1ra-1219/2019 — art. 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 16 ianuarie 2019, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Cerneavschi Ghenadie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Cerneavschi Ghenadie în beneficiul statului a sumei de 1008 (una mie opt) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor medico-legale.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Cerneavschi Ghenadie, la 29 decembrie 2017, în jurul orei 22:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apartamentul xxxxx din blocul locativ situat pe adresa xxxxx, în prezența mai multor persoane, care au venit în ospeție la proprietarul locuinței respective, înțelegând că se află în loc public, manifestând lipsă de cultură și comportându-se violent, în mod grosolan s-a implicat în conflict cu Budișteanu Andrei și Guțanu Marin, amenințându-i cu răfuială fizică. În aceleași circumstanțe, Cerneavschi Ghenadie, nedorind să aplaneze conflictul apărut, acționând prin intenție directă fără careva motive întemeiate, 1 exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, cu obrăznicie deosebită, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, demonstrativ l-a agresat pe Guțanu Marin, aplicându-i în regiunea umărului stâng o lovitură cu un cuțit pe care l-a luat de pe pervaz din bucătăria apartamentului nominalizat, cauzându-i vătămări corporale ușoare exprimate prin plagă tăiată la nivelul umărului stâng, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată. De asemenea, Cerneavschi Ghenadie, conștientizând că încalcă grosolan ordinea publică și că prin acțiunile sale inspiră senzație de frică și disconfort emoțional persoanelor prezente în apartamentul supra-indicat, în timpul aplicării violenței fizice asupra cet. Budișteanu Andrei și Guțanu Marin, se exprima cu cuvinte obscene în adresa părții vătămate, înjosindu-le onoarea, cauzându-i și suferințe psihice. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății.

Avocatul Ciachir Constantin în numele inculpatului și inculpatul Cerneavschi Ghenadie au contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și încetarea procesului penal în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu atragerea inculpatului Cerneavschi Ghenadie la răspundere contravențională, în baza art. 78 alin. (1) Cod contravențional. În motivarea apelului au invocat că, instanța de fond a încadrat în mod eronat acțiunile inculpatului Cerneavschi Ghenadie în temeiul alin. (3) art. 287 Cod penal, neținând cont de faptul că a fost implicat în mod involuntar în conflictul creat între Zubcu Grigore și Budișteanu Andrei în apartamentul xxxxx din blocul locativ situat la adresa xxxxx, după ce Budișteanu Andrei l-a chemat pe Guțanu Marin cu scopul de a se răfui pe Zubcu Grigore. Astfel, a intervenit în altercația creată pentru a-i despărți pe cei trei și a fost victima loviturilor din partea lui Guțanu Marin, și dorind să se apere, în agitația conflictului, l-a zgâriat pe acesta cu cuțitul aflat pe pervazul ferestrei. Inculpatul Cerneavschi Ghenadie indică că, l-a însoțit pe Zubcu Grigore la locuința rudelor sale, pentru a-l ajuta să-și aducă salariul primit în siguranță acasă, fără vreo bănuială cu privire la cearta, respectiv bătaia care se iscase. Astfel, contrar celor reținute în sentință, inculpatul avea o atitudine pașnică de la bun început și nu a adresat nici o injurie cuiva. Având în vedere circumstanțele prezentate, acțiunile inculpatului urmau să fie încadrate în alin. (1) art. 78 Cod contravențional, iar nu în ipoteza alin. (3) art. 287 Cod penal. Prin urmare, statuând în acest mod, instanța a favorizat nejustificat partea vătămată, Guțanu Marin, în lipsa unei corecte aprecieri a propriilor acțiuni ale acestuia. 2 Declarațiile martorilor Budișteanu Cristina și Budișteanu Andrei sunt impregnate de subiectivitate și nu pot constitui un temei pentru învinuirea inculpatului. Pe de altă parte, declarațiile martorilor Tracevschi Elena, Comarov Lidia și Zubcu Grigore, se bucură de mai multă veridicitate în ceea ce privește circumstanțele speței. Au mai menționat că, inculpatul a dat acordul ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, sperând ca justiția să fie acordată într-un mod mai operativ, iar nu în ideea de a sacrifica o analiză amănunțită a elementelor de fapt și corecta lor calificare de către instanță. Consideră că, pedeapsa aplicată în primă instanță este vădit disproporționată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2019, apelul a fost respins ca nefondat cu menținerea sentinței. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a reținut că prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului Cerneavschi Ghenadie în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunere de rezistență violentă persoanei care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit cu aplicarea cuțitului. Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Instanța de apel a respins argumentele declarate de către avocatul Constantin Ciachir în apelul depus, precum că instanța de fond nu a dat o apreciere corectă probelor cercetate în ședință, deoarece nu au suport juridic, mai mult, toate probele administrate au fost acumulate în strictă conformitate cu legislația în vigoare, probe care la moment sunt în vigoare, or, acestea nu au fost atacate în modul și termenul stabilit pentru verificarea legalității. La fel, instanța de apel a respins și argumentul avocatului precum că la emiterea sentinței instanța nu a ținut cont că, Cerneavschi Ghenadie a intervenit în altercația creată pentru a-i despărți pe cei trei și a fost victima loviturilor din partea lui Guțanu Marin și dorind să se apere, în agitația conflictului, l-a zgâriat pe acesta cu cuțitul aflat pe pervazul ferestrei, or, probatoriul administrat de instanța de fond și verificat în cadrul ședinței instanței de apel, atestă faptul că instanța de fond a argumentat pe deplin poziția adoptată, atât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, cât și din punct de vedere al prevederilor legale. Instanța de apel nu a reținut nici argumentul avocatului precum că, instanța 3 de fond a favorizat nejustificat partea vătămată, Guțanu Marin, în lipsa unei corecte aprecieri a propriilor acțiuni ale acestuia, deoarece acest argument este combătut prin declarațiile părții vătămate Guțanu Marin conform cărora ultimul a intervenit să-i despartă pe una din persoanele necunoscute și prietenul său Budișteanu Andrei, iar acea persoană a luat cuțitul cu intenția de a-l înjunghia în omoplatul stâng. Mai mult, instanța de apel a apreciat ca fiind declarativ și argumentul avocatului precum că în acțiunile lui Cerneavschi Ghenadie nu se conțin elementele infracțiunii ca infracțiune penală, dar se conține elementele unei contravenții, deoarece conform probatoriului administrat s-a stabilit cu certitudine că prin acțiunile sale inculpatul a încălcat grosolan ordinea publică, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, însoțită de aplicarea cuțitului asupra persoanei. A fost respins și argumentul apărării privind absența în acțiunile inculpatului a laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece probele puse de către instanță la baza condamnării stabilesc contrariul. Instanța de apel a apreciat ca fiind o versiune de apărare a inculpatului și o tendință a acestuia de a se eschiva de răspundere penală și anume afirmația precum că, acesta nu a fost inițiatorul acestui conflict și faptul că nu a venit cu scopul de a comite acțiuni ilegale, de fapt dânsul a încălcat ordinea publică și printr-o obrăznicie deosebită, care s-a exprimat prin faptul că în momentul aflării în apartamentul xxxxx, amplasat pe adresa xxxxx, a început să manifeste un comportament agresiv în adresa lui Budiștean Andrei, vorbind cu cuvinte urâte, iar ulterior a sărit la bătaie, iar când a intervenit și Guțanu Marin, Cerneavschi Ghenadie a luat un cuțit de pe pervazul ferestrei și a dorit să îl străpungă în omoplatul stâng pe ultimul, astfel cauzându-i vătămări corporale ușoare, exprimate prin plagă tăiată la nivelul umărului stâng. Faptul că inculpatul și-a dat acordul ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, nu-i justifică acțiunile, or, instanța de fond a ținut cont de faptul că inculpatul Cerneavschi Ghenadie a mai fost anterior judecat, inclusiv executând pedeapsa închisorii, iar eliberându-se din locurile de detenție, nu s-a corectat și nu a făcut concluziile necesare. Cu referire la practica judiciară constantă, instanța de apel a menționat, că acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate nu pot să formeze de sine stătător componența infracțiunii de huliganism. Aceste acțiuni principale trebuie să fie însoțite obligatoriu de oricare din acțiunile adiacente menționate în dispoziția alin. (1) art. 287 Cod penal: aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită. 4 Dacă acțiunile ce tulbură ordinea publică și liniștea cetățenilor (de exemplu: expresiile injurioase în locurile publice, acostarea jignitoare a cetățenilor și alte acțiuni asemănătoare) nu sunt însoțite de acțiunile adiacente, specificate mai sus, atunci calificarea trebuie făcută potrivit art. 354 „Huliganismul nu prea grav” din Cod Contravențional”. Astfel, ținând cont de cele enunțate instanța de apel a conchis, că inculpatul Cerneavschi Ghenadie a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, vinovăția căruia a fost dovedită prin probele cercetate suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel, considerând că nu există temei pentru a le da o nouă apreciere. La capitolul individualizării pedepsei penale instanța de apel a stabilit, că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Avocatul Ciachir Constantin în numele inculpatului, invocând temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, contestă hotărârile judecătorești cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului să fie încadrate în baza art. 78 alin. (1) Cod contravențional, cu aplicarea celei mai blânde pedepse și eliberarea din arest. În argumentarea recursului menționează că acțiunile lui Cerneavschi Ghenadie au fost în mod eronat încadrate în temeiul alin. (3) art. 287 Cod penal, neținând cont de faptul că el a fost implicat în mod involuntar în conflictul creat între Zubcu Grigore și Budiștean Andrei în apartamentul xxxxx, din blocul locativ situat pe xxxxx, după ce Budiștean Andrei l-a chemat pe Guțanu Marin cu scopul de a se răfui pe Zubcu Grigore. Astfel, Cerneavschi Ghenadie a intervenit în altercația creată pentru a-i despărți pe cei trei și a fost victima loviturilor din partea lui Guțanu Marin și dorind să se apere, în agitația conflictului, l-a zgâriat pe aceasta cu cuțitul, aflat la întâmplare pe pervazul ferestrei. Cerneavschi Ghenadie nu a folosit cuvinte necenzurate, injurioase în public, l-a însoțit pe Zubcu Grigore la locuința rudelor sale, pentru a-l ajuta să-și aducă salariul primit în siguranță acasă, fără să bănuiască că acolo se va isca cearta, apoi bătaia care a avut loc. Astfel, contrar celor reținute de instanțele de fond, Cerneavschi Ghenadie a avut o atitudine pașnică de la bun început și nu a adresat nici o injurie cuiva din cei prezenți. Având în vedere circumstanțele prezentate, apărarea consideră că acțiunile lui Cerneavschi Ghenadie trebuiau să fie încadrare în alin. (1) art. 78 Cod contravențional, iar nu în baza alin. (3) art. 287 Cod penal. Este de opinia, că instanțele de fond au favorizat nejustificat partea vătămată, Guțanu Marin, în lipsa unei corecte aprecieri a propriilor acțiuni ale acestuia. 5 Declarațiile martorilor Budiștean Cristina și Budiștean Andrei sunt impregnate de subiectivitate și nu pot constitui temei pentru învinuirea lui Cerneavschi Ghenadie. Veridice sunt declarațiile martorilor Tracevschi Elena, Comarov Lilia și Zubcu Grigore în ceea ce privește circumstanțele speței. Cerneavschi Ghenadie și-a dat acordul ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, sperând ca justiția să fie acordată într-un mod mai operativ, iar nu în ideea de a sacrifica o analiză amănunțită a elementelor de fapt și corecta lor calificare de către instanță. Mai susține că pedeapsa aplicată de primă instanță și menținută de către instanța de apel este vădit disproporționată.

Procurorul a prezentat referință la recursul apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În susținerea opiniei sale acuzatorul de stat a subliniat, că motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Consideră că instanța de apel la judecarea cauzei a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, iar hotărârea atacată conține motive legale pe care se întemeiază soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat se atestă că apărarea invocă temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Totodată din esența argumentelor invocate, Colegiul penal atestă că apărarea invocă și dezacordul cu pedeapsa stabilită inculpatului Cerneavschi Ghenadie, motive ce se subscriu temeiului de casare prevăzut la 6 art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Cu referire la temeiul invocat de recurent și prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, instanța de recurs atestă, că argumentele din recurs preponderent sunt aceleași care au fost invocate și în cererea de apel, în privința cărora instanța de apel s-a pronunțat în mod argumentat și detaliat și reiterarea cărora nu o consideră necesară. Tot aici Colegiul penal va sublinia, că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina acestor instanțe. Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunilor incriminate. În același timp instanța de recurs consideră că argumentele prin care se critică încadrarea juridică a faptelor imputate inculpatului, sunt lipsite de suport legal, deoarece atât prima instanță cât și instanța de apel, judecând cauza pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, au verificat aspectul dacă faptele inculpatului au fost just încadrate în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Codul penal. Astfel, din materialele cauzei rezultă că inculpatul Cerneavschi Ghenadie, fiind asistat de avocatul Terioșchin Denis, până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă și-a recunoscut vinovăția integral și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată (f.d. 132). Potrivit practicii unitare relevante speței, la examinarea cauzei penale în procedura simplificată, inculpatul trebuie să recunoască și încadrarea juridică a faptelor așa cum au fost reținute în rechizitoriu, or, în caz contrar instanța de judecată nu poate dispune examinarea cauzei conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală. Respectiv, orice obiecții ale inculpatului referitor la încadrarea juridică a faptelor imputate, urmau a fi înaintate până la pronunțarea de către prima instanță a încheierii cu privire la admiterea cererii de soluționare a cauzei în procedura simplificată. Or, din momentul pronunțării încheierii prin care se dispune judecarea cauzei în procedura simplificată, inculpatul și apărătorul lui nu mai pot renunța pe parcursul procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecată cauza potrivit procedurii simplificate. Astfel, împotriva sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării cauzei în procedura simplificată părțile pot exercita calea de atac apelul, de regulă, 7 sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neavând posibilitatea de a renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor prevederilor art. 3641 alin. (1), (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Reieșind din aspectele descrise, Colegiul penal evidențiază, că temeiul invocat de recurent sub aspectul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare în speță. În ceea ce privește argumentele recurentului prin care se invocă dezacordul cu pedeapsa stabilită inculpatului Cerneavschi Ghenadie, Colegiul penal menționează că nici acestea nu pot constitui temei de admitere a recursului. Potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. La caz, instanța de apel corect a menținut sentința primei instanțe, reținând că inculpatul anterior a fost judecat pentru infracțiuni similare, a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, circumstanțe atenuante și agravante în privința acestuia nu au fost stabilite, fapta imputată inculpatului, potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor grave. 8 Față de cele descrise mai sus, Colegiul penal conchide că, instanțele de fond la individualizarea pedepsei au acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, aplicând lui Cerneavschi Ghenadie o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor săvârșite. Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel de menținere a sentinței primei instanțe, corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind motivată și aplicată în limitele legii, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Ciachir Constantin în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ciachir Constantin în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2019, în cauza penală în privința lui Cerneavschi Ghenadie xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 9