1ra-804/2019 — Art. 157 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 27 septembrie 2017, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Abbas Khateb Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 157 Cod penal, la amendă în mărime de 478 unități convenționale, echivalentul a 23.900 lei. A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Ichim Ion, fiind lăsată fără examinare, cu explicarea dreptului de a se adresa în instanță în ordine civilă. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 525 lei.

Potrivit sentinței s-a constatat că, Abbas Khateb, la data de 07 iunie 2017, în jurul orei 02:00, în timp ce se afla pe teritoriul parcului „Valea Morilor” amplasat pe str. Anton Crihan din mun. Chișinău, ca urmare a apariției unui conflict, care a generat într-o altercație între acesta și Ichim Ion, unde reciproc și-au aplicat lovituri. În urma altercației, Abbas Khateb, fără a-și da seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii acestor urmări prejudiciabile, deși 1 trebuia și putea să le prevadă, i-a aplicat din imprudență o lovitură cu un cuțit în regiunea hemitoracelui drept, părții vătămate Ichim Ion. În rezultatul acțiunilor lui Abbas Khateb, părții vătămate Ichim Ion, conform raportului de expertiză nr. 1393/D din 23 iunie 2017, i-au fost cauzate vătămări corporale grave. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta inculpatului Abbas Khateb, a fost calificată de drept în baza art. 157 Cod penal – vătămare gravă a integrității corporale cauzată din imprudență.

Sentința a fost atacată cu apel, la data de 03 aprilie 2018, de către avocatul Pruteanu Natalia în numele părții vătămate Ichim Ion, care a solicitat casarea acesteia și a încheierii de examinarea a cauzei în procedura simplificată, cu judecarea cauzei în procedura generală și condamnarea lui Abbas Khateb în baza art. 157 Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare, cu admiterea acțiunii civile. În motivarea apelului a invocat că: - procesul a fost examinat în lipsa părții vătămate, care nu a fost citat legal, Ichim Ion a fost audiat în calitate de victimă la data de 20.06 2017 (f.d. 24 v. 1) și în calitate de parte vătămată la 07.07.2017 (f.d. 26 -27 v. 1), suplimentar la 16.08.2017 (f.d. 29 v. 1), data de 16.08.2017 este ultima zi de acțiuni procesuale cu partea vătămată, prin urmare materialele cauzei nu conțin careva date privind participarea sau înștiințarea părtii vătămate în continuare; - nu a fost informat despre recalificarea acțiunilor învinuitului la data de 23.08.2017, nu a fost întocmit proces verbal de informare a părtii vătămate despre finisarea urmăririi penale și să i se acorde posibilitatea de a lua cunoștință de materialele cauzei, nu a fost citat în cadrul ședinței de judecata, nici măcar în ședința preliminară, deși este recunoscut parte vătămată, a depus cerere prin care a solicitat recunoașterea în calitate de parte civilă, iar prin ordonanța din 16.08.2017 (f.d. 35) a fost recunoscut drept parte civilă, în pofida faptului că au fost indicate doua adrese de corespondență (f.d. 184). Conform procesului verbal al ședinței de judecata nici nu s- a pus în discuție posibilitatea examinării cauzei în lipsa părții vătămate, necitate legal; - în aceste condiții partea vătămată a fost privată de posibilitatea de a exercita drepturile sale conform prevederilor art. 60 și art. 62 Cod de procedură penală; - instanța de judecata a dispus ilegal judecarea cauzei in procedura simplificată, fiind audiat în calitate de bănuit la data de 24.06.2017, inculpatul vina nu a recunoscut-o (f.d. 122). La data de 24.06.2017 (f.d. 126) a fost pus sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal - cu intenție directa a aplicat lovitura cu cuțitul. Fiind audiat (f.d. 129) a declarat că vina nu recunoaște, nu poate explica cum au fost aplicate multiplele răni pe diferite părți ale corpului lui Ichim Ion, el personal a aplicat o lovitura cu cheile în regiunea capului; - la data de 23.08.2017 a fost emisă ordonanța de înaintare a învinuirii în baza art. 157 Cod penal (f.d. 163) - cauzarea leziunilor din imprudență. Fiind audiat învinuitul a recunoscut parțial vina, respectiv instanța urma să anuleze încheierea din 26 septembrie 2017 (f.d. 200) și să judece cauza în procedura generala, fiind ilegal admisă procedura simplificată; 2 - pedeapsa nu a fost individualizată conform criteriilor art. 75 Cod penal, astfel instanța a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă, prea blânda, fără a lua în calcul posibilitatea aplicării unei pedepse sub forma de închisoare de până la 2 ani, conform sancțiunii stabilite la art. 157 Cod penal, având în vedere consecințele survenite, precum și personalitatea inculpatului, deoarece după conflict acesta a fugit de la fața locului, conform f.d. 111 are cazier contravențional; - în prezenta cauză, fiind respinsă cerința de a încasa cheltuielile judiciare (f.d. 183) în suma de 525,50 lei, procurorul nu a contestat sentința în această parte, respectiv din discursul acuzatorului de stat, acesta poate fi confundat cu discursul apărătorului; - despre existența procesului penal pe rolul instanței, partea vătămată a aflat întâmplător, apărătorul acestuia a luat cunoștința de materialele cauzei la data de 19 martie 2018. Prin urmare, luând în considerare faptul că, partea vătămată nu a fost informată despre finisarea urmăririi penale, nu a fost citată în instanța de fond, cauza s-a examinat în lipsa ultimului, astfel, apelul este declarat în termen sau urmează a fi repus în termen conform prevederilor art. 234 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2018, a fost repus în termen apelul declarat, cu admiterea acestuia, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei și a acțiunii civile, cu pronunțarea în acest sens a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Abbas Khateb, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A fost admisă acțiunea civilă și s-a încasat de la Abbas Khateb în beneficiul lui Ichim Ion prejudiciul material în sumă de 12.604 lei și prejudiciul moral în mărime de 15.000 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4.000 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

În motivarea hotărârii adoptate, instanța de apel a menționat că, la materialele cauzei nu există dovada recepționării sentinței de către partea vătămată Ichim Ion. În ședința instanței de apel s-a constatat circumstanța enunțată mai sus, care dă temei pentru repunerea în termen a apelului declarat de avocatul Pruteanu Natalia în numele părții vătămate, respectiv instanța a statuat că întârzierea termenului de declarare a apelului a fost determinată de motive întemeiate fiind admisă repunerea în termen a cererii de apel declarate de apărătorul părții vătămate. Totodată, instanța de apel a constatat că, prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, ce au fost apreciate corect, în consecință încadrând just acțiunile inculpatului Abbas Khateb în baza dispozițiilor art. 157 Cod penal, și anume după indicii calificativi - vătămarea gravă a integrității corporale cauzată din imprudență. Instanța de apel a reținut că, sentința a fost atacată de către avocatul Pruteanu Natalia în numele părții vătămate în partea stabilirii pedepsei penale și în partea laturii civile, însă ce ține de încadrarea juridică și vinovăție, sentința nu a fost atacată. 3 Potrivit textului apelului înaintat în prezenta speță, s-a invocat că pedeapsa stabilită sub formă de amendă în mărime de 478 unități convenționale – 23.900 lei este una prea blândă, ce nu corespunde cu gravitatea infracțiunii săvârșite, cu consecințele survenite în rezultatul comiterii infracțiunii, cu rezonanța socială a acesteia și nu este echitabilă în coraport cu valorile sociale lezate. Analizând motivele invocate în apel, instanța de apel a constatat că, acestea și-au găsit confirmarea la judecarea apelului declarat, existând motive temeinice de implicare în sensul casării hotărârii contestate în partea individualizării și stabilirii pedepsei. În opinia instanței de apel, prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului Abbas Khateb nu a ținut cont de prevederile art. 61 Cod penal. Deși, la prima vedere în circumstanțele cauzei sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi aplicată pedeapsa nominalizată, totuși prima instanță urma să efectueze o analiză mult mai complexă și minuțioasă a personalității infractorului, urmărind în acest sens comportamentul acestuia în viața socială, înainte și după săvârșirea infracțiunii, și numai în măsura în care s-ar fi dovedit că comiterea faptei se datorează unui concurs accidental de împrejurări din viața lui și că, pentru corectare nu este necesară executarea efectivă a pedepsei, respectiv doar în aceste cazuri este incidentă pedeapsa neprivativă de libertate. Comportamentul inculpatului după pronunțarea sentinței demonstrează elocvent incorectitudinea aplicării pedepsei neprivative de libertate în privința lui Abbas Khateb. Ineficiența unei pedepse neprivative de libertate aplicate în privința inculpatului, la caz, rezultă cert și din comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii, care, deși cunoștea că în privința lui este un proces penal în curs de judecare, s-a eschivat de la prezentarea în ședința instanței de apel, a tărăgănat examinarea cauzei penale, cât și faptul că prin decizia Biroului Migrație și Azil nr. 38 din 07.07.2016 a fost declarat cetățeanul Israelului, Abbas Khateb, persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de 15 ani, ca urmare fiind înlăturat din țară. Astfel, circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea imputată inculpatului, a determinat instanța de apel să conchidă asupra incorectitudinii aplicării pedepsei sub formă de amendă față de Abbas Khateb. În cauza deferită judecării, instanța de apel a constatat că, la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului, prima instanță nu a ținut cont de scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75 Cod penal, nu a ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate în ansumblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu amendă și anume luând în considerație modalitatea săvârșirii infracțiunii, impertinența și cruzimea cu care a comis loviturile de cuțit asupra părții vătămate, prezența armei albe la inculpat, numărul mare de lovituri de cuțit asupra victimei, săvârșirea acțiunilor ilegale în loc public. Astfel, instanța de apel a apreciat că modalitatea de executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului, nu este în acord cu principiul proporționalității având în vedere fapta comisă, urmările prejudiciabile produse, rezonanța socială a acesteia, 4 personalitatea inculpatului. Așa cum rezultă din textul sentinței, prima instanță și-a motivat dispunerea amenzii aplicate inculpatului, menționând că ultimul se poate corecta fără a executa real pedeapsa cu închisoare, însă instanța de apel a considerat că, inculpatul poate fi corectat, reeducat numai prin executarea reală a unei pedepse cu închisoare. La aplicarea pedepsei inculpatului Abbas Khateb, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 76-78 Cod penal, de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, ultimul a comis o infracțiune cu intenție ce face parte din categoria celor ușoare, conform art. 16 Cod penal, care prevede pedeapsa sub formă de închisoare până la 2 ani, de urmările săvârșirii infracțiunii și anume că partea vătămată a suferit vătămări corporale, de persoana celui vinovat, de comportamentul inculpatului până și după comiterea infracțiunii, de faptul că cauza a fost examinată în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, de lipsa circumstanțelor agravante și atenuante. Ținând cont de cele expuse, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite apelul declarat și prin prisma sancțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, în coroborare cu art. 3641 Cod de procedură penală și a-i stabili lui Abbas Khateb, pedeapsă sub formă de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, considerând că această pedeapsă este echitabilă, va duce la restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Analizând cerința apărătorului părții vătămate cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei, cu titlu de prejudiciu material în mărime de 12.604 lei, cât și cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4.000 lei prin prisma temeiului invocat, instanța de apel a constatat că, acesta și-a găsit confirmare parțial la judecarea apelului declarat. Instanța de apel ținând cont de gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice a părții vătămate, de impactul asupra sănătății acestuia, de faptul că i-au fost cauzate multiple lovituri, care au provocat vătămare corporală gravă, a necesitat tratament, ținând cont de gradul de vinovăție, rolul și comportamentul inculpatului, considerând necesar de a încasa cu titlu de prejudiciu moral de la inculpatul Abbas Khateb suma de 15.000 lei, care este una echitabilă, în raport cu cele comise, considerând-o suficientă, ce nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, din care rezultă că suma pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără temei, apreciind suma solicitată de 100.000 lei una exagerată. În ce privește solicitarea părții vătămate privind încasarea prejudiciului material, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite prejudiciul material cauzat în sumă de 12.604 lei, pentru tratament, deoarece potrivit materialelor cauzei se atestă probe ce ar confirma cuantumul cheltuielilor suportate de către partea vătămată în urma infracțiunii, iar ultimul a solicitat încasarea unui prejudiciu material concret, prezentând cont de plată cât și bonuri de procurare a medicamentelor. 5 La fel, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa, suma solicitată de partea vătămată în mărime de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru asistența juridică.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului, la data de 05.11.2018, care solicită casarea acesteia, cu menținerea hotărârii primei instanțe, deoarece apelul greșit a fost admis. În motivarea recursului invocă: - nu sunt de acord cu mențiunea instanței de apel făcută în decizia adoptată, referitor la faptul că inculpatul, fiind legal citat, nu s-a prezentat și nu a anunțat despre motivele absenței sale, deoarece ultimul a informat prin intermediul avocatului, că este înlăturat din țară prin decizia Biroului Migrație și Azil, fiind în imposibilitate de a se prezenta la instanța de apel; - la stabilirea pedepsei cu închisoare inculpatului, atunci când sancțiunea penală prevede și pedeapsă alternativă cu amendă, instanța de apel a ignorat prevederile art. 75 alin. (2) Cod penal; - inculpatului în învinuire se încriminează aplicarea unei singure lovituri cu cuțitul din imprudență, iar potrivit deciziei contestate, la stabilirea pedepsei cu închisoare instanța de apel a luat în calcul numărul mare de lovituri de cuțit asupra victimei. La fel, instanța de apel a luat în calcul și faptul că, acțiunile inculpatului Abbas Khateb au fost săvârșite în loc public, pe când această agravantă nu este expusă în învinuirea formulată în rechizitoriu. Totodată această latură a fost încriminată invers - părții vătămate Ichim Ion, într-o altă cauză, care se învinuiește de huliganism ce inhibă în sine latura obiectivă - locul public și cu aplicarea armei - cuțitului în loc public, din ce rezultă evident și faptul că cuțitul a fost folosit de partea vătămată la comiterea atacului exprimat prin comiterea huliganismului cu aplicarea armei împotriva lui Abbas Khateb, iar în timpul atacului, ultimul l-a respins apucând cu mâna goală lama cuțitului, în timp ce era atacat de Ichim Ion și din imprudență a respins atacul împingând înapoi spre atacator mâna acestuia cu tot cu cuțit, în rezultat la ce au fost cauzate vătămări corporale ultimului, calificate de procuror conform art. 157 Cod penal - vătămare gravă din imprudență; - la stabilirea pedepsei, instanța de apel nu a luat în calcul declarațiile martorului direct - Najam Marwa, care cu lux de amănunte a explicat că, Abbas Khateb și ea au fost atacați în parcul Valea Morilor de un grup de persoane în stare de ebrietate, cu cuțitul. Inițial au încercat să plece de acolo, însă au fost urmăriți și atacați de acestea. Abbas Khateb a încercat să se apere, însă văzând că nu poate reține atacul a fugit, iar ea a rămas fiind numită cu cuvinte necenzurate și amenințată de atacatori, printre care era Ichim Ion, fratele acestuia etc. Instanța de apel urma să dea apreciere acestor declarații de rând cu toate probele din dosar, odată ce a desființat sentința primei instanțe; - nu este clar din ce cauză instanța de apel motivează aplicarea pedepsei reale cu închisoarea, vizavi de suspendarea condiționată, deoarece în cazul dat inculpatul a fost pedepsit cu amendă și nu cu suspendare condiționată. Urmează de atenționat faptul că, infracțiunea a fost comisă în concurs accidental de împrejurări din viața inculpatului, deoarece acesta nu a planificat și nu a putut planifica că el într-o seara 6 va fi atacat în parc cu un cuțit și că el din imprudență să cauzeze vătămări corporale grave atacatorului; - la aplicarea pedepsei inculpatului Abbas Khateb, greșit s-a apreciat că acesta ar fi comis o infracțiune cu intenție, fapt menționat în decizia instanței de apel; - este neîntemeiată decizia instanței de apel și în partea admiterii acțiunii civile privitor la repararea pagubei materiale, iar în privința pagubei morale, aceasta este una neproporțională comiterii unei infracțiuni ușoare, aspect care poate fi clarificat în ordinea civilă, vizavi și de actul de huliganism comis de partea vătămată față de inculpat. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii instanței de apel din următoarele considerente: Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri nemotivate. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. 7 Reieșind din sumarul recursului declarat de către apărătorul inculpatului, se constată că acesta este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, invocând următoarele cazuri de casare: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței; precum și instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă, decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire. Verificând criticele expuse de autorul cererii de recurs, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de al doilea grad de jurisdicție judecând cauza în ordine de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție care conține concluzii contradictorii în raport cu circumstanțele de fapt stabilite la caz. În cele din urmă, de către instanța de apel au fost formulate unele concluzii nefondate, iar prin aceasta, inter alia, nu a fost respectată întocmai cerința de motivare a hotărârii judecătorești, care face parte din setul garanțiilor subsecvente procesului echitabil, fapt prin care s- a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Efectuând o analiză textuală a părții motivante a deciziei instanței de apel se deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de apelant, în raport cu motivele invocate de părți și circumstanțele reale ale acestei cauze. Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri. Instanța de recurs consideră esențial de elucidat următoarele aspecte și anume, prezenta cauză a fost judecată în prima instanță în procedura simplificată în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, procedură care în opina instanței de apel a fost corect aplicată la caz, în pofida criticilor invocate de către apărătorul părții vătămate. Astfel, instanțele de fond în acțiunile inculpatului Abbas Khateb au constatat următoarea faptă infracțională - la data de 07 iunie 2017, în jurul orei 02:00, în timp ce se afla pe teritoriul parcului „Valea Morilor” amplasat pe str. Anton Crihan din mun. Chișinău, ca urmare a apariției unui conflict, care a generat într-o altercație între acesta și Ichim Ion, unde reciproc și-au aplicat lovituri. În urma altercației, Abbas Khateb, fără a-și da seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii acestor urmări prejudiciabile, deși trebuia și putea să le prevadă, i-a aplicat din imprudență o lovitură cu un cuțit în regiunea hemitoracelui drept, părții vătămate Ichim Ion. În rezultatul acțiunilor lui Abbas Khateb, părții vătămate Ichim Ion, conform raportului de expertiză nr. 1393/D din 23 iunie 2017, i-au fost cauzate vătămări corporale grave. 8 În continuare, prima instanță, ținând cont de cele săvârșite de inculpat, precum și de prevederile art. 61 și art. 75 Cod penal, a efectuat operațiunea de stabilire a pedepsei, învederând toate criteriile generale de individualizare a pedepsei. Astfel, prima instanță a considerat că, scopul legii penale în prezenta speță poate fi atins prin aplicarea unei amenzi, condamnându-l pe inculpat la amendă în mărime de 478 unități convenționale, adică în sumă de 23.900 lei. Fiind contestată sentința, inclusiv în partea individualizării pedepsei de către apărătorul părții vătămate, instanța de apel a ajuns la concluzia că, inculpatului pentru infracțiunea săvârșită urmează a-i fi stabilită pedeapsă cu închisoare pe un termen de 1 an, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. De menționat este acel fapt că, sancțiunea art. 157 Cod penal, pentru care a fost condamnat inculpatul, prevede pedeapsă cu amendă în mărime de până la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani. Deci se atestă că, sancțiunea infracțiunii prevăzută de art. 157 Cod penal, prevede trei tipuri de pedepse alternative. Potrivit art. 75 alin. (2) Cod penal, în cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blânda, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată. Deci, în cazul în care instanța de judecată ajunge la concluzia de a-i stabili făptuitorului infracțiunii cea mai aspră categorie de pedeapsă sub formă de închisoare, aceasta urmează să-și motiveze concluziile făcute în acest sens. Instanța de apel la motivarea soluției adoptate în partea stabilirii pedepsei inculpatului, la caz, sub formă de închisoare, a reținut acel fapt că, acesta a săvârșit o infracțiune din intenție (f.d. 61, v. 2), deși Abbas Khateb a fost învinuit de săvârșirea unei infracțiuni din imprudență. De asemenea, instanța de apel a reținut la individualizarea pedepsei că, inculpatul a aplicat victimei un număr mare de lovituri de cuțit, însă din constatarea faptei infracționale săvârșite de făptuitor a fost constatat că acesta a aplicat doar o singură lovitură. O altă împrejurare reținută de către instanța de apel în hotărârea adoptată, la capitolul personalității inculpatului este acel fapt că, ultimul s-a eschivat de la prezentarea în ședința instanței de apel, tărăgănând examinarea cauzei, deși apărătorul a prezentat instanței că Abbas Khateb a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriu Republicii Moldova pe o perioadă de 15 ani, ca urmare fiind înlăturat din țară, respectiv acest fapt în opinia Colegiului nu poate fi catalogat ca eschivare de la prezentarea în fața instanței de judecată, de vreme ce statul înlătură persoana printr-un act administrativ (f.d. 18. V. 2) de pe teritoriu său. Un alt aspect ce urmează a fi elucidat în viziunea Colegiului penal lărgit, este acel fapt că, instanța de apel urma să țină cont și de declarațiile martorului audiat în cadrul urmăririi penale Najam Marwa (f.d. 66, v. 1), potrivit căreia acțiunile inculpatului au 9 fost precedate de către comportamentul agresiv și provocator al părții vătămate și persoanelor aflate în compania ultimului, care i-au atacat și au demonstrat cuțitele ce le aveau asupra lor. Împrejurările reținute de către instanța de apel, inclusiv cele nominalizate mai sus de către Colegiul penal, au avut relevanță și la stabilirea cuantumului prejudiciului material și moral stabilit la caz și dispus spre încasare de la inculpat. În urma sintezei concluziilor instanței de apel în hotărârea adoptată în partea stabilirii pedepsei și în latura civilă, Colegiul lărgit observă o inadvertență a împrejurărilor reținute la individualizarea pedepsei inculpatului, în raport cu împrejurările reale stabilite la judecarea cauzei în procedura simplificată, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. Totodată instanța de recurs notează că, nu poate menține sentința adoptată de prima instanță, precum a solicitat recurentul, deoarece instanța de apel urmează să verifice inclusiv și corectitudinea aplicării cuantumului pedepsei stabilite sub formă de amendă, învederând prevederile art. 64 alin. (3) Cod penal, de care urma să se țină cont de către instanța de judecată, inclusiv la aplicarea pedepsei prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în aceiași instanță de apel la rejudecare, în alt complet de judecători, pentru adoptarea unei soluții corecte. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel, ținând cont și de cele invocate în procedura de recurs; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și circumstanțele cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, inclusiv în partea stabilirii pedepsei penale și în latura civilă, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 10

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui Abbas Khateb Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Abbas Khateb Xxxxx, urmează a fi eliberat imediat din penitenciar, dacă nu execută pedeapsă cu închisoare sau măsura preventivă – arestarea, în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la data de 29 august 2019. Președinte Timofti Valdimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 11