1ra-813/2019 — Art. 190 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul central din 28 iulie 2017, Balan Victoria Xxx, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare a bunurilor materiale pe un termen de 1 an. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată și s-a încasat de la Balan Victoria în beneficiul lui Botezat Serafima suma de 10.000 euro, cu titlu de prejudiciu material și suma de 10.000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Potrivit sentinței s-a constatat că, Balan Victoria, în anul 2013, în una din zilele lunilor mai-iunie, aflându-se în biroul de serviciu al întreprinderii „CVIN” SRL, amplasată pe str. Independenței nr. 3/1 din mun. Chișinău, având un plan bine determinat, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării unui bun imobil, ilicit a dobândit de la Botezat Serafima suma de 10.000 euro, care conform cursului oficial de schimb al BNM la acel moment, constituia 170.000 lei, obligându-se să restituie integral suma de 10.000 euro, însă s-a eschivat de la restituirea sumei nominalizate părții vătămate, sub pretextul că suma dată i-a fost donată cu ocazia zilei de naștere, 1 astfel în rezultatul acțiunilor sale, a cauzat părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta inculpatei Balan Victoria, a fost calificată de drept în baza art. 190 alin. (5) Cod penal – escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Avocatul Vicol Andrei, în numele inculpatei, la data de 04 august 2017, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Balan Victoria să fie achitată din motivul lipsei faptei infracțiunii. În motivarea apelului a invocat că: - instanța de fond nu a verificat toate probele sub toate aspectele, complet și obiectiv, analizând superficial unele probe administrate în coroborare cu alte probe, dând apreciere de drept probelor acuzării și respingând nemotivat probele apărării; - instanța de judecată era obligată să pună la baza hotărârii adoptate numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură, însă s-a bazat pe unele probe dinainte stabilite, care de fapt, nu au valoare; - bazându-se doar pe declarațiile părții vătămate, martorilor Pancov Larisa, Pancov Ruslan, Mîndrescu Irina, Constantinova Irina, luate ca probe de bază și pe plângerea lui Botezat Serafima, procesele verbale de confruntare dintre Balan Victoria și Mîndrescu Irina în totalmente neîntemeiat și categoric, instanța de judecata a respins probele apărării, a ignorat principiul prezumției nevinovăției și principiul punerii la baza sentinței doar a probelor confirmate în ședințele de judecată; - instanța de judecată pentru stabilirea adevărului juridic și restabilirii echității sociale, potrivit legislației procesual penale în vigoare, urma să aprecieze toate probele, atât ale acuzării, cât și ale apărării, fiind inadmisibil ca Balan Victoria să fie condamnată în baza unei sentințe bazate pe presupuneri și pe unele declarații false și mincinoase; - ignorând probele apărării, instanța a dat dovadă de parțialitate; - cauza penală a fost pornită în baza unui denunț fals din partea părții vătămate, susținută de declarațiile mincinoase a unor martori, angajați ai firmei SRL „CVIN” și subordonați lui Botezat Serafima; - concluzia doar pe declarațiile mincinoase ale părții vătămate și martorilor acuzării, subordonați lui Botezat Serafima și dependenți de proprietara firmei dat fiind faptul că facilitau de cadouri generoase din partea ultimei, nu poate fi plauzibilă; - analizând numai probele prezentate de către partea acuzării, în coraport cu probele apărării, ce au fost ignorate, instanța a reținut că declarațiile martorilor apărării Tutunaru Vasile, Stepanova Svetlana, Gasparean Artur, Prodan Maria, Balan Inga, Balan Eugen, Cupnaia Iulia, care sunt persoane apropiate inculpatei, constituie relatarea de fapt din auzite și care nu corespund realității și au făcut uz de posibilitatea lor, în calitate de martori în procesul penal, de a ușura situația inculpatei, relatând doar poziția inculpatei, poziția pe care instanța o apreciază ca o metodă de apărare în scopul eludării răspunderii penale; - reținerea instanței că, aceste declarații a 8 martori nu sunt veridice nu poate fi 2 acceptată și mai mult contravin materialelor dosarului, din care rezultă că a avut loc un act de donație a 10.000 de euro, ci nu acțiuni de escrocherie cum susține instanța, menținând declarația falsă a lui Botezat Serafima; - instanța nu putea aprecia critic nici declarațiile inculpatei, deoarece versiunea acesteia corespunde cu circumstanțele de fapt, demonstrate și se observă că, au fost totuși instituite raporturi civile, reieșite din actul de donație; - este eronată și menținerea instanței de judecată, referitor la respingerea în calitate de probe a înregistrărilor audio anexate, rezultate din convorbirile telefonice a inculpatei cu martorii acuzării Pancov Ruslan, Constantinova Irina, Mîndrescu Irina din care rezultă totuși că, acești martori au făcut la faza de urmărire penală și în ședință de judecată declarații false, iar neautorizarea acestor interceptări nu poate neglija veridicitatea lor; - aceste interceptări necesitau a fi apreciate din punct de vedere a probelor, care cu certitudine dovedesc că, Botezat Serafima a făcut un denunț fals și mincinos, învinuind-o nefondat pe Balan Victoria în săvârșirea unei infracțiuni grave și că martorii enumerați, fiind dependenți de Botezat Serafima, sub greutatea cadourilor făcute lor, tot au făcut declarații mincinoase; - instanța de judecată a evitat să se expună asupra împrumutului în suma de 55.000 de euro, ce a avut loc și demonstrat prin probe, iar susținerea lui Botezat Serafima că a avut loc un împrumut numai de 10.000 de euro nu este argumentată; - faptul unui denunț fals se demonstrează și prin cererea depusă de către Botezat Serafima în instanța de judecată la 15.04.2016, prin care ultima își retrage pretențiile înaintate și solicită încetarea urmăririi penale; - nu este justificată nici reținerea în calitate de probă a înscrierilor din registrele lui Botezat Serafima din care chipurile rezultă că, la data de 09.05.2013, pentru ziua de naștere a lui Balan Victoria a fost alocată sumă de 5.000 de lei; - aceste înscrieri nu pot fi nici într-un caz apreciate ca probă, deoarece este o evidență a unor tranzacții, ce nu au nici o atitudine la suma donată lui Balan Victoria de către Botezat Serafima din suma de împrumut de 55.000 de euro; - respingerea tuturor probelor apărării pe motive eronate, nu poate aduce instanța la concluzia că, există probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatei, considerându-le destule și veridice. 3.2 Partea vătămată, Botezat Serafima, la data de 10 august 2017, care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă să fie admisă integral cu încasarea în beneficiul său, din contul inculpatei a sumei de 200.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 15.000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2018, a fost admisă cererea de retragere a apelului declarat de către partea vătămată Botezat Serafima, cu încetarea procedurii de apel. A fost admis apelul declarat de către avocatul Vicol Andrei în numele inculpatei, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Balan Victoria a fost achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pe motivul lipsei elementelor infracțiunii. 3

În motivarea hotărârii adoptate, instanța de apel a reținut că, prin cerere scrisă, consemnată de apărătorul Lozan Oleg, partea vătămată Botezat Serafima a solicitat retragerea apelului depus de către aceasta, cu încetarea procesului penal în ordine de apel, la cererea de apel depusă de partea vătămată, Botezat Serafima, pe motiv că nu are față de inculpată careva pretenții de ordin material și moral, până la începerea cercetării judecătorești, astfel instanța a admis cererea privind retragerea apelului, cu încetarea procedurii de apel. În altă ordine de idei, instanța de apel a considerat că, prima instanță la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală și în mod greșit a ajuns la concluzia de a o recunoaște vinovată pe Balan Victoria în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Astfel, instanța de apel a constatat că, prin rechizitoriu inculpata Balan Victoria a fost învinuită că, în anul 2013, în una din zilele lunilor mai-iunie, aflându-se în biroul de serviciu al întreprinderii SRL „CVIN”, amplasată pe str. xxxxx din mun. xxxxx, având un plan bine determinat, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării unui bun imobil, ilicit a dobândit de la Botezat Serafima suma de 10.000 euro, care conform cursului oficial de schimb al BNM la acel moment, constituia 170.000 lei, obligându-se să restituie integral suma de 10.000 euro, însă s-a eschivat de la restituirea sumei nominalizate părții vătămate, sub pretextul că suma dată i-a fost donată cu ocazia zilei de naștere, astfel în rezultatul acțiunilor sale, a cauzat părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari, ca finalitate faptele inculpatei au fost încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal. Instanța de apel, ținând cont de prevederile legale a constatat că, Balan Victoria nu a comis dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încreder, săvârșită în proporții deosebit de mari, concluzii făcute în urma analizei probelor, ce au fost apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Analizând declarațiile inculpatei, instanța de apel a considerat că cele relatate corespund adevărului, deoarece a oferit declarații consecvente, ce nu au fost combătute prin careva probe pertinente, prezentate eventual de organul de urmărire penală, iar în urma aprecierii declarațiilor părții vătămate, s-a ajuns la concluzia că cele relatate de către ultima nu combat declarațiile inculpatei. În opinia instanței de apel, în speță, lipsesc probe ce ar stabili cu certitudine existența intenției inculpatei, mai mult, nu este clară poziția părții vătămate, deoarece pe de o parte aceasta indică că a fost înșelată de inculpată, iar pe de altă parte, declarațiile părții vătămate sunt combătute prin declarațiile martorilor apărării, care coroborează cu declarațiile lui Balan Victoria, relevantă la acest capitol fiind cererea părții vătămate, confirmată de ultima prin semnătură și consemnată de apărătorul acesteia, prin care a solicitat ca examinarea cauzei în apel să aibă loc în lipsa sa, indicând că față de inculpată nu are careva pretenții de ordin material și moral, cerere care combate declarațiile oferite anterior. În această ordine de idei, apreciind declarațiile martorilor Pancov Larisa, Pancov 4 Ruslan, Gorzu Svetlana, Mîndrescu Irina, Constantinova Irina, instanța de apel a considerat că, declarațiile acestora nu indică la faptul că inculpata Balan Victoria, prin acțiunile sale ar fi comis infracțiunea imputată, deoarece martorii respectivi, relevă pe de o parte situația de fapt care a avut loc, situație pe care a relatat-o partea vătămată în plângere, inițial, nemenționând cum și prin ce metode inculpata a înșelat-o pe partea vătămată. De asemenea, instanța de apel a punctat că, nici materialele cauzei nu indică la careva stări de fapt, ce ar stabili cu certitudine că inculpata Balan Victoria, prin acțiunile sale ar fi comis o faptă prejudiciabilă, deoarece procesele verbale, ca acte acumulate în cadrul urmăririi penale, nu constituie un document din care s-ar putea stabili cu certitudine faptul că, inculpata a acționat cu intenție și prin înșelăciune în așa mod încât, având un careva scop cupidant a trecut din contul părții vătămată, în beneficiul său o masă valutară în vederea sporirii patrimoniului. În continuare, instanța de apel analizând, declarațiile inculpatei, a considerat că acestea coroborează cu cele date în ședință de judecată de către martorii Tutunaru Vasile, Stepanova Svetlana, Gasparean Artur, Prodan Marina, Balan Inga, Cupnaia Iulia, Balan Eugen, declarații care poartă un caracter consecvent, coroborează între ele și nu se combat prin alte probe. Astfel, martorii audiați au confirmat cele relatate de inculpată și anume faptul că, aceasta a fost convinsă de partea vătămată să se angajeze, respectiv partea vătămată i-a promis că o va ajuta să-și cumpere un apartament, apoi apartamentul a fost întra-adevăr cumpărat. Instanța de apel a menționat că, însăși prima instanță, în sentință, la datele de anchetă a stabilit că inculpata este domiciliată în mun. xxxxx, bd. xxxxx, ap. xxx, dar și faptul că inculpata a întors părții vătămate suma de 45.000 euro, respectiv suma indicată de partea vătămată de 10.000 euro, a fost transmisă inculpatei ca cadou. Prin urmare, existența acestor circumstanțe indică la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal, în acțiunile lui Balan Victoria, deoarece inculpata nu a comis părții vătămate nici un prejudiciu, acest fapt fiind confirmat indubitabil prin cererea părții vătămate, confirmată de ultima prin semnătură și consemnată de apărătorul acesteia, prin care a solicitat ca examinarea cauzei în apel să aibă loc în lipsa sa, indicând că față de Balan Victoria nu are careva pretenții de ordin material și moral. Astfel, instanța de apel, analizând cumulul probelor menționate, circumstanțele cauzei, a conchis că în speță nu a fost demonstrată vina inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Din sistemul de probe acumulat și anexat la materialele cauzei, instanța de apel a reținut că, nu a fost probată existența laturii obiective a infracțiunii de escrocherie, deoarece aceasta se realizează prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de încredere, respectiv acest element al infracțiunii nu a fost probat prin careva stări de fapt, că inculpata Balan Victoria a dobândit suma de bani invocată de partea vătămată și anume faptul că suma de 10.000 de euro ar fi trecut în contul inculpatei, ca rezultat al unor acțiuni de înșelăciune, totodată nu s-a stabilit că masa bunurilor patrimoniale ale ultimei, ar fi crescut considerabil ca rezultat al unei acțiuni manifestate prin înșelăciune. Astfel, instanța de apel a indicat asupra lipsei laturii obiective a infracțiunii 5 prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal, nefiind constatate careva acțiuni din partea inculpatei, manifestate prin înșelăciune sau careva metode prin care Balan Victoria a indus-o în eroare pe partea vătămată, respectiv nu s-a stabilit că Botezat Serafima a fost indusă în eroare și a ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări, iar inculpata nu a simulat careva relații contractuale ce ar contura intenția de a-și onora careva obligații. De asemenea, instanța de apel a considerat că, în speță nu s-a constat faptul cauzării de către inculpată a unui prejudiciu în proporții mari prin acțiunile sale, deoarece din cererea părții vătămate, confirmată de ultima prin semnătură și consemnată de apărătorul acesteia, prin care a solicitat ca examinarea cauzei în apel să aibă loc în lipsa sa, indicând că față de Balan Victoria nu are careva pretenții de ordin material și moral. În viziunea instanței de apel, în cauza dată, lipsește și latura subiectivă-intenția inculpatei, deoarece nu s-a probat prin nici o stare de fapt că, Balan Victoria de la bun început ar fi avut scopul de a o înșela pe partea vătămată. În acest context, instanța de apel a indicat că, prin probele administrate nu s-a dovedit nici o metodă ce ar contura înșelăciunea, relevant fiind și faptul că escrocheria se consideră consumată dacă averea a fost dobândită de la victimă și infractorul își sporește masa patrimonială din contul victimei, însă astfel de circumstanțe nu au fost elucidate și nici probate, iar la materialele dosarului nu au fost administrate careva probe, acte contabile, recipise, ce ar certifica faptul că suma respectivă nu a fost dată drept cadou, respectiv nu s-a demonstrat prin careva acte contabile emise de SRL „CVIN”, precum că eventual din contul întreprinderii s-ar fi extras careva bani. În concluzie, instanța de apel a stabilit că, învinuirea adusă inculpatei nu a fost dovedită și este însoțită de dubii, fără a fi aduse probe certe, pertinente și concludente ce ar indica că Balan Victoria prin acțiunile sale ar fi comis escrocheria.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, la data de 15.03.2018, care solicită casarea totală a acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului invocă: - decizia instanței de apel prin care inculpata a fost achitată, este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu mijlocul probatoriu, adus de către acuzare în spriginul învinuirii formulate inculpatei și a ajuns la concluzia adoptării unei soluții de achitare, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe, fapt ce nu a fost efectuat la caz, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale; - achitând-o pe Balan Victoria, instanța de apel nu a luat în considerație toate probele acuzării și nu le-a apreciat la justa valoare, fiind respinsă puterea de acuzare, fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea imputată inculpatei, fiind încălcate prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală; - pronunțând decizia, instanața de apel și-a întemeiat soluția într-un mod determinant pe declarațiile inculpatei, care au fost prezentate în detrimentul examinării obiective ale cauzei; 6 - vinovăția inculpatei se confirmă prin declarațiile părții vătămate Botezat Serafima, martorilor Pancov Larisa, Gorzu Svetlana, Mândrescu Irina, Constantinov Irina, precum și prin înscrisurile din dosarul penal și anume: plângerea depusă de către Botezat Serafima la 13.08.2015; procesul verbal de confruntare dintre Balan Victoria și Constantinova Irina (f.d. 54-56, v. 1); procesul verbal de confruntare dintre Balan Victoria și Gorzu Svetlana (f.d. 57-59, v. 1); procesul verbal de confruntare dintre Balan Victoria și Mândrescu Irina (f.d. 60-62, v. 1); - urmează a fi apreciate critic declarațiile martorilor apărării, din considerentul că afirmațiile inculpatei, susținute prin declarațiile martorilor apărării sânt confuze, imprecise și sunt în contradicție cu starea de fapt constatată în cadrul cercetării judecătorești, inclusiv și cu declarațiile martorilor acuzării și părții vătămate; - după cum s-a stabilit în ședința de judecată, declarațiile martorilor apărării nu corespund adevărului, deoarece donația apartamentului la care au indicat acești martori nu a avut loc, fapt recunoscut chiar de inculpată; - inculpata reangajându-se la întreprinderea părții vătămate Botezat Serafima, folosindu-se de încrederea obținută în decursul mai multor ani și de relațiile de prietenie cu ultima, a indus-o în eroare, precum că are nevoie de bani, pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a-și procura apartament. Toate aceste acțiuni au avut scopul de a realiza transmiterea voită a bunurilor pentru sustragere, iar infracțiunea s-a consumat odată cu transmiterea banilor, inculpata obținând posibilitatea reală de a se folosi și de a dispune de acești bani, eschivându-se de la executarea obligațiilor, concediindu-se imediat de la locul de muncă, după obținerea banilor, refuzând să-i restituie pe motiv că este o donație de la partea vătămată; - argumentul inculpatei potrivit căruia suma de 10.000 euro i-a fost oferită cu titlu de cadou de către partea vătămată, a fost combătut prin declarațiile martorilor acuzării și anume Pancov Larisa, care a declarat că fiind prezentă la ziua de naștere a lui Balan Victoria a văzut cum Botezat Serafima i-a dăruit suma de 5.000 lei, sumă pe care ea personal a schimbat-o în bancnote mari. Prin declarațiile martorilor Gorzu Svetlana și Constantinova Irina, care au confirmat faptul că au fost prezente la momentul împrumutului acordat inculpatei de către Botezat Serafima, prin intermediul lui Mândrescu Irina, în sumă de 10.000 euro; - instanța de apel nu a motivat întemeiat soluția adoptată privind achitarea inculpatei, iar prin neaprecierea obiectivă a probelor cercetate în ședința judiciară a admis o eroare de drept. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, inculpata a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a solicitat de a-l respinge ca neîntemeiat, cu menținerea hotărârii atacate, deoarece instanța de apel corect a casat sentința, pronunțând o hotărâre de achitare pe motivele lipsei elementelor infracțiunii imputate, iar cumulul de probe administrat nu a confirmat vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente: 7 Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din prevederile alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 aceluiași Cod. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. La motivele de drept al recursului declarat, se atestă că procurorul invocă temeiurile prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar. Însă, în argumentarea recursului ordinar declarat la caz, procurorul susține că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu menținerea sentinței, prin care inculpata a fost recunoscută vinovată și condamnată pentru comiterea infracțiunii imputate, considerând că instanța de apel nu a luat în considerație probele acuzării și nu le-a apreciat la justa valoare, totodată urmând să dezvăluie concluzia de achitare a inculpatei Balan Victoria, de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, prin prisma analizei fiecărei probe. Așadar, temeiul pentru recurs invocat de către recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în cauza supusă judecării, este aplicabil atunci când instanța de apel nu și-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. Însă, Colegiul penal lărgit respinge ca nefondate alegațiile recurentului în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente. Verificând hotărârea atacată, Colegiul lărgit apreciază că aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO. De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile procurorului, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată, din cauza că nu au fost luate în considerație probele prezentate de către partea acuzării, semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală, care prevăd că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată 8 a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Tot aici, urmează de menționat, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale de achitare, adică așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza dată. Instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect de a casa sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata a fost achitată, deoarece faptele acesteia nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Prin urmare, contrar celor invocate de către procuror, Colegiul penal verificând lucrările dosarului remarcă, că judecând prezenta cauză în ordine de apel instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, audiind suplimentar inculpata și cercetând materialele dosarului solicitate de către procuror în ședința instanței de apel, cu consemnarea lor în procesul verbal al ședinței de judecată, a adoptat în consecință o soluție corectă de casare a sentinței, cu achitarea lui Balan Victoria, care a fost învinuită de săvârșirea infracțiunii de escrocherie, în proporții deosebit de mari. Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la admiterea apelului declarat de către apărătorul inculpatei Balan Victoria, cu casarea sentinței și adoptarea unei noi hotărâri prin care inculpata a fost achitată de comiterea infracțiunii imputate. Colegiului penal reține că, în recursul declarat procurorul critică în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate de către partea acuzării, în opinia căreia acestea dovedesc vinovăția inculpatei în cele incriminate ei. Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, raportat la criticile procurorului, Colegiul reiterează că acesta se referă în principal la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, după care în cele din urmă conchide că acestea constituie un ansamblu probator indubitabil prin care se confirmă vinovăția inculpatelor în comiterea infracțiunii imputate. Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că 9 probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel în vederea achitării inculpatei și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. Deci, Colegiul penal lărgit consemnează că instanța ierarhic inferioară, verificând cele imputate inculpatei Balan Victoria, a conchis corect că învinuirea înaintată ultimei nu a fost confirmată și este însoțită de dubii, lipsind probe certe, pertinente și concludente ce ar indica că aceasta prin acțiunile sale ar fi comis o infracțiune de escrocherie. Instanța de recurs reține din declarațiile inculpatei, date în cadrul urmăririi penale, care au fost neschimbate și consecvente, inclusiv și pe parcursul cercetării judecătorești în instanțele de fond, că aceasta a menționat despre faptul că a fost mulți ani în relații de prietenie cu partea vătămată Botezat Serafima, fiind și angajată la întreprinderea acesteia SRL ”CVIN”, totodată ultima i-a propus să revină la serviciu în cadrul firmei menționate, promițându-i că o va ajuta să procure un apartament, fapt ce a fost acceptat de către Balan Victoria. Ulterior, după ce a fost identificat apartamentul care urma a fi procurat de către inculpată, la serbarea zilei de naștere a acesteia, partea vătămată a declarat în prezența mai multor persoane că, a contribuit la procurarea apartamentului pentru Balan Victoria și că îi cadonează 10.000 euro din prețul acestui imobil, ce valora 55.000 euro. Mai târziu, după ce a vândut careva imobile deținute, inculpata i-a restituit părții vătămate diferența împrumutată în suma de 45.000 euro, restul reținându-i ca cadou oferit de către ultima. Fiind audiat în ședința de judecată martorul Tutunaru Vasile, a confirmat că a fost vânzătorul apartamentului procurat de inculpată și după încheierea tranzacției la notar, el cu fiul său și împreună cu inculpata, fiind asistați și de către agentul imobiliar Zaharov Igor, s-au deplasat la sediul SRL ”CVIN”, unde o angajată a acestei întreprinderi a scos banii din safeu, care erau împachetați, i-a numărat și i-a transmis suma de 54.000 euro. Balan Victoria nu a pus mâna pe acești bani, aceasta anterior i-a transmis doar un avans de 500 euro. Reieșind din declarațiile martorilor Stepanova Svetlana, Gasparean Artur, Prodan Marina, Balan Inga, Balan Eugen, Cupnaia Iulia, care au fost audiați în cadrul ședinței de judecată, aceștia au confirmat cele expuse de inculpată și au menționat că au fost prezenți la celebrarea zilei de naștere a ultimei în anul 2013, unde partea vătămată Botezat Serafima a declarat că-i dăruiește 10.000 euro, din prețul apartamentului, ajutând-o astfel cu procurarea imobilului. 10 Tot din spusele unor martori audiați, partea vătămată Botezat Serafima, a fost caracterizată ca un administrator care se impunea uneori autoritar. În opinia Colegiului lărgit, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia că, în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunii de escrocherie și anume latura obiectivă și subiectivă, deoarece din declarațiile martorilor părții acuzării și anume Pancov Larisa, Gorzu Svetlana, Mîndrescu Irina, Constantinova Irina se atestă că aceștia sunt angajați ai întreprinderii ce-i aparține părții vătămate și care dețineau funcții de administrare, respectiv erau în dependență de ultima, făcând declarații în susținerea celor indicate de Botezat Serafima, în plângerea depusă la organele de urmărire penală în vederea intentării procesului penal în privința inculpatei. Totodată, din declarațiile acestor martori se atestă că, au indicat despre transmiterea lui Balan Victoria a sumei de 10.000 euro, însă din mărturiile lor nu se întrevede confirmarea a careva acțiuni de înșelare sau abuz de încredere, în scop de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane. Mai mult ca atât, în cele din urmă, însăși partea vătămată Botezat Serafima a depus cerere în instanța de apel, unde a indicat că nu are careva pretenții materiale și morale față de Balan Victoria, solicitând și încetarea procedurii în partea apelului declarat (f.d. 10 v. 2). În acest context, Colegiul notează că, inculpata fiind audiată în cadrul instanței de apel a confirmat că, în urma evenimentelor derulate a achitat suma de 10.000 euro părții vătămate Botezat Serafima. Ținând cont de probele administrate la caz, Colegiul lărgit consideră că, instanța de apel a avut suficiente motive de a considera că în acțiunile inculpatei nu se regăsește scopul cupidant, adică intenția de a dobândi bunurile altei persoane și nici acțiuni de înșelare sau abuz de încredere, din care motiv instanța de recurs nu se va îndepărta de la aceste concluzii. În acest context, instanța de recurs reține dispozițiile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit cărora, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Prin urmare, Colegiul penal apreciază ca justificate concluziile instanței de apel privind existența dubiilor privind comiterea unei infracțiuni de escrocherie în proporții deosebit de mari, de către inculpata Balan Victoria, deoarece probele prezentate de către partea acuzării în vederea susținerii învinuirii înaintate ultimei, nu sunt certe și concludente sau de natură ce ar permite formarea unei concluzii justificate, în vederea stabilirii culpei în comiterea unei fapte prejudiciabile prevăzute de norma art. 190 alin. (5) Cod penal. În altă ordine de idei, Colegiul penal lărgit apreciază ca neîntemeiată și formală invocarea cazului de casare prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar. La aceste alegații, instanța de recurs verificând partea motivantă a hotărârii atacate și dispozitivul acesteia, nu a reținut careva neconcordanțe sau concluzii contradictorii ale celor statuate în dispozitiv cu expunerile din conținutul deciziei adoptate de către instanța de apel, raportându-se părțile acestei hotărâri la temeiurile de fapt și de drept constatate, și soluția adoptată în speța dată. Mai mult ca 11 atât, procurorul în recursul declarat nici nu a desfășurat motivele recursului prin prisma acestui temei de casare, care în viziunea Colegiului penal este unul declarativ și fără careva argumentare. În concluzie, învederând tot cumulul de probe cercetat și analizat în cauza deferită judecării, circumstanțele stabilite în prezenta speță, au permis instanței de apel de a ajunge la concluzia că în acțiunile inculpatei nu s-a confirmat existența elementelor infracțiunii imputate ei și prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, iar soluția de achitare este una corectă, respectiv decizia atacată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, care este legală și motivată, fiind apreciat just probatoriul administrat, indicând motivele pe care și-a întemeiat hotărârea adoptată, drept urmare toate criticile din recursul declarat de către partea acuzării Colegiul penal lărgit le apreciază ca neîntemeiate și acesta urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianaurie 2018, în cauza penală în privința lui Balan Victoria Xxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 15 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 12