1ra-633/2019 — art.152 alin.1 CP

1ra-633/2019 — art.152 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-633/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

16 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte - Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2018, în cauza

penală în privința lui

Parapir Gherman XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat

XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

Gherman a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin.(1) Cod penal la

7 (șapte) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, termenul

executării pedepsei fiind calculat din momentul reținerii în vederea executării

prezentei sentințe.

A fost aplicată în privința lui Parapir Gherman măsura preventivă - obligația de a

nu părăsi țara până când sentința va deveni definitivă.

A fost admisă acțiunea civilă cu încasarea din contul lui Parapir Gherman în

beneficiul Mariei Olari suma de 2803,23 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de

7000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, iar în total suma de 9803 (nouă mii opt sute

trei) lei și 23 bani cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune, iar în rest acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost încasat din contul lui Parapir Gherman în beneficiul statului suma de 448

(patru sute patruzeci si opt) lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea

expertizei judiciare.

1

2017, aproximativ ora 19:30, având scopul cauzării vătămărilor corporale, în cadrul

unui conflict iscat între Parapir Gherman, Olari Maria și o altă persoană trasă la

răspundere contravențională pe acest fapt, în or. Călărași, XXXXX, Parapir Gherman i-a

aplicat Mariei Olari, lovituri cu pumnii, a apucat-o de mână pe Olari Maria, cauzându-i,

potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 182 D din 31 octombrie 2017, vătămări

corporale medii.

vătămate Olari Maria și de avocatul Tetelea Maria în numele inculpatului Parapir

Gherman.

3.1. Avocatul Chitoroga Ion în numele părții vătămate Olari Maria a solicitat

casarea parțială a acesteia, cu rejudecarea cauzei în fond și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit, de prima instanță, în partea ce ține de încasarea

prejudiciului moral, prin care să fie dispusă încasarea de la Parapir Gherman în folosul

lui Olari Maria a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în mărime de 50000 lei.

În motivare a invocat că, urmare a fracturii suferite la mână, consecințele sunt

simțite prin faptul că simte anumite dureri periodic, mai ales la schimbarea climei sau

când este umezeală, nu poate face eforturi fizice considerabile și de lungă durată. Până

în prezent urmează tratamentul medical și suferințele fizice continuă. Prin infracțiunea

comisă de către Parapir Gherman, i-a fost cauzat un prejudiciu moral în sumă de

50000 lei, care este proporțional în raport cu caracterul continuu și îndelungat al

suferințelor fizice și psihice, și nicidecum cel stabilit de instanța de judecată în valoare

de 7000 lei, or aceasta reprezintă o sumă mult prea mică în coraport cu cele suferite de

partea vătămată. Suferințele morale ale părții vătămate cât și a familiei acesteia au fost

enorme. Suferințele psihice au fost condiționate de vătămările corporale, de provocarea

bolilor, slăbirea rezistenței fizice la boli sau de alte complicații, îngrijorarea pentru

aceste efecte ulterioare, epuizarea emoțională. De asemenea a fost afectat psihic prin

faptul că, ca urmare a comoției cerebrale suferă amețeli, dureri de cap, dureri ce vor

persista toată viața.

3.2. Avocatul Tetelea Maria în numele inculpatului Parapir Gherman a solicitat

casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, de achitare a lui Parapir Gherman, pe motivul

că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Motivele invocate pot fi rezumate la următoarele: declarațiile părții vătămate date

în cadrul cercetării judecătorești și la urmărirea penală sunt contradictorii, declarațiile

parții vătămate sunt date vădit false din considerente că, sunt în relații ostile cu Parapir

Gherman. Martorii audiați în instanța de judecată nimeni nu a arătat direct și nu a văzut

cum Parapir Gherman ar fi lovit-o pe partea vătămată Olari Maria. Nu au fost prezentate

probe ce ar servi la constatarea vinovăției lui Parapir Gherman și în atare situație, cu

certitudine se constată, că prin ansamblul de probe cercetate, verificate, nu se confirmă

vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii imputate, motiv pentru care, potrivit

prevederilor art. 389 alin. (1) din Codul de procedură penală, este inadmisibilă

condamnarea inculpatului, și respectiv, se impune achitarea, pe motivul că fapta nu a

fost săvârșită cu vinovăție, or, sentința trebuie să se bazeze pe fapte veridice bine

dovedite, care să nu provoace dubii.

2

au fost admise apelurile declarate de avocatul Chitoroga Ion în numele părții vătămate

Olari Maria și de avocatul Tetelea Maria în numele inculpatului Parapir Gherman,

casată parțial sentința, în partea care se referă la individualizarea executării pedepsei și

cuantumul prejudiciului moral, cu pronunțarea, în această parte, a unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează:

În conformitate cu art.90 Codul penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani, cu obligarea de a nu

schimba domiciliul fără acordul organului competent și de a restitui prejudiciul stabilit

în limitele acțiunii civile în termen de 3 (trei) luni.

S-a dispus încasarea de la Parapir Gherman în beneficiul părții vătămate Olari

Maria suma de 15000 (cincisprezece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, hotărârea atacată a fost menținută.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpatului Parapir Gherman de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1)

Cod penal.

Instanța de apel a indicat că, deși inculpatul nu a recunoscut vina în săvârșirea

infracțiunii imputate, vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin cumulul de probe

administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către instanța de fond

și verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză

amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii reținute în sarcina lui rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată

o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Iar referitor la declarațiile inculpatului în sensul nerecunoașterii vinovăției,

instanța de apel a indicat că, acestea nu corespund adevărului, fiind depuse în

încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală, deoarece se combat prin probele

analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Codul de procedură penală, care

confirmă indubitabil vinovăția inculpatului Parapir Gherman în comiterea infracțiunii

imputate.

Totodată, instanța de apel a verificat legalitatea pedepsei aplicate inculpatului și a

reținut că, instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, a ținut cont

de prevederile art.7, 75 Codul penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit

art. 16 alin. (2) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, care pentru prima dată a comis o infracțiune, însă a

considerat că, eronat instanța de fond a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea

acestuia este posibilă doar prin izolarea de societate.

Astfel că, instanța de apel a considerat posibil de aplicat în privința inculpatului

prevederile art. 90 Cod penal, suspendând executarea pedepsei cu închisoarea pe un

termen de probațiune cu stabilirea obligațiilor prevăzute de alin. (6) lit. a), e) al normei

indicate, și anume: să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului

competent și să repare daunele cauzate în termenul stabilit de instanță.

3

În opinia instanței de apel această pedeapsă este legală și echitabilă și va atinge

scopul pedepsei penale, prevăzut de art. 61 Cod penal.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, Colegiul penal a notificat

prevederile art. 219 alin.(1)-(4), art.220 alin.(1)-(2) din Codul de procedură penală,

art.1398 alin.(1), art.1422 din Codul civil și a menționat că, reieșind din circumstanțe

cauzei, și anume: leziunile corporale cauzate părții vătămate, vârsta acesteia,

tratamentul aplicat, suferințele psihice cauzate prin comportamentul lui Parapir

Gherman, atitudinea acestuia față de partea vătămată și anume, Parapir Gherman nu a

recunoscut vinovăția, nu s-a căit de comiterea faptei și respectiv, nu a întreprins careva

acțiuni în vederea reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune, a ajuns la concluzia de

a admite parțial acțiunea civilă cu încasarea din contul lui Parapir Gherman în

beneficiul Mariei Olari suma de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, în rest

acțiunea fiind pasibilă de respins ca fiind vădit disproporționată în raport cu

circumstanțele de fapt și de drept constatate.

atacată, la 08 decembrie 2018, cu recurs ordinar de către procuror, care, invocând

prevederile art.427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a acesteia, în latura penală în partea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivare acuzatorul de stat își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de

apel privind suspendarea executării pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului

Parapir Gherman, ceia ce în opinia recurentului este una greșită, deoarece nu s-a ținut

cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei și de scopul pedepsei penale,

prevăzute de art. 61, 75 Cod penal.

Procurorul consideră ca legală și întemeiată hotărârea primei instanțe, prin care i

s-a aplicat o pedeapsă echitabilă sub formă de închisoare cu executarea reală a acesteia,

fiind izolat de societate pentru a fi atins scopul pedepsei penale de corectare și

reeducare a inculpatului.

referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de procuror, solicitând

admiterea acestuia, deoarece este întemeiat.

concluzionează, că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Colegiul lărgit consideră nefondate alegațiile acuzatorului de stat sub aspectul

temeiurilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și în acest sens se reține

că, instanța de apel, judecând cauza, a constatat că prima instanță i-a stabilit

4

inculpatului o pedeapsă legală și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, ținând

cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, stipulate în art. 75 Cod penal,

însă incorect a stabilit modul de executare a pedepsei aplicate, or, în opinia instanței de

apel, scopul pedepsei penale, prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, e posibil de a fi

atins prin aplicarea art.90 Cod penal, dispunându-se suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate vinovatului, fixând perioada de probațiune, în care

condamnatul a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul permanent fără consimțământul

organului competent și să repare daunele cauzate în termenul stabilit de instanță.

Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel

legal și întemeiat a casat parțial sentința în partea executării pedepsei și cuantumului

prejudiciului moral, și a pronunțat o nouă hotărâre, în această parte, deoarece la

judecarea apelurilor declarate de avocatul Chitoroga Ion în numele părții vătămate

Olari Maria și de avocatul Tetelea Maria în numele inculpatului Parapir Gherman, a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414

alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din

prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu

o consideră necesară.

Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei).

Totodată, Colegiul penal notifică faptul, că instituția suspendării condiționate a

pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie

apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea unei

politici penale adaptate la realitatea socială concretă.

Instanța de judecată dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe

un termen de probațiune în limitele de la 1 an la 5 ani (alin.(2) art. 90 Cod penal).

Termenul este stabilit de către instanța de judecată și reprezintă durata de timp în care

condamnatul trebuie să nu săvârșească o nouă infracțiune, să facă dovadă că s-a

corectat și că scopul pedepsei s-a atins și fără executarea efectivă a acesteia.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră corectă concluzia

instanței de apel că corectare și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea

acestuia de societate.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

5

art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de procuror

urmează a fi respins, ca inadmisibil.

lărgit,

D E C I D E:

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, cu menținerea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Parapir

Gherman XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 15 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Cobzac Elena

Judecător Boico Victor

6