1ra-813/2019 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-813/2019 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-813/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte –Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

Procuraturii de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianaurie 2018, în cauza

penală în privința lui

Balan Victoria Xxx, născută la xxxxx, originară și

domiciliată mun. xxxxx bd. xxxxx ap. xx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 19.01.2016 – până la 28.07.2017

instanța de apel:

de la 14.11.2017 – până la 26.01.2018

instanța de recurs ordinar:

de la 11.03.2019 – până la 16.07.2019

C O N S T A T Ă :

Victoria Xxx, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal, la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de administrare a bunurilor materiale pe un termen de 1

an.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată și s-a

încasat de la Balan Victoria în beneficiul lui Botezat Serafima suma de 10.000 euro, cu

titlu de prejudiciu material și suma de 10.000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest

acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

lunilor mai-iunie, aflându-se în biroul de serviciu al întreprinderii „CVIN” SRL,

amplasată pe str. Independenței nr. 3/1 din mun. Chișinău, având un plan bine

determinat, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării unui bun imobil, ilicit a

dobândit de la Botezat Serafima suma de 10.000 euro, care conform cursului oficial de

schimb al BNM la acel moment, constituia 170.000 lei, obligându-se să restituie

integral suma de 10.000 euro, însă s-a eschivat de la restituirea sumei nominalizate

părții vătămate, sub pretextul că suma dată i-a fost donată cu ocazia zilei de naștere,

1

astfel în rezultatul acțiunilor sale, a cauzat părții vătămate o daună materială în

proporții deosebit de mari.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta

inculpatei Balan Victoria, a fost calificată de drept în baza art. 190 alin. (5) Cod penal –

escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, cu

cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

3.1 Avocatul Vicol Andrei, în numele inculpatei, la data de 04 august 2017, care

a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Balan Victoria să fie achitată din motivul lipsei faptei infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat că:

- instanța de fond nu a verificat toate probele sub toate aspectele, complet și

obiectiv, analizând superficial unele probe administrate în coroborare cu alte probe,

dând apreciere de drept probelor acuzării și respingând nemotivat probele apărării;

- instanța de judecată era obligată să pună la baza hotărârii adoptate numai acele

probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură, însă s-a bazat pe

unele probe dinainte stabilite, care de fapt, nu au valoare;

- bazându-se doar pe declarațiile părții vătămate, martorilor Pancov Larisa,

Pancov Ruslan, Mîndrescu Irina, Constantinova Irina, luate ca probe de bază și pe

plângerea lui Botezat Serafima, procesele verbale de confruntare dintre Balan Victoria

și Mîndrescu Irina în totalmente neîntemeiat și categoric, instanța de judecata a

respins probele apărării, a ignorat principiul prezumției nevinovăției și principiul

punerii la baza sentinței doar a probelor confirmate în ședințele de judecată;

- instanța de judecată pentru stabilirea adevărului juridic și restabilirii echității

sociale, potrivit legislației procesual penale în vigoare, urma să aprecieze toate

probele, atât ale acuzării, cât și ale apărării, fiind inadmisibil ca Balan Victoria să fie

condamnată în baza unei sentințe bazate pe presupuneri și pe unele declarații false și

mincinoase;

- ignorând probele apărării, instanța a dat dovadă de parțialitate;

- cauza penală a fost pornită în baza unui denunț fals din partea părții vătămate,

susținută de declarațiile mincinoase a unor martori, angajați ai firmei SRL „CVIN” și

subordonați lui Botezat Serafima;

- concluzia doar pe declarațiile mincinoase ale părții vătămate și martorilor

acuzării, subordonați lui Botezat Serafima și dependenți de proprietara firmei dat

fiind faptul că facilitau de cadouri generoase din partea ultimei, nu poate fi plauzibilă;

- analizând numai probele prezentate de către partea acuzării, în coraport cu

probele apărării, ce au fost ignorate, instanța a reținut că declarațiile martorilor

apărării Tutunaru Vasile, Stepanova Svetlana, Gasparean Artur, Prodan Maria, Balan

Inga, Balan Eugen, Cupnaia Iulia, care sunt persoane apropiate inculpatei, constituie

relatarea de fapt din auzite și care nu corespund realității și au făcut uz de posibilitatea

lor, în calitate de martori în procesul penal, de a ușura situația inculpatei, relatând

doar poziția inculpatei, poziția pe care instanța o apreciază ca o metodă de apărare în

scopul eludării răspunderii penale;

- reținerea instanței că, aceste declarații a 8 martori nu sunt veridice nu poate fi

2

acceptată și mai mult contravin materialelor dosarului, din care rezultă că a avut loc

un act de donație a 10.000 de euro, ci nu acțiuni de escrocherie cum susține instanța,

menținând declarația falsă a lui Botezat Serafima;

- instanța nu putea aprecia critic nici declarațiile inculpatei, deoarece versiunea

acesteia corespunde cu circumstanțele de fapt, demonstrate și se observă că, au fost

totuși instituite raporturi civile, reieșite din actul de donație;

- este eronată și menținerea instanței de judecată, referitor la respingerea în

calitate de probe a înregistrărilor audio anexate, rezultate din convorbirile telefonice

a inculpatei cu martorii acuzării Pancov Ruslan, Constantinova Irina, Mîndrescu Irina

din care rezultă totuși că, acești martori au făcut la faza de urmărire penală și în

ședință de judecată declarații false, iar neautorizarea acestor interceptări nu poate

neglija veridicitatea lor;

- aceste interceptări necesitau a fi apreciate din punct de vedere a probelor, care

cu certitudine dovedesc că, Botezat Serafima a făcut un denunț fals și mincinos,

învinuind-o nefondat pe Balan Victoria în săvârșirea unei infracțiuni grave și că

martorii enumerați, fiind dependenți de Botezat Serafima, sub greutatea cadourilor

făcute lor, tot au făcut declarații mincinoase;

- instanța de judecată a evitat să se expună asupra împrumutului în suma de

55.000 de euro, ce a avut loc și demonstrat prin probe, iar susținerea lui Botezat

Serafima că a avut loc un împrumut numai de 10.000 de euro nu este argumentată;

- faptul unui denunț fals se demonstrează și prin cererea depusă de către Botezat

Serafima în instanța de judecată la 15.04.2016, prin care ultima își retrage pretențiile

înaintate și solicită încetarea urmăririi penale;

- nu este justificată nici reținerea în calitate de probă a înscrierilor din registrele

lui Botezat Serafima din care chipurile rezultă că, la data de 09.05.2013, pentru ziua

de naștere a lui Balan Victoria a fost alocată sumă de 5.000 de lei;

- aceste înscrieri nu pot fi nici într-un caz apreciate ca probă, deoarece este o

evidență a unor tranzacții, ce nu au nici o atitudine la suma donată lui Balan Victoria

de către Botezat Serafima din suma de împrumut de 55.000 de euro;

- respingerea tuturor probelor apărării pe motive eronate, nu poate aduce

instanța la concluzia că, există probe pertinente și concludente, care în ansamblu

dovedesc vinovăția inculpatei, considerându-le destule și veridice.

3.2 Partea vătămată, Botezat Serafima, la data de 10 august 2017, care a solicitat

casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă să fie admisă integral cu încasarea în

beneficiul său, din contul inculpatei a sumei de 200.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral

și a sumei de 15.000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

a fost admisă cererea de retragere a apelului declarat de către partea vătămată Botezat

Serafima, cu încetarea procedurii de apel.

A fost admis apelul declarat de către avocatul Vicol Andrei în numele inculpatei,

casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Balan Victoria a fost achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal, pe motivul lipsei elementelor infracțiunii.

3

consemnată de apărătorul Lozan Oleg, partea vătămată Botezat Serafima a solicitat

retragerea apelului depus de către aceasta, cu încetarea procesului penal în ordine de

apel, la cererea de apel depusă de partea vătămată, Botezat Serafima, pe motiv că nu

are față de inculpată careva pretenții de ordin material și moral, până la începerea

cercetării judecătorești, astfel instanța a admis cererea privind retragerea apelului, cu

încetarea procedurii de apel.

În altă ordine de idei, instanța de apel a considerat că, prima instanță la

pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101

Cod de procedură penală și în mod greșit a ajuns la concluzia de a o recunoaște

vinovată pe Balan Victoria în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal.

Astfel, instanța de apel a constatat că, prin rechizitoriu inculpata Balan Victoria a

fost învinuită că, în anul 2013, în una din zilele lunilor mai-iunie, aflându-se în biroul

de serviciu al întreprinderii SRL „CVIN”, amplasată pe str. xxxxx din mun. xxxxx,

având un plan bine determinat, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării unui bun

imobil, ilicit a dobândit de la Botezat Serafima suma de 10.000 euro, care conform

cursului oficial de schimb al BNM la acel moment, constituia 170.000 lei, obligându-se

să restituie integral suma de 10.000 euro, însă s-a eschivat de la restituirea sumei

nominalizate părții vătămate, sub pretextul că suma dată i-a fost donată cu ocazia zilei

de naștere, astfel în rezultatul acțiunilor sale, a cauzat părții vătămate o daună

materială în proporții deosebit de mari, ca finalitate faptele inculpatei au fost încadrate

în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

Instanța de apel, ținând cont de prevederile legale a constatat că, Balan Victoria

nu a comis dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de

încreder, săvârșită în proporții deosebit de mari, concluzii făcute în urma analizei

probelor, ce au fost apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală.

Analizând declarațiile inculpatei, instanța de apel a considerat că cele relatate

corespund adevărului, deoarece a oferit declarații consecvente, ce nu au fost

combătute prin careva probe pertinente, prezentate eventual de organul de urmărire

penală, iar în urma aprecierii declarațiilor părții vătămate, s-a ajuns la concluzia că

cele relatate de către ultima nu combat declarațiile inculpatei.

În opinia instanței de apel, în speță, lipsesc probe ce ar stabili cu certitudine

existența intenției inculpatei, mai mult, nu este clară poziția părții vătămate, deoarece

pe de o parte aceasta indică că a fost înșelată de inculpată, iar pe de altă parte,

declarațiile părții vătămate sunt combătute prin declarațiile martorilor apărării, care

coroborează cu declarațiile lui Balan Victoria, relevantă la acest capitol fiind cererea

părții vătămate, confirmată de ultima prin semnătură și consemnată de apărătorul

acesteia, prin care a solicitat ca examinarea cauzei în apel să aibă loc în lipsa sa,

indicând că față de inculpată nu are careva pretenții de ordin material și moral, cerere

care combate declarațiile oferite anterior.

În această ordine de idei, apreciind declarațiile martorilor Pancov Larisa, Pancov

4

Ruslan, Gorzu Svetlana, Mîndrescu Irina, Constantinova Irina, instanța de apel a

considerat că, declarațiile acestora nu indică la faptul că inculpata Balan Victoria, prin

acțiunile sale ar fi comis infracțiunea imputată, deoarece martorii respectivi, relevă pe

de o parte situația de fapt care a avut loc, situație pe care a relatat-o partea vătămată

în plângere, inițial, nemenționând cum și prin ce metode inculpata a înșelat-o pe

partea vătămată.

De asemenea, instanța de apel a punctat că, nici materialele cauzei nu indică la

careva stări de fapt, ce ar stabili cu certitudine că inculpata Balan Victoria, prin

acțiunile sale ar fi comis o faptă prejudiciabilă, deoarece procesele verbale, ca acte

acumulate în cadrul urmăririi penale, nu constituie un document din care s-ar putea

stabili cu certitudine faptul că, inculpata a acționat cu intenție și prin înșelăciune în

așa mod încât, având un careva scop cupidant a trecut din contul părții vătămată, în

beneficiul său o masă valutară în vederea sporirii patrimoniului.

În continuare, instanța de apel analizând, declarațiile inculpatei, a considerat că

acestea coroborează cu cele date în ședință de judecată de către martorii Tutunaru

Vasile, Stepanova Svetlana, Gasparean Artur, Prodan Marina, Balan Inga, Cupnaia

Iulia, Balan Eugen, declarații care poartă un caracter consecvent, coroborează între ele

și nu se combat prin alte probe. Astfel, martorii audiați au confirmat cele relatate de

inculpată și anume faptul că, aceasta a fost convinsă de partea vătămată să se angajeze,

respectiv partea vătămată i-a promis că o va ajuta să-și cumpere un apartament, apoi

apartamentul a fost întra-adevăr cumpărat. Instanța de apel a menționat că, însăși

prima instanță, în sentință, la datele de anchetă a stabilit că inculpata este domiciliată

în mun. xxxxx, bd. xxxxx, ap. xxx, dar și faptul că inculpata a întors părții vătămate

suma de 45.000 euro, respectiv suma indicată de partea vătămată de 10.000 euro, a

fost transmisă inculpatei ca cadou. Prin urmare, existența acestor circumstanțe indică

la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod

penal, în acțiunile lui Balan Victoria, deoarece inculpata nu a comis părții vătămate

nici un prejudiciu, acest fapt fiind confirmat indubitabil prin cererea părții vătămate,

confirmată de ultima prin semnătură și consemnată de apărătorul acesteia, prin care

a solicitat ca examinarea cauzei în apel să aibă loc în lipsa sa, indicând că față de Balan

Victoria nu are careva pretenții de ordin material și moral.

Astfel, instanța de apel, analizând cumulul probelor menționate, circumstanțele

cauzei, a conchis că în speță nu a fost demonstrată vina inculpatei în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Din sistemul de probe acumulat și anexat la materialele cauzei, instanța de apel

a reținut că, nu a fost probată existența laturii obiective a infracțiunii de escrocherie,

deoarece aceasta se realizează prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune sau abuz de încredere, respectiv acest element al infracțiunii nu a fost

probat prin careva stări de fapt, că inculpata Balan Victoria a dobândit suma de bani

invocată de partea vătămată și anume faptul că suma de 10.000 de euro ar fi trecut în

contul inculpatei, ca rezultat al unor acțiuni de înșelăciune, totodată nu s-a stabilit că

masa bunurilor patrimoniale ale ultimei, ar fi crescut considerabil ca rezultat al unei

acțiuni manifestate prin înșelăciune.

Astfel, instanța de apel a indicat asupra lipsei laturii obiective a infracțiunii

5

prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal, nefiind constatate careva acțiuni din partea

inculpatei, manifestate prin înșelăciune sau careva metode prin care Balan Victoria a

indus-o în eroare pe partea vătămată, respectiv nu s-a stabilit că Botezat Serafima a

fost indusă în eroare și a ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări,

iar inculpata nu a simulat careva relații contractuale ce ar contura intenția de a-și

onora careva obligații.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, în speță nu s-a constat faptul

cauzării de către inculpată a unui prejudiciu în proporții mari prin acțiunile sale,

deoarece din cererea părții vătămate, confirmată de ultima prin semnătură și

consemnată de apărătorul acesteia, prin care a solicitat ca examinarea cauzei în apel

să aibă loc în lipsa sa, indicând că față de Balan Victoria nu are careva pretenții de

ordin material și moral.

În viziunea instanței de apel, în cauza dată, lipsește și latura subiectivă-intenția

inculpatei, deoarece nu s-a probat prin nici o stare de fapt că, Balan Victoria de la bun

început ar fi avut scopul de a o înșela pe partea vătămată.

În acest context, instanța de apel a indicat că, prin probele administrate nu s-a

dovedit nici o metodă ce ar contura înșelăciunea, relevant fiind și faptul că escrocheria

se consideră consumată dacă averea a fost dobândită de la victimă și infractorul își

sporește masa patrimonială din contul victimei, însă astfel de circumstanțe nu au fost

elucidate și nici probate, iar la materialele dosarului nu au fost administrate careva

probe, acte contabile, recipise, ce ar certifica faptul că suma respectivă nu a fost dată

drept cadou, respectiv nu s-a demonstrat prin careva acte contabile emise de SRL

„CVIN”, precum că eventual din contul întreprinderii s-ar fi extras careva bani.

În concluzie, instanța de apel a stabilit că, învinuirea adusă inculpatei nu a fost

dovedită și este însoțită de dubii, fără a fi aduse probe certe, pertinente și concludente

ce ar indica că Balan Victoria prin acțiunile sale ar fi comis escrocheria.

data de 15.03.2018, care solicită casarea totală a acesteia, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului invocă:

- decizia instanței de apel prin care inculpata a fost achitată, este neîntemeiată și

pasibilă casării, deoarece în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu mijlocul

probatoriu, adus de către acuzare în spriginul învinuirii formulate inculpatei și a ajuns

la concluzia adoptării unei soluții de achitare, urma să dezvăluie această concluzie,

expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe, fapt ce nu a fost efectuat

la caz, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și

circumstanțelor cauzei penale;

- achitând-o pe Balan Victoria, instanța de apel nu a luat în considerație toate

probele acuzării și nu le-a apreciat la justa valoare, fiind respinsă puterea de acuzare,

fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea imputată

inculpatei, fiind încălcate prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală;

- pronunțând decizia, instanața de apel și-a întemeiat soluția într-un mod

determinant pe declarațiile inculpatei, care au fost prezentate în detrimentul

examinării obiective ale cauzei;

6

- vinovăția inculpatei se confirmă prin declarațiile părții vătămate Botezat

Serafima, martorilor Pancov Larisa, Gorzu Svetlana, Mândrescu Irina, Constantinov

Irina, precum și prin înscrisurile din dosarul penal și anume: plângerea depusă de

către Botezat Serafima la 13.08.2015; procesul verbal de confruntare dintre Balan

Victoria și Constantinova Irina (f.d. 54-56, v. 1); procesul verbal de confruntare dintre

Balan Victoria și Gorzu Svetlana (f.d. 57-59, v. 1); procesul verbal de confruntare dintre

Balan Victoria și Mândrescu Irina (f.d. 60-62, v. 1);

- urmează a fi apreciate critic declarațiile martorilor apărării, din considerentul

că afirmațiile inculpatei, susținute prin declarațiile martorilor apărării sânt confuze,

imprecise și sunt în contradicție cu starea de fapt constatată în cadrul cercetării

judecătorești, inclusiv și cu declarațiile martorilor acuzării și părții vătămate;

- după cum s-a stabilit în ședința de judecată, declarațiile martorilor apărării nu

corespund adevărului, deoarece donația apartamentului la care au indicat acești

martori nu a avut loc, fapt recunoscut chiar de inculpată;

- inculpata reangajându-se la întreprinderea părții vătămate Botezat Serafima,

folosindu-se de încrederea obținută în decursul mai multor ani și de relațiile de

prietenie cu ultima, a indus-o în eroare, precum că are nevoie de bani, pentru o

perioadă scurtă de timp, pentru a-și procura apartament. Toate aceste acțiuni au avut

scopul de a realiza transmiterea voită a bunurilor pentru sustragere, iar infracțiunea

s-a consumat odată cu transmiterea banilor, inculpata obținând posibilitatea reală de

a se folosi și de a dispune de acești bani, eschivându-se de la executarea obligațiilor,

concediindu-se imediat de la locul de muncă, după obținerea banilor, refuzând să-i

restituie pe motiv că este o donație de la partea vătămată;

- argumentul inculpatei potrivit căruia suma de 10.000 euro i-a fost oferită cu titlu

de cadou de către partea vătămată, a fost combătut prin declarațiile martorilor acuzării

și anume Pancov Larisa, care a declarat că fiind prezentă la ziua de naștere a lui Balan

Victoria a văzut cum Botezat Serafima i-a dăruit suma de 5.000 lei, sumă pe care ea

personal a schimbat-o în bancnote mari. Prin declarațiile martorilor Gorzu Svetlana și

Constantinova Irina, care au confirmat faptul că au fost prezente la momentul

împrumutului acordat inculpatei de către Botezat Serafima, prin intermediul lui

Mândrescu Irina, în sumă de 10.000 euro;

- instanța de apel nu a motivat întemeiat soluția adoptată privind achitarea

inculpatei, iar prin neaprecierea obiectivă a probelor cercetate în ședința judiciară a

admis o eroare de drept.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

penală, inculpata a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a

solicitat de a-l respinge ca neîntemeiat, cu menținerea hotărârii atacate, deoarece

instanța de apel corect a casat sentința, pronunțând o hotărâre de achitare pe motivele

lipsei elementelor infracțiunii imputate, iar cumulul de probe administrat nu a

confirmat vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

concluzionează că, acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente:

7

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Reieșind din prevederile alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 aceluiași

Cod.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

La motivele de drept al recursului declarat, se atestă că procurorul invocă

temeiurile prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar. Însă, în argumentarea recursului ordinar declarat la caz,

procurorul susține că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu menținerea

sentinței, prin care inculpata a fost recunoscută vinovată și condamnată pentru

comiterea infracțiunii imputate, considerând că instanța de apel nu a luat în

considerație probele acuzării și nu le-a apreciat la justa valoare, totodată urmând să

dezvăluie concluzia de achitare a inculpatei Balan Victoria, de sub învinuirea în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, prin prisma analizei

fiecărei probe.

Așadar, temeiul pentru recurs invocat de către recurent prin prisma pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în cauza supusă judecării, este aplicabil atunci

când instanța de apel nu și-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este

necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept.

Însă, Colegiul penal lărgit respinge ca nefondate alegațiile recurentului în această

parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de

instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența

acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul lărgit apreciază că aceasta cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și

exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

procurorului, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată, din cauza că

nu au fost luate în considerație probele prezentate de către partea acuzării,

semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 alin. (6) Cod de procedură

penală, care prevăd că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată

8

a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Tot aici, urmează de

menționat, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și

lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor

amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere

probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii

penale de achitare, adică așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza dată. Instanța de apel

fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a

expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect de a casa sentința, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata a fost achitată, deoarece faptele

acesteia nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Prin urmare, contrar celor invocate de către procuror, Colegiul penal verificând

lucrările dosarului remarcă, că judecând prezenta cauză în ordine de apel instanța a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, audiind suplimentar inculpata

și cercetând materialele dosarului solicitate de către procuror în ședința instanței de

apel, cu consemnarea lor în procesul verbal al ședinței de judecată, a adoptat în

consecință o soluție corectă de casare a sentinței, cu achitarea lui Balan Victoria, care

a fost învinuită de săvârșirea infracțiunii de escrocherie, în proporții deosebit de mari.

Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei

atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de

fapt și de drept ce au dus, la caz, la admiterea apelului declarat de către apărătorul

inculpatei Balan Victoria, cu casarea sentinței și adoptarea unei noi hotărâri prin care

inculpata a fost achitată de comiterea infracțiunii imputate.

Colegiului penal reține că, în recursul declarat procurorul critică în bună parte

hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare

probele prezentate de către partea acuzării, în opinia căreia acestea dovedesc

vinovăția inculpatei în cele incriminate ei. Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate

de către instanța de apel, Colegiul consideră că criticile menționate nu și-au găsit

confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de

probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării,

toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Totodată, raportat la criticile procurorului, Colegiul reiterează că acesta se referă

în principal la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare, reieșind din analiza

textuală a recursului ordinar declarat, se constată că autorul acestuia expune

conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, după care în cele din urmă

conchide că acestea constituie un ansamblu probator indubitabil prin care se confirmă

vinovăția inculpatelor în comiterea infracțiunii imputate.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de

părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe

prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor

probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că

9

probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și

utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere

al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată

la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării

recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica probele

administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanța

între cele reținute de instanța de apel în vederea achitării inculpatei și conținutul real

al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

Deci, Colegiul penal lărgit consemnează că instanța ierarhic inferioară, verificând

cele imputate inculpatei Balan Victoria, a conchis corect că învinuirea înaintată ultimei

nu a fost confirmată și este însoțită de dubii, lipsind probe certe, pertinente și

concludente ce ar indica că aceasta prin acțiunile sale ar fi comis o infracțiune de

escrocherie.

Instanța de recurs reține din declarațiile inculpatei, date în cadrul urmăririi

penale, care au fost neschimbate și consecvente, inclusiv și pe parcursul cercetării

judecătorești în instanțele de fond, că aceasta a menționat despre faptul că a fost mulți

ani în relații de prietenie cu partea vătămată Botezat Serafima, fiind și angajată la

întreprinderea acesteia SRL ”CVIN”, totodată ultima i-a propus să revină la serviciu

în cadrul firmei menționate, promițându-i că o va ajuta să procure un apartament, fapt

ce a fost acceptat de către Balan Victoria. Ulterior, după ce a fost identificat

apartamentul care urma a fi procurat de către inculpată, la serbarea zilei de naștere a

acesteia, partea vătămată a declarat în prezența mai multor persoane că, a contribuit

la procurarea apartamentului pentru Balan Victoria și că îi cadonează 10.000 euro din

prețul acestui imobil, ce valora 55.000 euro. Mai târziu, după ce a vândut careva

imobile deținute, inculpata i-a restituit părții vătămate diferența împrumutată în

suma de 45.000 euro, restul reținându-i ca cadou oferit de către ultima.

Fiind audiat în ședința de judecată martorul Tutunaru Vasile, a confirmat că a

fost vânzătorul apartamentului procurat de inculpată și după încheierea tranzacției la

notar, el cu fiul său și împreună cu inculpata, fiind asistați și de către agentul imobiliar

Zaharov Igor, s-au deplasat la sediul SRL ”CVIN”, unde o angajată a acestei

întreprinderi a scos banii din safeu, care erau împachetați, i-a numărat și i-a transmis

suma de 54.000 euro. Balan Victoria nu a pus mâna pe acești bani, aceasta anterior i-a

transmis doar un avans de 500 euro.

Reieșind din declarațiile martorilor Stepanova Svetlana, Gasparean Artur,

Prodan Marina, Balan Inga, Balan Eugen, Cupnaia Iulia, care au fost audiați în cadrul

ședinței de judecată, aceștia au confirmat cele expuse de inculpată și au menționat că

au fost prezenți la celebrarea zilei de naștere a ultimei în anul 2013, unde partea

vătămată Botezat Serafima a declarat că-i dăruiește 10.000 euro, din prețul

apartamentului, ajutând-o astfel cu procurarea imobilului.

10

Tot din spusele unor martori audiați, partea vătămată Botezat Serafima, a fost

caracterizată ca un administrator care se impunea uneori autoritar.

În opinia Colegiului lărgit, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia că, în

acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunii de escrocherie și anume latura

obiectivă și subiectivă, deoarece din declarațiile martorilor părții acuzării și anume

Pancov Larisa, Gorzu Svetlana, Mîndrescu Irina, Constantinova Irina se atestă că

aceștia sunt angajați ai întreprinderii ce-i aparține părții vătămate și care dețineau

funcții de administrare, respectiv erau în dependență de ultima, făcând declarații în

susținerea celor indicate de Botezat Serafima, în plângerea depusă la organele de

urmărire penală în vederea intentării procesului penal în privința inculpatei.

Totodată, din declarațiile acestor martori se atestă că, au indicat despre transmiterea

lui Balan Victoria a sumei de 10.000 euro, însă din mărturiile lor nu se întrevede

confirmarea a careva acțiuni de înșelare sau abuz de încredere, în scop de dobândire

ilicită a bunurilor altei persoane. Mai mult ca atât, în cele din urmă, însăși partea

vătămată Botezat Serafima a depus cerere în instanța de apel, unde a indicat că nu are

careva pretenții materiale și morale față de Balan Victoria, solicitând și încetarea

procedurii în partea apelului declarat (f.d. 10 v. 2). În acest context, Colegiul notează

că, inculpata fiind audiată în cadrul instanței de apel a confirmat că, în urma

evenimentelor derulate a achitat suma de 10.000 euro părții vătămate Botezat

Serafima. Ținând cont de probele administrate la caz, Colegiul lărgit consideră că,

instanța de apel a avut suficiente motive de a considera că în acțiunile inculpatei nu

se regăsește scopul cupidant, adică intenția de a dobândi bunurile altei persoane și

nici acțiuni de înșelare sau abuz de încredere, din care motiv instanța de recurs nu se

va îndepărta de la aceste concluzii.

În acest context, instanța de recurs reține dispozițiile art. 8 alin. (3) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii

care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea

bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Prin urmare, Colegiul penal apreciază ca justificate concluziile instanței de apel

privind existența dubiilor privind comiterea unei infracțiuni de escrocherie în

proporții deosebit de mari, de către inculpata Balan Victoria, deoarece probele

prezentate de către partea acuzării în vederea susținerii învinuirii înaintate ultimei, nu

sunt certe și concludente sau de natură ce ar permite formarea unei concluzii

justificate, în vederea stabilirii culpei în comiterea unei fapte prejudiciabile prevăzute

de norma art. 190 alin. (5) Cod penal.

În altă ordine de idei, Colegiul penal lărgit apreciază ca neîntemeiată și formală

invocarea cazului de casare prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, precum că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar. La aceste alegații, instanța de recurs verificând partea motivantă a

hotărârii atacate și dispozitivul acesteia, nu a reținut careva neconcordanțe sau

concluzii contradictorii ale celor statuate în dispozitiv cu expunerile din conținutul

deciziei adoptate de către instanța de apel, raportându-se părțile acestei hotărâri la

temeiurile de fapt și de drept constatate, și soluția adoptată în speța dată. Mai mult ca

11

atât, procurorul în recursul declarat nici nu a desfășurat motivele recursului prin

prisma acestui temei de casare, care în viziunea Colegiului penal este unul declarativ

și fără careva argumentare.

În concluzie, învederând tot cumulul de probe cercetat și analizat în cauza

deferită judecării, circumstanțele stabilite în prezenta speță, au permis instanței de

apel de a ajunge la concluzia că în acțiunile inculpatei nu s-a confirmat existența

elementelor infracțiunii imputate ei și prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, iar

soluția de achitare este una corectă, respectiv decizia atacată corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, care este legală și motivată, fiind apreciat just

probatoriul administrat, indicând motivele pe care și-a întemeiat hotărârea adoptată,

drept urmare toate criticile din recursul declarat de către partea acuzării Colegiul

penal lărgit le apreciază ca neîntemeiate și acesta urmează a fi respins ca inadmisibil.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul

Procuraturii de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianaurie 2018, în cauza penală în

privința lui Balan Victoria Xxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 15 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

12