menționează că, instanța de apel urmează să-și argumenteze soluția prin
prisma tuturor probelor acumulate în dosar, fiind apreciate multilateral și
obiectiv. Totodată, în acest sens Colegiul ține să menționeze faptul că,
înstrăinarea ilegală de plante care conțin droguri, etnobotanice sau analogii
acestora reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor
respective devine o altă persoană (vânzare, donare, schimb, achitare a datoriei,
dare cu împrumut etc.), acțiune care poate urmări atât un scop pecuniar, cât și
gratuit.
Înstrăinarea ilegală de droguri, etnobotanice sau analogii acestora se
consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către
11
o altă persoană. Scopul înstrăinării este prezent atunci când făptuitorul urmărește
transmiterea plantelor sau a substanțelor vizate în posesia unei alte persoane și
nu are importanță dacă, prin comiterea faptei, subiectul a urmărit realizarea unui
interes material (motivul infracțiunii).
Despre scopul de înstrăinare pot mărturisi, în prezența unor temeiuri
suficiente: procurarea, prepararea, păstrarea sau transportarea drogurilor de către
o persoană care nu le consumă; numărul mare de plante care conțin droguri sau
etnobotanice; amplasarea acestor substanțe în recipiente care facilitează
înstrăinarea; existența unei înțelegeri cu cei care urmează să primească astfel de
substanțe etc.
Pentru stabilirea prezenței scopului înstrăinării, este necesară identificarea
tuturor acestor circumstanțe în ansamblu și nu doar a uneia din ele.
În continuare, Colegiul penal lărgit a evidențiat și asupra faptului că, deși,
în învinuirea înaintată inculpatului se vorbește despre droguri sub formă de pai
de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), instanța de apel în partea
descriptivă a deciziei (f.d. 101 vol. II), vorbește despre heroină.
Reieșind din cele expuse, instanța de recurs a învederat că cele enunțate
cad sub incidența pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția adoptată
ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus
neclar.
Totodată, Colegiul penal lărgit a relevat că eroarea comisă de către
instanța de apel nu poate fi corectată în ordinea procedurii de recurs, deoarece
instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța
asupra legalității hotărârii, substituind instanța care a judecat apelul cu
încălcarea prevederilor legale.
Prin decizia din 21 mai 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău, a fost admis apelul declarat de către procuror și casată parțial sentința
din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, doar în latura penală și în această
parte a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, după cum urmează:
Zoina Mihail xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă
de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei închisorii în
penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții
sau de a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 2
ani, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată acestuia a fost suspendată
condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani. În rest dispozițiile sentinței
contestate au fost menținute.
Pentru a se decide astfel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței pe
baza probelor administrate la dosar, instanța de apel a ajuns la concluzia de a
interveni în sentință din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod procedură penală,
deoarece instanța de fond eronat a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.
2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, or din materialele cauzei s-a stabilit că inculpatul
a păstrat la domiciliul său 6 pungi din polimer și un sac din fibre de polimer, în
care se află o masă vegetală uscată care potrivit raportului de expertiză tehnico
criminalistic nr. 34/12/l-R-202 din 16 ianuarie 2017 reprezintă o masă de origine
12
vegetală, uscată și grosier mărunțită constituită din măciulii, care reprezintă pai
de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de 3954 gr
(masa uscată), substanță ce se atribuie la categoria substanțelor
narcotice/droguri, însă nu a fost constatat scopul acestuia de punere ilegală în
circulație a substanțelor narcotice.
Instanța de apel efectuând o nouă analiză și apreciere a probelor cercetate
în cadrul ședinței de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenți,
utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor, a constatat că vina inculpatului Zoina Mihail în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. 4 lit. b) Cod penal - păstrarea ilegală a
drogurilor în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, este
dovedită pe deplin.
Așadar, în susținerea poziției sale, instanța de apel a reținut că instanța de
fond eronat a apreciat probele administrate în cadrul ședinței de judecată,
adoptând o sentință de condamnare în privința lui Zoina Mihail în comiterea
infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, or, la caz se constată
cu certitudine, păstrarea ilegală a masei vegetale sub formă de pai de mac uscat
în masă totală de 3954 gr, ce conține alcoidul narcoactiv al opiului morfină, însă
lipsesc careva probe ce ar confirma scopul de înstrăinare a inculpatului.
În cauza deferită judecății, din actele și lucrările dosarului se atestă că în
gospodăria inculpatului în timpul percheziției în ultima odaie a saraiului au fost
depistate 4 pachete de culoare albă, transparente din polietilenă, în care se aflau
căciulite de mac, iar în podul casei au fost depistate într-un sac din fibre de
polimer de culoare albe, căciulite uscate, asemănătoare celor de mac, dar și un
pachet de polietilenă cu asemenea substanțe.
În acest context, instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei
argumentelor acuzării, acceptate de instanța de fond, precum că acțiunile
inculpatului întrunesc componența infracțiuni prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit.
d) Cod penal, deoarece reieșind din declarațiile martorilor audiați - Irașcu
Mihail, Buruiană Igor, Valentin Deliu, specialistul Popescu Maxim, cât și din
probele materiale ale cauzei - procesul-verbal de percheziție și ridicate la
domiciliul inculpatului, se constată intenția acestuia doar la păstrarea drogurilor
la domiciliu său, dar nu și scopul de a le înstrăina.
Totodată, instanța de apel a reținut că partea acuzării în sensul
solicitărilor sale, nu a prezentat probe ce ar demonstra intenția inculpatului
privind înstrăinarea drogurilor. Acest fapt nu se confirmă reieșind din numărul
mare de plante care conțin substanțe narcotice sau cantitatea acestora depistate
la domiciliul inculpatului, urmând a fi identificate și alte temeiuri pentru
confirmarea intenției, precum și existența unei înțelegeri cu cei care urmau să
procure astfel de plante sau substanțe. La fel, a fost reținut că, declarațiile
inculpatului date în calitate de bănuit nu pot fi puse la baza sentinței de
condamnare în lipsa altor probe pertinente și concludente, or este evident, că
inculpatul fiind într-o vârstă înaintată, fiindu-i adusă bănuiala în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal - păstrarea ilegală a
drogurilor fără scop de înstrăinare, a scris personal că recunoaște bănuiala,
procesul-verbal fiind perfectat de ofițerul de urmărire penală (f.d. 41-42).
Ulterior, fiindu-i adusă învinuirea în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,
13
inculpatul, folosindu-se de dreptul legal, a refuzat să facă careva declarații
(f.d.71-72).
Instanța de apel a constatat lipsa temeiurilor legale pentru declararea
nulității actelor de percheziție și ridicare a substanțelor depistate în gospodăria
inculpatului, or, certitudinea dubiilor impuse referitor la modul și procedura
sigilării, în speță, fiind stabilit doar faptul că cuantumul masei vegetale ridicate
de la domiciliul inculpatului nu a fost supus verificării în sensul cantităților
individuale pentru fiecare pachet ridicat.
De asemenea, instanța de apel a constatat că atât procesul-verbal de
percheziție din 05 ianuarie 2017, cât și ordonanța de ridicare a CD-ului cu
înregistrările video de la locul constatării infracțiunii au fost întocmite cu
încălcări ale prevederilor normelor procesual penale, în ce privește efectuarea
perchiziției în lipsa inculpatului Zoina Mihail, coroborat cu circumstanțele
invocate supra, afectează integritatea drepturilor inculpatului Zoina Mihail,
încălcări ce prin conținutul și forma lor nu pot impune nulitatea actelor
menționate și urmează a fi puse la baza sentinței de condamnare.
Succesiv, instanța de apel a indicat că alte probe ce ar confirma că
inculpatul a păstrat cu scop de înstrăinare droguri, în afară de declarațiile
acestuia date în cadrul urmării penale lipsesc (f.d. 42), iar în lipsa altor probe ce
ar confirma scopul inculpatului de înstrăinare a acestor plante, declarațiile
acestuia date în cadrul urmării penale nu pot fi puse la baza sentinței de
condamnare a inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.
(4) lit. d) Cod penal.
Pe cale de consecință, instanța de apel a învederat că este necesară
intervenirea în sentință, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul
urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217
alin. (4) lit. b) Cod penal – păstrarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit de
mari și fără scop de înstrăinare.
La examinarea chestiunea numirii pedepsei inculpatului, instanța de apel a
ținut cont de prevederilor art. 7, 61, 75, 78 alin. (l) Cod penal, de gravitatea
infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, de persoana celui
vinovat, de o vârstă înaintată – 69 ani, de faptul că anterior nu a mai comis
infracțiuni, se caracterizează pozitiv, nu a înregistrat abateri de ordin penal sau
contravențional, de comportamentul acestuia în procesul judecării cauzei în
prima instanță și de apel, de lipsa circumstanțelor agravante și prezența celor
atenuante cum sunt săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiunii și are la
întreținere minorul Stratu Stanislav, care este nepotul său (f.d. l 17).
În atare circumstanțe, având ca temei legal prevederile art. 7, 61, 75 Cod
penal, instanța de apel a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului este
posibilă cu stabilirea unei pedepse penale sub formă de închisoare pe un termen
de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de 2 ani. Iar , în baza art. 90 Cod penal, executarea
pedepsei cu închisoare stabilită lui Zoina Mihail a fost suspendată condiționat pe
un termen de probă de 2 ani.
În final, instanța de apel a decelat că pedeapsa stabilită inculpatului va
răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în
14
art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea
condamnatului, cât și a altor persoane.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, care
indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) 10) și 12) Cod
de procedură penală și solicită casarea deciziei din 21 mai 2019 a Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de
ale, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului recurentul a invocat că:
- prin probele acumulate la urmărirea penală și examinate în instanța
de fond și apel, se atestă incontestabil că acțiunile inculpatului au fost îndreptate
nemijlocit la păstrarea ilegală a drogurilor, având un sigur scop înstrăinarea
săvârșită în proporții deosebit de mari, or însuși inculpatul la etapa urmăririi
penale a recunoscut că intenția lui a fost de a vinde macul, deoarece dorea să
câștige bani (f.d. 42);
- instanța de fond corect a apreciat probele care demonstrează vina
inculpatului, și anume: declarațiile martorilor Zoina Lidia, Deliu Valentin,
Irașcu Mihail, Buruiană Igor, specialistului Popescu Maxim, procesul-verbal din
02 ianuarie 2017, raportul ofițerului de investigație din 02 ianuarie 2017,
procesul-verbal de percheziție din 05 ianuarie 2017, procesul-verbal de ridicare
din 005 ianuarie 2017, raportul de expertiză nr. 24/12/1-R-202 din 16 ianuarie
2017, actul nr. 6 de expertiză psihiatrico-legală din 25 ianuarie 2017 și corpurile
delicte recunoscute prin ordonanța din 02 februarie 2017;
- instanța de apel a aplicat incorect prevederile art. 101 alin. (1) Cod
de procedură penală și a dat o apreciere improprie probelor din punct de vedere
al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor;
- instanța de apel a ajuns la o concluzie neîntemeiată privind
recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și
nu a formulat o motivare corespunzătoare vis-a-vis de chestiunile care au
importanță decisivă în acest dosar, prin ce a admis erorile de drept prevăzute de
pct. 6) și 12) alin. (l) art. 427 Cod de procedură penală;
- scopul înstrăinării urmărit de inculpat se confirmă prin declarațiile
depuse de acesta în cadrul urmăririi penale, unde a declarat că „a admis
păstrarea plantelor de mac, ca urmare a transmiterii acestora unei persoane
necunoscute, ce urma să îl contacteze în sensul respectiv”. Mai mult, Zoina
Mihail cu exactitate a comunicat cantitatea, dar și circumstanțele care au dus la
obținerea întregii mase de plante vegetale, făcând referire la persoana
necunoscută care i-a transmis semințele plantelor de mac, cerându-i să le
planteze și să le depoziteze într-o ordine prestabilită, prin ruperea căciulițelor de
mac la o anumită perioadă a plantației. Zoina Mihail a indicat că persoana
respectivă 1-a contactat, s-a apropiat la domiciliul acestuia și a primit o pungă de
plante de mac, pe care a considerat ca fiind echivalentul semințelor transmise în
vederea plantării. Circumstanțele respective vin să corespundă în totalitate cu
probele acumulate, or, acesta declarase că străinul urma să îl contacteze pentru a
primi și celelalte plante depozitate de el, în scopul unei remunerații. Astfel,
bănuitul a susținut la acea etapă că scopul plantării, creșterii și depozitării
15
ulterioare a căciulițelor de mac a avut interes material, or el nu a cunoscut pentru
ce pot fi utilizate acestea;
- instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele
prezentate de către partea acuzării sub toate aspectele, nu le-a verificat și
analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat
corespunzător soluția adoptată.
- instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au aplicat prevederile art.
90 Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei. Astfel, acestea nu au
argumentat plauzibil motivele condamnării cu suspendare condiționată a
executării pedepsei, circumstanțele cauzei și personalitatea celui vinovat;
- instanța de apel a ignorat prevederile art. 75 Cod penal, conform
cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o
pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în
strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a acestui cod;
- instanța de apel respingând apelul său nu a oferit careva motivare
care ar sta la baza concluziei sale și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, cu toate că instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra
lor, iar nepronunțarea asupra acestora echivalează cu nerezolvarea fondului
apelului.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431
alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință Zoina Mihail,
reprezentat de avocatul Tampei Tatiana, care a pledat pentru inadmisibilitatea
acestuia.
Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a
fi admis, din următoarele considerente.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod
de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să
dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate
expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs
ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la
judecarea cauzei.
La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temeiuri de
recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12), Cod de procedură penală, și
anume cazurile când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau
acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
16
Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de
recurs invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiurile
de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12 Cod de procedură penală, în
sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
precum și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, din
următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și
în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică
declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în
ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este
în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă
ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost
consemnate în procesul-verbal. În vederea soluționării apelului, instanța de apel
poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta
reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de
inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin
prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de
procedură penală.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile
pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât
și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite
instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu
legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și
motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv
de casare.
În speță, Colegiu penal lărgit, reiterează că problema principală pusă în
discuție pe o cauză penală este vinovăția persoanei trimisă în judecată în raport
cu faptele pentru care aceasta este acuzată prin rechizitoriu. În cauza de față
problema vinovăției este determinată de existența sau inexistența în acțiunile
inculpatului Zoina Mihail a semnelor calificative subsecvente infracțiunii de
păstrarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari și fără scop de
înstrăinare și celei de păstrarea ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare,
săvârșită în proporții deosebit de mari, incriminate ultimului prin actul de
învinuire și cel de sesizare a instanței.
În sensul celor menționate, urmează a se reține că încadrarea juridică a
faptei este crucială în cadrul procesului penal, întrucât în acord cu temeiul legal
al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă
fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce
constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art.6 din
Convenția Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării
juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios
analizată și argumentată de instanță.
17
În alt mod, se relevă că, instanța de apel atunci când constată lipsa în
acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate prin
rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei norme penale,
urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în
dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în
vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea
cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului,
să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură
penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării
lor și să constate dacă acțiunile comise de inculpat se încadrează în baza art.
2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, după cum pledează procurorul, sau urmează a fi
reținută altă calificare în acțiunile lui Zoina Mihail.
În litigiul dedus judecății, reieșind din partea descriptivă a deciziei
instanței de apel, Colegiul constată că, instanța de apel a ajuns la o concluzie
neîntemeiată privind recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 217 alin. (4)
lit. b) Cod penal, nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile
care au importanță decisivă în acest dosar, prin ce a admis erorile de drept
prevăzute de pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.
Astfel, instanța a ajuns la concluzia de a recalifica acțiunile inculpatului
din art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în cele ale art. 217 alin. (4) lit. b) Cod
penal, motivând soluția prin faptul că lipsesc careva probe ce ar confirma
scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice/droguri de către inculpatul Zoina
Mihail.
În continuare, Colegiul penal lărgit se va referi la aspecte ale învinuirii,
care nu au fost tratate corespunzător și minuțios de instanța de apel, în particular
se are în vedere delimitarea dintre componentele de infracțiuni prevăzute la art.
217 și 2171 Cod penal.
Așadar, instanța de recurs reiterează că, potrivit rechizitoriului Zoina
Mihail a fost învinuit de aceea că: „....pe parcursul unei perioade de timp până
05 ianuarie 2017, aflându-se în s. xxxxx, r-nul xxxxx, acționând intenționat în
scopul punerii ilegale în circulație a unor substanțe care conțin droguri a
păstrat la domiciliul său cu scopul de înstrăinare unor persoane terțe, 6 pungi
din polimer și un sac din fibre de polimer, în care se află o masă vegetală
uscată care potrivit raportului de expertiză tehnico criminalistic nr. 34/12/l-R-
202 din 16 iunie 2017 reprezintă o masă de origine vegetală, uscată și grosier
mărunțită constituită din măciulii, care reprezintă pai de mac ce conține
alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de 3954 gr (masa uscată),
substanță ce se atribuie la categoria substanțelor narcotice/droguri, în cantități
deosebit de mari, ce în redacția Legii nr.193 din 28 iulie 2016 pentru
modificarea și completarea unor acte legislative publicată în Monitorul Oficial
nr.315-328 din 23 septembrie 2016, neutilizate în scopuri medicale, obținute
artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia conform
Hotărârii Guvernului R. Moldova, nr.79 din 23 ianuarie 2006 „Privind
aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora”,
reprezintă substanțe narcotice în cantități deosebit de mari, iar potrivit
18
Hotărârii Guvernului R. Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „cu privire la
aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și
precursorilor acestora, supuse controlului” nu sunt utilizate în scopuri
medicale”.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, acțiunile inculpatului au fost
încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)
Cod penal adică, păstrarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari, cu
scop de înstrăinare.
Instanța de apel a ajuns la concluzia că, reieșind din baza factologică
expusă supra și având în vedere că procurorul nu a probat dincolo de orice
echivoc scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice urmărit de inculpat,
acțiunile lui Zoina Mihail au fost recalificate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod
penal.
Delimitarea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și
cea de la art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, constă în scopul urmărit de făptuitor.
În principal, deosebirea dintre infracțiunile prevăzute la art. 217 și 2171
Cod penal se referă la lipsa sau la prezența scopului de înstrăinare. Lipsa
scopului de înstrăinare în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 217 Cod penal
denotă dorința făptuitorului de a întrebuința substanțele narcotice, psihotrope sau
analoagele acestora pentru consum propriu ori alte asemenea dorințe. Indicarea
unui scop în conținutul incriminării se justifică atunci când, pentru
caracterizarea infracțiunii și a periculozității sociale a infractorului, este
important rezultatul spre care acesta tinde, iată de ce este firesc că urmărirea de
către subiectul infracțiunii specificate la art. 2171 Cod penal a scopului de
înstrăinare să imprime acestor infracțiuni un pericol social mai sporit, în
comparație cu infracțiunea prevăzută la art. 217 Cod penal.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reamintește că, pentru
delimitarea infracțiunilor de mai sus trebuie avute în vedere circumstanțele în
care a acționat inculpatul, acțiunile premergătoare acestora și toate împrejurările
în care a fost săvârșită fapta infracțională.
Prin urmare, pentru a reține în sarcina inculpatului componența de
infracțiune prevăzută la art. 2171 Cod penal trebuie să fie demonstrată intenția
înstrăinării substanțelor narcotice urmărită de inculpat.
La caz, scopul înstrăinării urmărit de inculpat, în opinia procurorului, se
confirmă reieșind din circumstanțele de fapt ale cauzei, făcând trimitere la
declarațiile depuse de inculpat în cadrul urmăririi penale, unde acesta a declarat
că „a admis păstrarea plantelor de mac, ca urmare a transmiterii acestora unei
persoane necunoscute, ce urma să îl contacteze în sensul respectiv’’. Mai mult,
Zoina Mihail cu exactitate a comunicat cantitatea, dar și circumstanțele care au
dus la obținerea întregii mase de plante vegetale, făcând referire la persoana
necunoscută care i-a transmis semințele plantelor de mac, cerându-i să le
planteze și să le depoziteze într-o ordine prestabilită, prin ruperea căciulițelor
de mac la o anumită perioadă a plantației. Zoina Mihail a indicat că persoana
respectivă l-a contactat, s-a apropiat la domiciliul acestuia și a primit o pungă
de plante de mac, pe care l-a considerat ca fiind echivalentul semințelor
transmise în vederea plantării. Circumstanțele respective vin să corespundă în
totalitate cu probele acumulate, or, acesta declarase că străinul urma să îl
19
contacteze pentru a primi și celelalte plante depozitate de el, în scopul unei
remunerații. Astfel, a susținut bănuitul la acea etapă că scopul plantării,
creșterii și depozitării ulterioare a căciulițelor de mac a avut interes material,
or el nu a cunoscut pentru ce pot fi utilizate acestea”.
În acest sens, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel a
desconsiderat circumstanțele de fapt expuse supra, care au relevanță pentru justa
soluționare a acestei cauze și pripit a reținut în acțiunile inculpatului Zoina
Mihail elementele constitutive ale infracțiunii de păstrarea ilegală a drogurilor în
proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare.
Având la bază raționamentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că
instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către
partea acuzării sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct
de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat corespunzător soluția
adoptată.
Subsecvent, ce ține de prezența sau nu a scopului de înstrăinare, Colegiul
penal lărgit menționează că, instanța de apel urmează să-și argumenteze soluția
prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, fiind apreciate multilateral și
obiectiv.
Totodată, Colegiul ține să menționeze faptul că, înstrăinarea ilegală de
plante care conțin droguri, etnobotanice sau analogii acestora reprezintă orice
acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană
(vânzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.), acțiune
care poate urmări atât un scop pecuniar, cât și gratuit.
Înstrăinarea ilegală de droguri, etnobotanice sau analogii acestora se
consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către
o altă persoană. Scopul înstrăinării este prezent atunci când făptuitorul urmărește
transmiterea plantelor sau a substanțelor vizate în posesia unei alte persoane și
nu are importanță dacă, prin comiterea faptei, subiectul a urmărit realizarea unui
interes material (motivul infracțiunii).
Despre scopul de înstrăinare pot mărturisi, în prezența unor temeiuri
suficiente: procurarea, prepararea, păstrarea sau transportarea drogurilor de către
o persoană care nu le consumă; numărul mare de plante care conțin droguri sau
etnobotanice; amplasarea acestor substanțe în recipiente care facilitează
înstrăinarea; existența unei înțelegeri cu cei care urmează să primească astfel de
substanțe etc.
Pentru stabilirea prezentei scopului înstrăinării, este necesară identificarea
tuturor acestor circumstanțe în ansamblu și nu doar a uneia din ele.
În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată
că recursul ordinar declarat urmează a fi admis, or s-a confirmat incidența
temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură
penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, precum și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, cu
casarea totală a deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de
dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de
20
rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă
conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale
indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din
recursul declarat, nominalizate și în prezenta decizie, să cerceteze amănunțit
aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele
administrate și examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să
le dea aprecierea cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității
fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa
elementelor infracțiunii imputate, să elucideze faptele importante pentru
soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile
sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în ședința de judecată a
instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură
penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în
acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre
legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură
penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod
de procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, casează total decizia din 21 mai
2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală privindu-l
pe Zoina Mihail xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță
de apel, în alt complet de judecată..
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la
18 decembrie 2019.
Președinte Ala Cobăneanu
Judecători Svetlana Filincova
Iurie Bejenaru
Victor Burduh
Nina Vascan
21