1ra-804/2019 — art. 157 CP

1ra-804/2019 — art. 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-804/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte –Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Cobzac

Gheorghe în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2018, în cauza penală în privința

lui

Abbas Khateb Xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxx, xxxxx, domiciliat mun. xxxxx str. xxxxx

ap. xx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 04.09.2017 – până la 27.09.2017

instanța de apel:

de la 21.04.2018 – până la 18.09.2018

instanța de recurs ordinar:

de la 06.03.2019 – până la 01.08.2019

C O N S T A T Ă :

în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Abbas Khateb Xxxxx

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 157 Cod penal, la amendă în

mărime de 478 unități convenționale, echivalentul a 23.900 lei.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată

Ichim Ion, fiind lăsată fără examinare, cu explicarea dreptului de a se adresa în

instanță în ordine civilă.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea

cheltuielilor judiciare în sumă de 525 lei.

jurul orei 02:00, în timp ce se afla pe teritoriul parcului „Valea Morilor” amplasat pe

str. Anton Crihan din mun. Chișinău, ca urmare a apariției unui conflict, care a

generat într-o altercație între acesta și Ichim Ion, unde reciproc și-au aplicat lovituri.

În urma altercației, Abbas Khateb, fără a-și da seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii acestor urmări prejudiciabile, deși

1

trebuia și putea să le prevadă, i-a aplicat din imprudență o lovitură cu un cuțit în

regiunea hemitoracelui drept, părții vătămate Ichim Ion.

În rezultatul acțiunilor lui Abbas Khateb, părții vătămate Ichim Ion, conform

raportului de expertiză nr. 1393/D din 23 iunie 2017, i-au fost cauzate vătămări

corporale grave.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta

inculpatului Abbas Khateb, a fost calificată de drept în baza art. 157 Cod penal –

vătămare gravă a integrității corporale cauzată din imprudență.

Pruteanu Natalia în numele părții vătămate Ichim Ion, care a solicitat casarea acesteia

și a încheierii de examinarea a cauzei în procedura simplificată, cu judecarea cauzei

în procedura generală și condamnarea lui Abbas Khateb în baza art. 157 Cod penal,

stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare, cu admiterea acțiunii civile.

În motivarea apelului a invocat că:

- procesul a fost examinat în lipsa părții vătămate, care nu a fost citat legal, Ichim

Ion a fost audiat în calitate de victimă la data de 20.06 2017 (f.d. 24 v. 1) și în calitate

de parte vătămată la 07.07.2017 (f.d. 26 -27 v. 1), suplimentar la 16.08.2017 (f.d. 29 v.

1), data de 16.08.2017 este ultima zi de acțiuni procesuale cu partea vătămată, prin

urmare materialele cauzei nu conțin careva date privind participarea sau înștiințarea

părtii vătămate în continuare;

- nu a fost informat despre recalificarea acțiunilor învinuitului la data de

23.08.2017, nu a fost întocmit proces verbal de informare a părtii vătămate despre

finisarea urmăririi penale și să i se acorde posibilitatea de a lua cunoștință de

materialele cauzei, nu a fost citat în cadrul ședinței de judecata, nici măcar în ședința

preliminară, deși este recunoscut parte vătămată, a depus cerere prin care a solicitat

recunoașterea în calitate de parte civilă, iar prin ordonanța din 16.08.2017 (f.d. 35) a

fost recunoscut drept parte civilă, în pofida faptului că au fost indicate doua adrese de

corespondență (f.d. 184). Conform procesului verbal al ședinței de judecata nici nu s-

a pus în discuție posibilitatea examinării cauzei în lipsa părții vătămate, necitate legal;

- în aceste condiții partea vătămată a fost privată de posibilitatea de a exercita

drepturile sale conform prevederilor art. 60 și art. 62 Cod de procedură penală;

- instanța de judecata a dispus ilegal judecarea cauzei in procedura simplificată,

fiind audiat în calitate de bănuit la data de 24.06.2017, inculpatul vina nu a

recunoscut-o (f.d. 122). La data de 24.06.2017 (f.d. 126) a fost pus sub învinuire în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal - cu intenție directa a

aplicat lovitura cu cuțitul. Fiind audiat (f.d. 129) a declarat că vina nu recunoaște, nu

poate explica cum au fost aplicate multiplele răni pe diferite părți ale corpului lui

Ichim Ion, el personal a aplicat o lovitura cu cheile în regiunea capului;

- la data de 23.08.2017 a fost emisă ordonanța de înaintare a învinuirii în baza

art. 157 Cod penal (f.d. 163) - cauzarea leziunilor din imprudență. Fiind audiat

învinuitul a recunoscut parțial vina, respectiv instanța urma să anuleze încheierea din

26 septembrie 2017 (f.d. 200) și să judece cauza în procedura generala, fiind ilegal

admisă procedura simplificată;

2

- pedeapsa nu a fost individualizată conform criteriilor art. 75 Cod penal, astfel

instanța a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă, prea blânda, fără a lua în calcul

posibilitatea aplicării unei pedepse sub forma de închisoare de până la 2 ani, conform

sancțiunii stabilite la art. 157 Cod penal, având în vedere consecințele survenite,

precum și personalitatea inculpatului, deoarece după conflict acesta a fugit de la fața

locului, conform f.d. 111 are cazier contravențional;

- în prezenta cauză, fiind respinsă cerința de a încasa cheltuielile judiciare (f.d.

183) în suma de 525,50 lei, procurorul nu a contestat sentința în această parte,

respectiv din discursul acuzatorului de stat, acesta poate fi confundat cu discursul

apărătorului;

- despre existența procesului penal pe rolul instanței, partea vătămată a aflat

întâmplător, apărătorul acestuia a luat cunoștința de materialele cauzei la data de 19

martie 2018. Prin urmare, luând în considerare faptul că, partea vătămată nu a fost

informată despre finisarea urmăririi penale, nu a fost citată în instanța de fond, cauza

s-a examinat în lipsa ultimului, astfel, apelul este declarat în termen sau urmează a fi

repus în termen conform prevederilor art. 234 Cod de procedură penală.

2018, a fost repus în termen apelul declarat, cu admiterea acestuia, casată parțial

sentința în partea stabilirii pedepsei și a acțiunii civile, cu pronunțarea în acest sens a

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Abbas

Khateb, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal,

i-a fost stabilită pedeapsă de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

A fost admisă acțiunea civilă și s-a încasat de la Abbas Khateb în beneficiul lui

Ichim Ion prejudiciul material în sumă de 12.604 lei și prejudiciul moral în mărime de

15.000 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4.000 lei, în rest acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

cauzei nu există dovada recepționării sentinței de către partea vătămată Ichim Ion.

În ședința instanței de apel s-a constatat circumstanța enunțată mai sus, care dă

temei pentru repunerea în termen a apelului declarat de avocatul Pruteanu Natalia în

numele părții vătămate, respectiv instanța a statuat că întârzierea termenului de

declarare a apelului a fost determinată de motive întemeiate fiind admisă repunerea

în termen a cererii de apel declarate de apărătorul părții vătămate.

Totodată, instanța de apel a constatat că, prima instanță a stabilit corect starea de

fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, ce au fost apreciate corect, în

consecință încadrând just acțiunile inculpatului Abbas Khateb în baza dispozițiilor

art. 157 Cod penal, și anume după indicii calificativi - vătămarea gravă a integrității

corporale cauzată din imprudență.

Instanța de apel a reținut că, sentința a fost atacată de către avocatul Pruteanu

Natalia în numele părții vătămate în partea stabilirii pedepsei penale și în partea

laturii civile, însă ce ține de încadrarea juridică și vinovăție, sentința nu a fost atacată.

3

Potrivit textului apelului înaintat în prezenta speță, s-a invocat că pedeapsa

stabilită sub formă de amendă în mărime de 478 unități convenționale – 23.900 lei este

una prea blândă, ce nu corespunde cu gravitatea infracțiunii săvârșite, cu consecințele

survenite în rezultatul comiterii infracțiunii, cu rezonanța socială a acesteia și nu este

echitabilă în coraport cu valorile sociale lezate.

Analizând motivele invocate în apel, instanța de apel a constatat că, acestea și-au

găsit confirmarea la judecarea apelului declarat, existând motive temeinice de

implicare în sensul casării hotărârii contestate în partea individualizării și stabilirii

pedepsei.

În opinia instanței de apel, prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului

Abbas Khateb nu a ținut cont de prevederile art. 61 Cod penal. Deși, la prima vedere

în circumstanțele cauzei sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi aplicată

pedeapsa nominalizată, totuși prima instanță urma să efectueze o analiză mult mai

complexă și minuțioasă a personalității infractorului, urmărind în acest sens

comportamentul acestuia în viața socială, înainte și după săvârșirea infracțiunii, și

numai în măsura în care s-ar fi dovedit că comiterea faptei se datorează unui concurs

accidental de împrejurări din viața lui și că, pentru corectare nu este necesară

executarea efectivă a pedepsei, respectiv doar în aceste cazuri este incidentă pedeapsa

neprivativă de libertate.

Comportamentul inculpatului după pronunțarea sentinței demonstrează

elocvent incorectitudinea aplicării pedepsei neprivative de libertate în privința lui

Abbas Khateb. Ineficiența unei pedepse neprivative de libertate aplicate în privința

inculpatului, la caz, rezultă cert și din comportamentul acestuia după comiterea

infracțiunii, care, deși cunoștea că în privința lui este un proces penal în curs de

judecare, s-a eschivat de la prezentarea în ședința instanței de apel, a tărăgănat

examinarea cauzei penale, cât și faptul că prin decizia Biroului Migrație și Azil nr. 38

din 07.07.2016 a fost declarat cetățeanul Israelului, Abbas Khateb, persoană

indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de 15 ani, ca urmare fiind

înlăturat din țară.

Astfel, circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea imputată inculpatului, a

determinat instanța de apel să conchidă asupra incorectitudinii aplicării pedepsei sub

formă de amendă față de Abbas Khateb.

În cauza deferită judecării, instanța de apel a constatat că, la stabilirea și aplicarea

pedepsei în privința inculpatului, prima instanță nu a ținut cont de scopul și criteriile

de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75 Cod penal, nu a ținut seama

de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate în ansumblu, nu

permit instanței stabilirea unei pedepse cu amendă și anume luând în considerație

modalitatea săvârșirii infracțiunii, impertinența și cruzimea cu care a comis loviturile

de cuțit asupra părții vătămate, prezența armei albe la inculpat, numărul mare de

lovituri de cuțit asupra victimei, săvârșirea acțiunilor ilegale în loc public.

Astfel, instanța de apel a apreciat că modalitatea de executare a pedepsei aleasă

în privința inculpatului, nu este în acord cu principiul proporționalității având în

vedere fapta comisă, urmările prejudiciabile produse, rezonanța socială a acesteia,

4

personalitatea inculpatului.

Așa cum rezultă din textul sentinței, prima instanță și-a motivat dispunerea

amenzii aplicate inculpatului, menționând că ultimul se poate corecta fără a executa

real pedeapsa cu închisoare, însă instanța de apel a considerat că, inculpatul poate fi

corectat, reeducat numai prin executarea reală a unei pedepse cu închisoare.

La aplicarea pedepsei inculpatului Abbas Khateb, instanța de apel a ținut cont

de prevederile art. 7, 61, 75, 76-78 Cod penal, de gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, ultimul a comis o infracțiune cu intenție ce face parte din categoria celor

ușoare, conform art. 16 Cod penal, care prevede pedeapsa sub formă de închisoare

până la 2 ani, de urmările săvârșirii infracțiunii și anume că partea vătămată a suferit

vătămări corporale, de persoana celui vinovat, de comportamentul inculpatului până

și după comiterea infracțiunii, de faptul că cauza a fost examinată în procedură

simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, de lipsa circumstanțelor

agravante și atenuante.

Ținând cont de cele expuse, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite

apelul declarat și prin prisma sancțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, în coroborare

cu art. 3641 Cod de procedură penală și a-i stabili lui Abbas Khateb, pedeapsă sub

formă de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, considerând

că această pedeapsă este echitabilă, va duce la restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane.

Analizând cerința apărătorului părții vătămate cu privire la încasarea

prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei, cu titlu de prejudiciu material în mărime

de 12.604 lei, cât și cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4.000 lei prin prisma

temeiului invocat, instanța de apel a constatat că, acesta și-a găsit confirmare parțial

la judecarea apelului declarat.

Instanța de apel ținând cont de gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice a

părții vătămate, de impactul asupra sănătății acestuia, de faptul că i-au fost cauzate

multiple lovituri, care au provocat vătămare corporală gravă, a necesitat tratament,

ținând cont de gradul de vinovăție, rolul și comportamentul inculpatului, considerând

necesar de a încasa cu titlu de prejudiciu moral de la inculpatul Abbas Khateb suma

de 15.000 lei, care este una echitabilă, în raport cu cele comise, considerând-o

suficientă, ce nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Convenția Europeană

pentru Drepturile Omului, din care rezultă că suma pretinsă nu trebuie să fie

exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără temei, apreciind suma solicitată de

100.000 lei una exagerată.

În ce privește solicitarea părții vătămate privind încasarea prejudiciului

material, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite prejudiciul material cauzat

în sumă de 12.604 lei, pentru tratament, deoarece potrivit materialelor cauzei se

atestă probe ce ar confirma cuantumul cheltuielilor suportate de către partea

vătămată în urma infracțiunii, iar ultimul a solicitat încasarea unui prejudiciu

material concret, prezentând cont de plată cât și bonuri de procurare a

medicamentelor.

5

La fel, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa, suma solicitată de partea

vătămată în mărime de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru asistența juridică.

Gheorghe în numele inculpatului, la data de 05.11.2018, care solicită casarea acesteia,

cu menținerea hotărârii primei instanțe, deoarece apelul greșit a fost admis.

În motivarea recursului invocă:

- nu sunt de acord cu mențiunea instanței de apel făcută în decizia adoptată,

referitor la faptul că inculpatul, fiind legal citat, nu s-a prezentat și nu a anunțat despre

motivele absenței sale, deoarece ultimul a informat prin intermediul avocatului, că

este înlăturat din țară prin decizia Biroului Migrație și Azil, fiind în imposibilitate de

a se prezenta la instanța de apel;

- la stabilirea pedepsei cu închisoare inculpatului, atunci când sancțiunea penală

prevede și pedeapsă alternativă cu amendă, instanța de apel a ignorat prevederile art.

75 alin. (2) Cod penal;

- inculpatului în învinuire se încriminează aplicarea unei singure lovituri cu

cuțitul din imprudență, iar potrivit deciziei contestate, la stabilirea pedepsei cu

închisoare instanța de apel a luat în calcul numărul mare de lovituri de cuțit asupra

victimei. La fel, instanța de apel a luat în calcul și faptul că, acțiunile inculpatului

Abbas Khateb au fost săvârșite în loc public, pe când această agravantă nu este expusă

în învinuirea formulată în rechizitoriu. Totodată această latură a fost încriminată

invers - părții vătămate Ichim Ion, într-o altă cauză, care se învinuiește de huliganism

ce inhibă în sine latura obiectivă - locul public și cu aplicarea armei - cuțitului în loc

public, din ce rezultă evident și faptul că cuțitul a fost folosit de partea vătămată la

comiterea atacului exprimat prin comiterea huliganismului cu aplicarea armei

împotriva lui Abbas Khateb, iar în timpul atacului, ultimul l-a respins apucând cu

mâna goală lama cuțitului, în timp ce era atacat de Ichim Ion și din imprudență a

respins atacul împingând înapoi spre atacator mâna acestuia cu tot cu cuțit, în rezultat

la ce au fost cauzate vătămări corporale ultimului, calificate de procuror conform art.

157 Cod penal - vătămare gravă din imprudență;

- la stabilirea pedepsei, instanța de apel nu a luat în calcul declarațiile martorului

direct - Najam Marwa, care cu lux de amănunte a explicat că, Abbas Khateb și ea au

fost atacați în parcul Valea Morilor de un grup de persoane în stare de ebrietate, cu

cuțitul. Inițial au încercat să plece de acolo, însă au fost urmăriți și atacați de acestea.

Abbas Khateb a încercat să se apere, însă văzând că nu poate reține atacul a fugit, iar

ea a rămas fiind numită cu cuvinte necenzurate și amenințată de atacatori, printre care

era Ichim Ion, fratele acestuia etc. Instanța de apel urma să dea apreciere acestor

declarații de rând cu toate probele din dosar, odată ce a desființat sentința primei

instanțe;

- nu este clar din ce cauză instanța de apel motivează aplicarea pedepsei reale cu

închisoarea, vizavi de suspendarea condiționată, deoarece în cazul dat inculpatul a

fost pedepsit cu amendă și nu cu suspendare condiționată. Urmează de atenționat

faptul că, infracțiunea a fost comisă în concurs accidental de împrejurări din viața

inculpatului, deoarece acesta nu a planificat și nu a putut planifica că el într-o seara

6

va fi atacat în parc cu un cuțit și că el din imprudență să cauzeze vătămări corporale

grave atacatorului;

- la aplicarea pedepsei inculpatului Abbas Khateb, greșit s-a apreciat că

acesta ar fi comis o infracțiune cu intenție, fapt menționat în decizia instanței de apel;

- este neîntemeiată decizia instanței de apel și în partea admiterii acțiunii civile

privitor la repararea pagubei materiale, iar în privința pagubei morale, aceasta este

una neproporțională comiterii unei infracțiuni ușoare, aspect care poate fi clarificat în

ordinea civilă, vizavi și de actul de huliganism comis de partea vătămată față de

inculpat.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a

solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că

argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei,

echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii instanței de

apel din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul,

instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să

afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea

unei hotărâri nemotivate.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da

o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele,

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

7

Reieșind din sumarul recursului declarat de către apărătorul inculpatului, se

constată că acesta este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, invocând următoarele cazuri de casare: hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței;

precum și instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă, decât cea pentru

care condamnatul a fost pus sub învinuire.

Verificând criticele expuse de autorul cererii de recurs, în raport cu lucrările

cauzei, Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de

al doilea grad de jurisdicție judecând cauza în ordine de apel nu a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție care conține concluzii

contradictorii în raport cu circumstanțele de fapt stabilite la caz. În cele din urmă, de

către instanța de apel au fost formulate unele concluzii nefondate, iar prin aceasta,

inter alia, nu a fost respectată întocmai cerința de motivare a hotărârii judecătorești,

care face parte din setul garanțiilor subsecvente procesului echitabil, fapt prin care s-

a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Efectuând o analiză textuală a părții motivante a deciziei instanței de apel se

deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate

legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de

apelant, în raport cu motivele invocate de părți și circumstanțele reale ale acestei

cauze.

Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și

suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu

excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei

motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea

acestei proceduri.

Instanța de recurs consideră esențial de elucidat următoarele aspecte și anume,

prezenta cauză a fost judecată în prima instanță în procedura simplificată în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, procedură care în opina instanței de apel a

fost corect aplicată la caz, în pofida criticilor invocate de către apărătorul părții

vătămate.

Astfel, instanțele de fond în acțiunile inculpatului Abbas Khateb au constatat

următoarea faptă infracțională - la data de 07 iunie 2017, în jurul orei 02:00, în timp ce se

afla pe teritoriul parcului „Valea Morilor” amplasat pe str. Anton Crihan din mun. Chișinău,

ca urmare a apariției unui conflict, care a generat într-o altercație între acesta și Ichim Ion,

unde reciproc și-au aplicat lovituri. În urma altercației, Abbas Khateb, fără a-și da seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii acestor urmări

prejudiciabile, deși trebuia și putea să le prevadă, i-a aplicat din imprudență o lovitură cu un

cuțit în regiunea hemitoracelui drept, părții vătămate Ichim Ion. În rezultatul acțiunilor lui

Abbas Khateb, părții vătămate Ichim Ion, conform raportului de expertiză nr. 1393/D din 23

iunie 2017, i-au fost cauzate vătămări corporale grave.

8

În continuare, prima instanță, ținând cont de cele săvârșite de inculpat, precum

și de prevederile art. 61 și art. 75 Cod penal, a efectuat operațiunea de stabilire a

pedepsei, învederând toate criteriile generale de individualizare a pedepsei. Astfel,

prima instanță a considerat că, scopul legii penale în prezenta speță poate fi atins prin

aplicarea unei amenzi, condamnându-l pe inculpat la amendă în mărime de 478

unități convenționale, adică în sumă de 23.900 lei.

Fiind contestată sentința, inclusiv în partea individualizării pedepsei de către

apărătorul părții vătămate, instanța de apel a ajuns la concluzia că, inculpatului

pentru infracțiunea săvârșită urmează a-i fi stabilită pedeapsă cu închisoare pe un

termen de 1 an, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

De menționat este acel fapt că, sancțiunea art. 157 Cod penal, pentru care a fost

condamnat inculpatul, prevede pedeapsă cu amendă în mărime de până la 650 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de

ore, sau cu închisoare de până la 2 ani. Deci se atestă că, sancțiunea infracțiunii

prevăzută de art. 157 Cod penal, prevede trei tipuri de pedepse alternative.

Potrivit art. 75 alin. (2) Cod penal, în cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru

infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se aplică atunci

când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu

închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră,

din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în

cazul în care o pedeapsă mai blânda, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea

scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi

argumentat de către instanța de judecată. Deci, în cazul în care instanța de judecată ajunge

la concluzia de a-i stabili făptuitorului infracțiunii cea mai aspră categorie de pedeapsă

sub formă de închisoare, aceasta urmează să-și motiveze concluziile făcute în acest

sens.

Instanța de apel la motivarea soluției adoptate în partea stabilirii pedepsei

inculpatului, la caz, sub formă de închisoare, a reținut acel fapt că, acesta a săvârșit o

infracțiune din intenție (f.d. 61, v. 2), deși Abbas Khateb a fost învinuit de săvârșirea

unei infracțiuni din imprudență. De asemenea, instanța de apel a reținut la

individualizarea pedepsei că, inculpatul a aplicat victimei un număr mare de lovituri

de cuțit, însă din constatarea faptei infracționale săvârșite de făptuitor a fost constatat

că acesta a aplicat doar o singură lovitură. O altă împrejurare reținută de către instanța

de apel în hotărârea adoptată, la capitolul personalității inculpatului este acel fapt că,

ultimul s-a eschivat de la prezentarea în ședința instanței de apel, tărăgănând

examinarea cauzei, deși apărătorul a prezentat instanței că Abbas Khateb a fost

declarat persoană indezirabilă pe teritoriu Republicii Moldova pe o perioadă de 15

ani, ca urmare fiind înlăturat din țară, respectiv acest fapt în opinia Colegiului nu

poate fi catalogat ca eschivare de la prezentarea în fața instanței de judecată, de vreme

ce statul înlătură persoana printr-un act administrativ (f.d. 18. V. 2) de pe teritoriu său.

Un alt aspect ce urmează a fi elucidat în viziunea Colegiului penal lărgit, este acel

fapt că, instanța de apel urma să țină cont și de declarațiile martorului audiat în cadrul

urmăririi penale Najam Marwa (f.d. 66, v. 1), potrivit căreia acțiunile inculpatului au

9

fost precedate de către comportamentul agresiv și provocator al părții vătămate și

persoanelor aflate în compania ultimului, care i-au atacat și au demonstrat cuțitele ce

le aveau asupra lor.

Împrejurările reținute de către instanța de apel, inclusiv cele nominalizate mai

sus de către Colegiul penal, au avut relevanță și la stabilirea cuantumului

prejudiciului material și moral stabilit la caz și dispus spre încasare de la inculpat.

În urma sintezei concluziilor instanței de apel în hotărârea adoptată în partea

stabilirii pedepsei și în latura civilă, Colegiul lărgit observă o inadvertență a

împrejurărilor reținute la individualizarea pedepsei inculpatului, în raport cu

împrejurările reale stabilite la judecarea cauzei în procedura simplificată, în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel

în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției

adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu

pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este

abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale

la pronunțarea hotărârii judecătorești.

Totodată instanța de recurs notează că, nu poate menține sentința adoptată de

prima instanță, precum a solicitat recurentul, deoarece instanța de apel urmează să

verifice inclusiv și corectitudinea aplicării cuantumului pedepsei stabilite sub formă

de amendă, învederând prevederile art. 64 alin. (3) Cod penal, de care urma să se țină

cont de către instanța de judecată, inclusiv la aplicarea pedepsei prin prisma art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea

cauzei în aceiași instanță de apel la rejudecare, în alt complet de judecători, pentru

adoptarea unei soluții corecte.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia:

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel, ținând cont

și de cele invocate în procedura de recurs; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate și circumstanțele cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată,

inclusiv în partea stabilirii pedepsei penale și în latura civilă, ținând cont de criteriile

generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal, să emită o

soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

10

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe în

numele inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui Abbas Khateb Xxxxx

și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Abbas Khateb Xxxxx, urmează a fi eliberat imediat din penitenciar, dacă nu

execută pedeapsă cu închisoare sau măsura preventivă – arestarea, în baza altor

hotărâri judecătorești.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 29 august 2019.

Președinte Timofti Valdimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

11