1ra-1040/2022 — art.190 alin.4 si 5 CP

1ra-1040/2022 — art.190 alin.4 si 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

învinuirea lui

Artur Efros

(art. 190 alin. (4) și (5) Cod penal)

(Dosarul nr. 1ra-1040/22

1-17175276-01-1ra-15072022)

Recurs vădit neîntemeiat depus până la 01 septembrie 2023; Diferența

dintre escrocherie și relații civile se face în funcție de intenția făptuitorului

la momentul pretinderii sau dobândirii bunurilor; Inducerea în eroare a

investitorilor prin oferirea unor promisiuni de profit irealizabile;

Neinvestirea sumelor obținute de la investitori și caracterul piramidal al

schemei de atragere a banilor; Acordurile amiabile ulterioare încheiate cu

părțile vătămate, hotărârile civile de încasare a datoriei de la condamnat și o

ordonanță a procurorului de a clasa o altă cauză penală cu privire la un alt

episod nu înlătură răspunderea penală pentru escrocherie.

09 octombrie 2025

Au judecat anterior cauza judecătorii

Prima instanță – Alexandru Negru

Instanța de apel –Oxana Robu, Igor Mânăscurtă, Stelian Teleucă

Textul corespunde originalului

Judecând în lipsa părților recursurile în cauza penală privind învinuirea

lui Artur Efros,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Vladislav Gribincea, Președinte,

Ghenadie Eremciuc,

Leonid Chirtoacă, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

pentru patru capete de acuzare de escrocherie: episodul cu Andrei Țurcanu,

încadrat conform art. 190 alin. (4) Cod penal, și episoadele cu Alexei Rusu,

Angela Guzun și Vasile Burlacu, încadrate conform art. 190 alin. (5) Cod penal.

Arnăut și Andrei Briceag.

infracțiunilor incriminate și condamnat la nouă ani de închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea și administrarea mijloacelor

financiare pe un termen de cinci ani. Din contul său au fost încasate în beneficiul

statului 56.845,82 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

inculpatului. Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința fără

modificări.

1-1241/17, 1-1210/17 și 1-1247/17, în perioada 04 aprilie 2016 – 28 iunie 2017.

În perioada 24 iunie – 03 iulie 2017, cauzele au parvenit spre examinare la

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Prin încheierile din 18 iulie și 09

octombrie 2017, cauzele nr. 1-1241/17 și nr. 1-1210/17 au fost conexate la

dosarul nr. 1-1247/17 (f.d. 110, vol. II; f.d. 140, vol. I), iar prin încheierea din 19

octombrie 2020 toate cele patru cauze au fost conexate într-un singur dosar,

păstrând numărul unic nr. 1-1208/17 (f.d. 97–99, vol. III). Prima instanță a

examinat cauza între 24 iunie 2017 și 25 octombrie 2021, instanța de apel între

17 noiembrie 2021 și 06 aprilie 2022, iar la 15 iulie 2022 dosarul a ajuns la

Curtea Supremă de Justiție.

ÎN FAPT

a. Învinuirea adusă

1

comiterea a patru fapte distincte de escrocherie – dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere. Potrivit rechizitoriilor

inițiale, el a însușit în perioada septembrie 2014 - octombrie 2015: 5.200 de euro

(116.698,4 de lei) de la Andrei Țurcanu (faptă încadrată la art. 190 alin. (4) Cod

penal); 49.000 de euro (1.103.484,9 de lei) de la Alexei Rusu, 54.000 de euro

(1.017.130 de lei) de la Vasile Burlacu și 10.000 de euro (224.779 de lei) de la

Angela Guzun (fapte încadrate la art. 190 alin. (5) Cod penal).

emis o ordonanță prin care a modificat învinuirea, întrucât art. 190 Cod penal a

fost revizuit prin Legea nr. 179/2018. Conform redacției noi, escrocheria a fost

definită ca inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a

unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul

obținerii unui folos material injust, cu cauzarea de daune considerabile (f.d.

163–164, vol. IV). În baza acestei modificări a învinuirii, Artur Efros a fost

învinuit că, acționând cu intenție directă, prin comportament dolosiv și viclean, a

indus în eroare mai multe persoane, prezentând ca adevărate contracte ori situații

fictive, pentru a-și însuși mijloace bănești:

i. Episodul Andrei Țurcanu - la 08 mai 2015, sub pretextul unui contract

de împrumut cu dobândă de 10% lunar, Efros a primit de la Andrei Țurcanu

suma de 8.000 de euro, restituind temporar câte 800 de euro lunar pentru a

întreține încrederea. La 08 octombrie 2015, invocând necesitatea reperfectării

contractului și majorarea sumei, Efros a mai primit suplimentar 1.200 de euro. În

total, el și-a însușit 5.200 de euro (116.698,4 de lei). Fapta a fost încadrată la art.

190 alin. (4) Cod penal – escrocherie în proporții mari.

ii. Episodul Alexei Rusu - în perioada septembrie–decembrie 2014,

profitând de relațiile de prietenie și sub pretextul investirii banilor în SRL

„FINVAS PRIM”, Efros a primit de la Alexei Rusu, în trei tranșe: 15.000 de

euro, 25.000 de euro și 9.000 de euro, însușindu-și în total 49.000 de euro

(1.103.484,9 lei). Fapta a fost încadrată la art. 190 alin. (5) Cod penal –

escrocherie în proporții deosebit de mari.

iii. Episodul Vasile Burlacu - în anul 2015, folosindu-se de relațiile de

prietenie și sub pretextul investirii banilor în SRL „FINVAS PRIM”, Efros a

primit de la Vasile Burlacu, în mai multe tranșe, suma de 54.000 de euro

(1.017.130 de lei), fără intenția de a o restitui. Fapta a fost încadrată la art. 190

alin. (5) Cod penal – escrocherie în proporții deosebit de mari.

iv. Episodul Angela Guzun - la 13 octombrie 2015, Artur Efros, sub

pretextul unui contract de consulting financiar cu dobândă de 6% lunar,

determinat prin comportament dolosiv și viclean, a primit de la Angela Guzun

suma de 10.000 de euro (224.779 de lei). Cunoscând din start că nu va restitui și

nu va executa obligațiile asumate, și-a însușit suma, cauzând un prejudiciu în

2

proporții deosebit de mari. Fapta a fost încadrată la art. 190 alin. (5) Cod penal –

escrocherie în proporții deosebit de mari.

b. Probele acuzării

i. Episodul Andrei Țurcanu (dosar nr. 1-1241/17)

08 octombrie 2015, i-a transmis lui Artur Efros, în calitate de administrator al

„FINVAS PRIM” SRL, suma de 10.000 de euro sub pretextul unui contract de

împrumut. Efros și-a însușit-o fără a o restitui, cauzându-i un prejudiciu

echivalent cu 225.797 de lei (f.d. 7–9, vol. I). La plângere au fost anexate

contractul de împrumut din 08 octombrie 2015 (10.000 de euro, dobândă 1.000

de euro lunar și penalități de 5%, f.d. 10, vol. I), contractul de consultanță

financiară nr. 11 din 23 noiembrie 2015, prin care suma urma să fie investită pe

piața „Forex” (f.d. 11–12, vol. I), precum și recipisele din 20 februarie 2016 și 10

martie 2016 prin care Efros promitea restituirea sumei și a dobânzii, ultima fiind

contrasemnată de martorii Rusu și Burlacu (f.d. 13–14, vol. I). Fișele de la CÎS

au confirmat că „FINVAS PRIM” SRL (18 iunie 2014) și

„Finance-Management” SRL (09 decembrie 2014) au avut ca fondator pe Vasile

Burlacu și ca administrator pe Artur Efros (f.d. 15–16, 22, vol. I).

cunoaște pe Artur Efros din anul 2014, când se afla în Italia. Prin intermediul

unui cunoscut a aflat că Efros împrumută bani și achită lunar procente,

pretinzând că lucrează pe piața „Forex”. În mai 2015, el i-a transmis acestuia

8.000 de euro, cu înțelegerea că va restitui capitalul și va achita dobânda după o

lună. În octombrie 2015, solicitând restituirea sumei, Efros i-a propus să

prelungească înțelegerea și a întocmit un contract de împrumut pe numele

„FINVAS PRIM” SRL. Ulterior, suma a ajuns la 10.000 de euro, prin reținerea

unui procent lunar de 800 de euro și adăugarea a 1.200 de euro suplimentar. În

aceste condiții, au fost semnate două contracte succesive: la 08 octombrie 2015

contractul de împrumut și la 23 noiembrie 2015 contractul de consultanță

financiară nr. 11 cu „Finance-Management” SRL. La început, timp de cinci luni,

Efros a achitat dobânzile lunare, după care a încetat plățile. Pentru a-l liniști, i-a

sugerat lui Țurcanu să deschidă un cont la Victoriabank, promițând că îi va

transfera banii acolo. Deși contul a fost deschis, pe el nu a intrat nicio sumă.

Ulterior, Efros l-a amânat constant, susținând la telefon că banii sunt „în conturi”,

dar nu pot fi retrași. În februarie 2016, Țurcanu s-a întâlnit cu Efros împreună cu

alți creditori – Vasile Burlacu, Alexei Rusu și Mihail Gîrnaja. Cu acea ocazie,

Efros a redactat recipise prin care se obliga să restituie datoriile. Pentru Țurcanu,

a semnat o recipisă prin care promitea să restituie suma de 10.000 de euro și

dobânda până la 27 februarie 2016. La 16 martie 2016, el a întocmit o nouă

recipisă, stabilind termenul de restituire până la 30 martie 2016. Nici aceste

angajamente nu au fost respectate (f.d. 35, 42, vol. II, dosar nr. 1-1241/17). În

3

ședința de judecată, după renunțarea la calitatea de parte vătămată, Țurcanu a

confirmat transmiterea banilor și existența celor două contracte, precizând că

acestea reflectau o înțelegere de împrumut cu dobândă de 10% lunar. El a arătat

că recipisele au fost întocmite la solicitarea sa ca garanție, dar Efros a evitat

ulterior restituirea. El nu a discutat cu Efros despre burse sau tranzacții valutare

și nu știa ce înseamnă „consulting financiar”. Confruntat cu declarațiile de la f.d.

7–9, vol. I, el a recunoscut semnătura, dar a subliniat că înțelegerea reală a fost

un împrumut. Deoarece suma nu i-a fost restituită, el a intentat acțiune civilă,

admisă prin hotărârea din 31 ianuarie 2017, prin care Efros a fost obligat să

restituie 10.000 de euro. Hotărârea nu a fost executată, iar prejudiciul nu a fost

recuperat (f.d. 231–233, 237, vol. III, dosar nr. 1-1208/17).

urmărirea penală Rusu a declarat că îl cunoaște pe Artur Efros din anul 2013. În

2014, el i-a transmis bani fără contract și fără recipisă. Ulterior a aflat că și

Andrei Țurcanu i-a împrumutat bani lui Efros, care nu au fost restituiți. După ce

Rusu a transmis sumele, Efros nu a restituit nimic timp de trei luni. La solicitări,

promitea restituirea și întocmea recipise. La început a plătit procente, apoi a

încetat, invocând probleme familiale și economice. Efros i-a spus că investește

pe piața valutară „Forex” și că din aceste operațiuni obține profit, motiv pentru

care are nevoie de bani. Rusu a menționat că aceeași schemă a fost aplicată și

altor persoane – sub promisiunea investițiilor la „Forex” – însă când apăreau

dificultăți, Efros dispărea. Martorul a mai menționat că și Vasile Burlacu i-a

transmis bani lui Efros, dar firmele erau doar formal pe numele acestuia și

administrate de Efros (f.d. 46, vol. II). În ședința de judecată, Rusu a spus că știa

de împrumuturile luate de Efros de la Burlacu, Țurcanu, Gîrnaja și alții. El a mai

relatat că, atunci când Efros se ascundea, toți s-au întâlnit cu el la un bar din zona

Telecentru, unde acesta a scris recipise pentru fiecare datorie, semnate și de

martori. Rusu a precizat că recipisele sale se află la domiciliul său. De la Vasile

Burlacu și de la Efros a aflat că banii erau destinați deschiderii unei companii de

microfinanțare și unei uzine de salubrizare (f.d. 205, vol. III).

ii. Episodul Alexei Rusu (dosar 1-1208/17)

tragerea la răspundere penală a lui Artur Efros, pe motiv că, începând cu 27

septembrie 2014, prin abuz de încredere și înșelăciune, acesta și-ar fi însușit

sume importante sub pretextul investiției într-o afacere desfășurată prin

„FINVAS PRIM” SRL (f.d. 10). La 12 aprilie 2016, de la Rusu au fost ridicate

două recipise: una din 27 septembrie 2014, prin care Efros a confirmat primirea

sumei de 15.000 de euro, și alta din 25 octombrie 2015, prin care acesta a

recunoscut o datorie totală de 124.666 de euro, cu termen de restituire la 25

decembrie 2015. Tot la aceeași dată au fost anexate și conversații electronice

purtate între 05 octombrie 2015 și 21 februarie 2016, din care rezulta că Rusu

solicita constant restituirea sumelor împrumutate, iar Efros confirma datoria,

4

invoca amânări și promitea achitarea. În aceste discuții erau consemnate restituiri

parțiale de 1.200 de euro, 2.000 de euro, 700 de euro, 2.000 de euro și 1.500 de

euro, precum și dobânzi convenite de 10%, 12% și 18% (f.d. 32–42). Conform

fișei persoanei juridice (f.d. 28, vol. I) și deciziei de înregistrare (f.d. 129),

„FINVAS PRIM” SRL fusese creată la 18 iunie 2014, cu un capital social de 50

de lei, fondator fiind Vasile Burlacu și administrator Artur Efros. Darea de seamă

fiscală a societății pentru anul 2014 a indicat venituri operaționale de doar 75 de

lei (f.d. 47).

Artur Efros de câțiva ani. În perioada 2014–2015, la propunerea acestuia de a

investi în afaceri financiare, i-a transmis mai multe sume pentru a obține dobânzi.

La 27 septembrie 2014, el i-a dat 15.000 de euro, cu recipisă. La 22 octombrie

2014, el i-a dat 25.000 de euro, în prezența lui Vasile Burlacu, fără recipisă, dar a

lăsat și dobânda de 1.500 de euro spre reinvestire. La începutul lunii decembrie

2014, el i-a mai transmis 9.000 de euro cu promisiunea unei dobânzi de 15% pe o

lună. El a primit 1.350 de euro ca dobândă, dar a lăsat capitalul investit. În 2015,

el a cerut restituiri parțiale și a primit fragmentar 1.000, 5.000, 1.200, 700, 2.000

și 1.500 de euro. În total, i-a transmis lui Efros 49.000 de euro. La 25 octombrie

2015, după mai multe amânări, Rusu a cerut o confirmare scrisă. Efros a semnat

o recipisă prin care recunoștea o datorie de 124.700 de euro, incluzând capitalul

și dobânzile. Nimic din această sumă nu a fost restituită (f.d. 23, vol. I). La

confruntarea din 07 noiembrie 2016, Rusu a declarat că i-a transmis în mai multe

tranșe suma totală de 61.000 de euro. O parte din bani au fost predați la

domiciliul lui Efros, iar restul la sediul „FINVAS PRIM” SRL. Prima sumă a fost

însoțită de recipisă, iar la transmiterea a 25.000 de euro a fost prezent și Vasile

Burlacu. Rusu a susținut că banii erau destinați investiției în firma condusă de

Efros. El a negat că i s-ar fi vorbit despre piața „Forex” înainte de transmiterea

banilor și a precizat că, dacă ar fi știut acest lucru, nu ar fi dat sumele, pentru că

nu cunoștea domeniul. Efros a confirmat primirea banilor și existența discuțiilor

cu Rusu în vara anului 2014. El a precizat că i-a comunicat lui Rusu înainte de

predarea banilor despre „Forex” și intenția de a investi pe această piață prin

brokeri din Moscova, însă nu a prezentat niciodată confirmări scrise. El a invocat

că ar putea obține documente de la brokerii „Master Forex” sau „Robo Forex”,

dar nu a furnizat chitanțe sau rapoarte. El a recunoscut că nu i-a dat lui Rusu acte

care să dovedească investițiile. Rusu a declarat că a înțeles de la Efros și de la

Burlacu că banii sunt pentru dezvoltarea firmei „FINVAS PRIM”, cu planul de a

deschide filiale și chiar o bancă. Despre „Forex” a aflat abia la un an după

transmiterea primei sume. El a mai spus că, atunci când a întrebat de riscuri,

Efros l-a asigurat că nu există niciun pericol și că banii puteau fi retrași la cerere

(f.d. 158, vol. I). În ședința de judecată, Rusu a confirmat remiterea sumelor,

menționând că a primit suma de 12.000 de euro de la Efros și suma de 33.000 de

euro de la tatăl acestuia, declarând că nu mai are pretenții materiale sau morale.

Inițial a crezut în planurile de afaceri prezentate de Efros, privind

5

microfinanțarea și salubrizarea, dar ulterior a înțeles că a fost indus în eroare prin

amânări și pretexte (f.d. 205, vol. III).

ideea înființării „FINVAS PRIM” SRL a aparținut lui Artur Efros, el figurând

doar formal ca fondator, administrarea fiind exercitată de inculpat. Burlacu a

confirmat remiterea de către Rusu a 15.000 de euro la 27 septembrie 2014, cu

recipisă, și a 25.000 de euro la 22 octombrie 2014, fără recipisă inițial, dar

întocmită ulterior, fiind prezent la transmiterea sumei. El a relatat despre

existența unor recipise și a unei obligațiuni notariale (44.000 de euro), iar în alte

discuții 54.000 de euro, diferența fiind explicată printr-o eroare la notar (f.d.

29–31, vol. II; f.d. 6, vol. IV).

iii. Episodul Angela Guzun (dosar nr. 1-1210/17)

octombrie 2015, i-a transmis lui Artur Efros suma de 10.000 de euro în schimbul

promisiunii unui profit lunar de 600 de euro, semnând contractul de consultanță

financiară nr. 9-a. După încheierea contractului, Efros nu a mai răspuns la apeluri

și nu a restituit banii (f.d. 17–18, vol. I).

nr. 9-a din 13 octombrie 2015, încheiat între Angela Guzun, în calitate de client,

și SRL „Finance-Management”, reprezentată de Artur Efros, în calitate de

mandatar. Obiectul contractului era executarea de către mandatar a ordinelor de

tranzacționare pe piața „Forex”, în contul deschis pe numele clientei cu suma de

10.000 de euro. Mandatarul se obliga să acționeze exclusiv în interesul clientei,

să informeze asupra tranzacțiilor, să păstreze confidențialitatea, să nu cumuleze

fondurile acesteia cu cele proprii sau ale altor clienți și, potrivit pct. 2.2.5 lit. a),

să oprească tranzacționarea și să informeze imediat clienta în cazul reducerii

soldului cu 20%, iar în caz de nerespectare să compenseze prejudiciul. Clienta, la

rândul său, se obliga să transmită datele de acces la cont, să achite 50% din

profit, să deschidă contul de brokeraj și să transfere suma stabilită, confirmând

expres că înțelege și acceptă riscurile investițiilor. Contractul a fost încheiat pe

durata de un an, cu prelungire automată în lipsa notificării de reziliere (f.d.

71–75, vol. I).

Angela Guzun și Artur Efros (15 octombrie – 25 noiembrie 2016), din care

rezultă că victima solicita restituirea banilor, iar Efros invoca amânări și promitea

achitări ulterioare (f.d. 77–78, vol. I).

un contract fără recipisă și că pe contul deschis pe numele ei nu au fost făcute

transferuri. Efros a amânat constant restituirea banilor, fixând ultimul termen la

20 august 2016, dar nu a achitat nimic (f.d. 82, vol. I). În ședința de judecată,

6

instanța a respins demersul procurorului de a-i citi declarațiile, iar acuzarea a

renunțat la audierea martorei, neputându-se asigura prezența acesteia (f.d. 37,

vol. IV, dosar nr. 1-1208/17).

iv. Episodul Vasile Burlacu (dosar nr.1-1247/17)

arătând că, în perioada 2014–2015, Artur Efros, sub pretextul unor investiții prin

SRL „FINVAS PRIM”, și-a însușit de la el și familia sa suma de 54.000 de euro

(f.d. 11–12, dosar nr. 1-1247/17). Inculpatul a atras și alte persoane din anturajul

său – Sergiu Baidu, Stela Baidu, Mihail Gîrnaja – care au transmis sume

suplimentare, însumând împreună peste 200.000 de euro. Pentru garantarea

obligațiilor, Efros a semnat contracte de împrumut, recipise și obligațiuni

notariale, între care: contractul din 20 martie 2015 (20.000 de euro – de la Mihail

Gîrnaja, f.d. 19), contractul din 16 aprilie 2015 (2.200 de euro – de la Sergiu

Baidu, f.d. 18), contractul din 25 aprilie 2015 (10.000 de euro – de la Stela

Baidu, f.d. 17), precum și obligațiunea autentificată notarial nr. 5747, din 06

octombrie 2016 (44.400 de euro – de la Vasile Burlacu, f.d. 74). Recipisa din 19

mai 2016 atestă angajamentul de restituire a sumei totale de 215.000 de euro

către mai mulți creditori, inclusiv Burlacu Vasile, Alexei Rusu și Andrei Țurcanu

(f.d. 75).

cunoscut pe Artur Efros în Italia, în anii 2013–2014, și, la solicitarea acestuia, a

acceptat să figureze doar formal ca fondator al SRL „Finance-Management” și

SRL „FINVAS PRIM”, fără a se implica în activitatea lor. Efros i-a prezentat

proiectul drept o investiție sigură prin piața „Forex”, promițând câștiguri de 7%

lunar. În perioada 2014–2016, împreună cu mama și fratele său, Burlacu i-a

transmis lui Efros 54.000 de euro (10.000 – mama, 25.000 – el, 19.000 – fratele),

în mai multe tranșe. Pentru garantarea restituirii, inculpatul a semnat o recipisă

și, ulterior, o obligațiune notarială de 44.000 de euro, diferența fiind explicată

printr-o „încurcătură la notar”. Banii nu au fost restituiți, nici capitalul, nici

dobânzile promise. Burlacu a arătat că era amânat constant, uneori fiind chemat

inutil la bancă, iar după câțiva ani de încercări amiabile a depus plângere penală.

Ulterior, Efros i-ar fi spus că va restitui doar celor care nu au sesizat organele.

Burlacu a mai precizat că și alte persoane din sat au transmis bani în aceleași

condiții și au rămas prejudiciate. SRL „FINVAS PRIM” și SRL

„Finance-Management” au fost înregistrate pe numele său la inițiativa lui Efros,

iar ulterior a constatat că pe numele său fusese înregistrată și compania

„Agua-Trade” SRL, despre care nu știa nimic. Din această cauză au apărut

probleme juridice, inclusiv o amendă aplicată la Strășeni. Burlacu a subliniat că

nu avea decât studii până la clasa a IX-a și nu poseda cunoștințe privind

înregistrarea sau administrarea firmelor. În ședința din 10 octombrie 2019,

Burlacu a susținut acțiunea civilă pentru recuperarea sumei de 54.000 de euro și a

prejudiciului moral, iar la 07 decembrie 2020 a confirmat că banii au fost dați cu

7

titlu de împrumut, la procente, obligațiunea notarială fiind întocmită doar pentru

garantarea restituirii. Întrebat dacă se consideră amăgit, a declarat că inițial da,

iar ulterior „s-a lămurit”, deși banii nu i-au fost restituiți nici până în prezent (f.d.

25–26, dosar nr. 1-1247/17; f.d. 8, vol. III; f.d. 6, vol. VI, dosar nr. 1-1208/17).

v. Alte probe ale acuzării

înființată la 09 decembrie 2014, cu fondator unic pe Vasile Burlacu și

administrator pe Artur Efros. Societatea deținea șapte conturi bancare, cu solduri

totale reduse (978 de euro, 840 de dolari SUA și 498 de lei) (f.d. 82–83, vol. I).

Dările de seamă fiscale pentru anii 2014–2016 au relevat venituri

nesemnificative: 25 de lei în T/IV/2014, 75 de lei în T/I/2015, 190 de lei în

T/II/2015 și 1.719 lei în T/III/2015, cu încasări de 2.439 lei la 24 octombrie

medicale, iar veniturile salariale declarate pentru întreg anul 2015 au totalizat

47.750 lei. În anul 2016 s-au raportat doar plăți minime – 90 și 50 de lei – și

contribuții medicale de 1.498,50 lei (f.d. 37–66, 49–52, 53–60, 58–59, 68, vol. I).

judecată, a declarat că l-a cunoscut pe Artur Efros în 2015, prin familia Burlacu,

cu care era prieten. Petru Burlacu i-a spus că fratele său, Vasile, investește bani

„la procente” și obține câștiguri. Ulterior, chiar Vasile l-a contactat și i-a propus o

colaborare. La întâlnirea de la oficiul din strada 31 August, Efros și Burlacu i-au

spus că poate primi o dobândă de 6–10% lunar. Gîrnaja a transmis două tranșe de

câte 10.000 de euro, pentru care au fost încheiate contracte de împrumut,

semnate de Efros și Burlacu. El a citit și a înțeles clauzele contractelor,

confirmând că acestea corespundeau cu înțelegerile. Ulterior au fost întocmite și

recipise, ultima în 2018. A primit parțial dobânzi – circa 800, 1600 și 1000 de

euro, plăți efectuate atât de Efros, cât și de Burlacu. După câteva luni au apărut

întârzieri, iar Efros și Burlacu i-au cerut să aștepte, spunând că „totul va fi bine”.

Ulterior nu a mai primit plăți, iar relațiile cu Efros s-au răcit. El a menționat că

suma totală datorată este de circa 19.400 de euro. Pentru siguranță, a fost

întocmită o recipisă notarială prin care Efros se obliga le restituire. Inițial,

Gîrnaja a crezut că banii sunt folosiți într-o afacere de microfinanțare, fără să

cunoască detalii. Abia mai târziu, din discuții cu Burlacu și alți creditori, a aflat

că sumele ar fi fost plasate pe piața „Forex”. La început nu a dat importanță

acestui termen, pe care îl asocia cu „ceva pe internet”, dar ulterior a înțeles că

aceasta era sursa veniturilor promise. Când au apărut întârzieri, i s-a spus că banii

„s-au pierdut la „Forex”” și că veniturile proveneau din tranzacții bursiere.

Gîrnaja a confirmat și existența unei recipise comune de circa 200.000 de euro,

semnată de Efros în prezența mai multor creditori, precum și faptul că a depus o

plângere la poliție, considerându-se înșelat prin neexecutarea obligațiilor de

restituire. La urmărirea penală Efros nu se prezenta (f.d. 30, vol. I, dosar nr.

1-1247/17; f.d. 171, vol. III, dosar nr. 1-1208/17).

8

c. Pozitia apărării

Burlacu în Italia, în anii 2013–2014, unde i-a vorbit despre „Forex” ca

oportunitate de afaceri. Ideea a fost să revină în Republica Moldova pentru a

deschide o activitate legală, iar împreună au constituit SRL „FINVAS PRIM”, cu

Burlacu fondator și el administrator. În acest context a primit de la Burlacu, în

mai multe tranșe, suma de 54.000 de euro, provenită de la rudele acestuia,

folosită parțial pentru alimentarea conturilor, inclusiv pe cel al mamei lui

Burlacu, Vera. Recipisele confirmau împrumuturile, iar Efros a susținut că

Burlacu cunoștea destinația sumelor. Pe Alexei Rusu l-a cunoscut prin

intermediul lui Burlacu. De la acesta a primit în mai multe tranșe 15.000, 25.000

și 9.000 de euro, toate cu titlu de împrumut, confirmate prin recipise. Înțelegerea

era ca dobânzile să fie ridicate la cererea creditorului, iar sumele au fost folosite

pe piața „Forex”. Referitor la Andrei Țurcanu, Efros a declarat că nu îl cunoștea

apropiat și că prima lor legătură a apărut atunci când Țurcanu l-a contactat direct,

spunând că știe de la Mihai, cumnatul lui Burlacu, că acesta obține venituri din

colaborarea cu el. I-a transmis inițial 8.000 de euro, cu dobândă de 10% lunar

pentru șase luni, iar apoi încă 1.200 de euro, pentru a rotunji suma la 10.000 de

euro.

cauza pierderilor pe piața „Forex”, nu și-a mai putut onora obligațiile. Pentru

aceste sume au fost încheiate contracte de împrumut pe numele „FINVAS PRIM”

SRL, contracte de consultanță financiară pe numele SRL „Finance-Management”

și două recipise, toate la solicitarea lui Țurcanu. În privința Angelei Guzun, Efros

a declarat că nu o cunoștea personal și că a fost contactat de soțul acesteia, care,

aflând de la Burlacu și Țurcanu despre dobânzile achitate, a dorit să acorde și el

bani. Guzun i-a transmis personal 10.000 de euro, pentru care s-a încheiat un

contract de consultanță financiară pe numele SRL „Finance-Management”. Efros

a menționat că aceasta a fost ultima persoană care i-a transmis bani, chiar înainte

ca el să suporte pierderi importante pe piața „Forex”. Efros a mai precizat că a

administrat și alte societăți comerciale fondate formal de Burlacu, precum SRL

„Finance-Management” și SRL „Fin Construct Vas”, iar contractele și acordurile

erau încheiate prin aceste firme pentru a conferi siguranță creditorilor. Banii au

fost folosiți pentru cheltuieli comerciale, achiziții (inclusiv o mașină pentru

Burlacu și o rată de 5.700 de euro la apartamentul acestuia) și pentru plata

salariilor angajaților. El a adăugat că unele împrumuturi au fost restituite integral,

precum 11.000 de euro către Petru Burlacu. Efros a recunoscut existența unei

recipise comune de 200.000 de euro, semnată – potrivit lui – sub presiune din

partea lui Burlacu, Rusu și Țurcanu. El a menționat și alte raporturi de împrumut:

cu Mihai Gîrnaja (unde obligațiile erau în curs), cu Sergiu Baidu (recipisă) și cu

Stela Baidu (înțelegere verbală). Efros a explicat că folosirea firmelor „FINVAS

PRIM” și „Finance-Management” în contracte a fost dorită de creditori pentru a

9

avea garanții suplimentare, deși aceste SRL-uri nu aveau legătură juridică sau

contabilă cu tranzacțiile pe „Forex”. El a admis că nu a restituit cea mai mare

parte din sumele primite, justificând prin pierderi la tranzacțiile valutare și

cheltuieli legate de activitatea firmelor (f.d. 138–140, 154–155, vol. IV, dosar nr.

1-1208/17).

pretinsele părți vătămate au existat exclusiv raporturi civile de mandat și

împrumut, nu fapte de escrocherie. Angela Guzun a încheiat contractul de

consultanță financiară nr. 9-a din 13 octombrie 2015, prin care a remis 10.000 de

euro pentru tranzacții pe piața valutară, contract valabil pe un an, cu prelungire

tacită, pe toată durata căruia niciuna dintre părți nu a solicitat încetarea. Andrei

Țurcanu, determinat de exemplul lui Mihai Coșneanu, a inițiat singur

împrumutul și a încheiat două contracte, de 8.000 și 10.000 de euro, cu dobândă

de 10% lunar, primul fiind executat parțial, iar ulterior inculpatul recunoscând

datoria prin recipise, confirmată și prin hotărârea Judecătoriei Chișinău din 31

ianuarie 2017. Alexei Rusu a acordat sume cu titlu de împrumut pe bază de

recipise, inculpatul restituind parțial și nerecunoscând niciodată datoria, iar

Vasile Burlacu a fost implicat de inculpat încă din Italia în discuții despre

„Forex” și SRL „FINVAS PRIM”, acceptând să figureze ca fondator și să acorde

sume garantate prin recipise și obligațiune notarială, martorul Mihai Gîrnaja

confirmând că acesta era mai curând partener de afaceri decât victimă. Toate

aceste raporturi au fost ulterior stinse prin acorduri extrajudiciare prin care părțile

au declarat că nu mai au pretenții. Probele acuzării nu puteau fundamenta

condamnarea: declarațiile Angelei Guzun și ale martorului Roman Andrieș nu au

fost cercetate în ședință și nu puteau fi folosite, iar procesul-verbal din 22 iunie

2017 privind episodul Vasile Burlacu, prin care au fost ridicate contracte, recipise

și obligațiunea notarială depusă de acesta, nu avea valoare probantă, întrucât

aceste înscrisuri nu au fost verificate nemijlocit în instanță. Apărarea a mai

invocat modificările art. 190 Cod penal prin Legea nr. 179/2018 și Decizia Curții

Constituționale nr. 126 din 15 noiembrie 2018, potrivit cărora escrocheria

presupune inducerea în eroare asupra naturii actului, obiectului sau identității

părților la momentul contractării, iar învinuirea modificată la 17 iunie 2021 nu a

precizat acest element, fiind contrară art. 281 și 325 Cod de procedură penală.

corespondența electronică cu adresa psizdrik@rambler.ru, care atestă că Artur

Efros avea deschise pe platforma roboforex.com conturile nr. 117901, 2260363 și

2213034 (f.d. 202–250, vol. IV; f.d. 1–80, vol. V, dosar nr. 1-1208/17).

Cont Perioada Variația Depuneri Retrageri Sold final (USD)

soldului (USD) (USD)

(USD)

117901 30 aprilie – 717,25 → 30 iunie 2014 – 29 iulie 2014 – 0 (30 decembrie

02 iulie max. 3.205,56 659,67 2014)

10

2014 și 5.193,02 08 iulie 2014 –

decembrie 1.100

2014 22 decembrie

2014 – 90 și

50,74

2213034 14 – 27 5.000 → 14 ianuarie - 10,12 (27

ianuarie max. 2015 – 5.000 ianuarie 2015)

2015 6.646,44

→ 10,12

2260363 19 – 30 0 → max. 19 noiembrie - 1.340,32 (30

noiembrie 1.340,32 2015 – noiembrie 2015)

2015 1.063,99

d. Acțiuni civile

soluționate prin tranzacții amiabile:

Partea vătămată Acțiuni civile Soluționare Retragerea acțiunii

amiabilă civile – încheierea

instanței

Andrei Țurcanu 01 decembrie 2017 – 29 octombrie 2020 – 01 decembrie 2020 –

prejudiciu moral 100.000 contract de renunțare la acțiune

de lei și cheltuieli de soluționare amiabilă și calitatea de parte

judecată 5.000 de lei (f.d. cu Artur Efros, prin vătămată (f.d.

36, vol. II, dosar Nicolae Efros (f.d. 226–227, 235-238,

1-1208/17) 188, vol. IV) vol. III)

Vasile Burlacu 20 iunie 2019 – 04 decembrie 2020 – 07 decembrie 2020 –

prejudiciu material tranzacție amiabilă renunțare la acțiune

54.000 de euro și cu Artur Efros, prin civilă și calitatea de

prejudiciu moral 150.000 Nicolae Efros (f.d. parte vătămată (f.d.

de lei (f.d. 245–246, vol. 189, vol. IV) 3–4, 14-20, vol. IV)

II, dosar 1-1208/17)

Angela Guzun 08 august 2018 – 04 decembrie 2020 – 21 decembrie 2020 –

prejudiciu material acord de rezoluțiune renunțare la acțiune

10.000 de euro și a contractului nr. civilă și calitatea de

prejudiciu moral 25.000 9-a/2015 (f.d. 186, parte vătămată (f.d.

de lei (f.d. 104, vol. II, vol. IV) 28–30, 39-44, vol.

dosar 1-1208/17) IV)

Alexei Rusu Nu a formulat acțiune 04 noiembrie 2020 – -

civilă contract de

soluționare amiabilă

cu Artur Efros, prin

Nicolae Efros (f.d.

187, vol. IV)

e. Sentința

2021, Artur Efros a fost găsit vinovat și condamnat după cum urmează:

11

Pedeapsa finală Infracțiunea Pedeapsa

Pedeapsa finală conform art. 84 art. 190 alin. (4) Cod opt ani de închisoare în

alin. (1) Cod penal – nouă ani de penal – episod Andrei penitenciar de tip semiînchis,

închisoare în penitenciar de tip Țurcanu cu aplicarea pedepsei

închis, cu privarea de dreptul de a complementare obligatorii de

ocupa funcții sau de a exercita cinci ani

activități legate de gestionarea și

administrarea mijloacelor art. 190 alin. (5) Cod câte opt ani de închisoare

financiare și bunurilor pe o penal – episoadele pentru fiecare episod, în

perioadă de cinci ani. Până la Alexei Rusu, Guzun penitenciar de tip închis, cu

rămânerea definitivă a sentinței, Angela, Vasile Burlacu aplicarea pedepsei

s-a menținut măsura preventivă a complementare obligatorii de

obligării de a nu părăsi țara. cinci ani

A fost dispusă încasarea din contul lui Artur Efros a cheltuielilor judiciare în mărime de

56.845,82 de lei în beneficiul statului.

Artur Efros și a constatat că acesta a primit de la părțile vătămate sume

importante de bani, în total peste 118.000 de euro, în baza promisiunilor privind

plasamente profitabile și achitarea unor dobânzi de 6–10%, iar uneori chiar de

18% lunar. Aceste promisiuni s-au dovedit lipsite de fundament real, întrucât

inculpatul nu desfășura o activitate investițională veritabilă, ci doar crea aparența

unei asemenea activități

pe piața „Forex”, au fost apreciate ca neveridice. Probele electronice (vezi para.

26) au demonstrat că acesta a deținut conturile nr. 117901, 2213034 și 2260363

pe site-ul „roboforex.com”, însă valoarea totală a depunerilor pe aceste conturi a

constituit doar 9.446,3 de unități. La 31 iulie 2014, soldul contului nr. 117901 era

de 1,4 de unități; la 22 decembrie 2014 același cont indica zero; la 27 ianuarie

2015, contul nr. 2213034 avea un sold de 10,12 de unități; iar la 30 noiembrie

2015, contul nr. 2260363 prezenta un sold de 1.340,32 de unități. Aceste valori

nu puteau susține promisiunile inculpatului privind plata unor dobânzi de 6–18%

lunar.

desfășoară o activitate financiară profitabilă și, în perioada aprilie–noiembrie

2015, a convins mai multe persoane, inclusiv pe Andrei Țurcanu, Vasile Burlacu,

Angela Guzun și soții Baidu, să-i transmită sume importante de bani. În realitate,

încă din perioada septembrie–decembrie 2014, partea vătămată Alexei Rusu îi

transmisese inculpatului suma de 49.000 de euro, însă din octombrie 2015 a

început să insiste asupra restituirii banilor. Neavând resurse, inculpatul a recurs la

atragerea de noi fonduri – 9.200 de euro de la Țurcanu și 10.000 de euro de la

Guzun – din care a achitat parțial dobânzi către Rusu. Instanța a apreciat că acest

mecanism, de tip piramidal, a demonstrat caracterul fraudulos al activității,

întrucât dobânzile plătite proveneau din banii altor victime și nu din câștiguri.

12

efectuat câteva operațiuni de vânzare-cumpărare a valutelor și, în paralel, a

înregistrat societățile comerciale „FINVAS PRIM” SRL (18 iunie 2014) și

„Finance-Management” SRL (09 decembrie 2014). Prin intermediul acestor

societăți, inculpatul a întocmit contracte de consultanță financiară, contracte de

împrumut, recipise și obligațiuni de restituire, menite să ofere aparența unei

activități economice reale și să consolideze încrederea victimelor. Niciuna dintre

sumele remise de victime nu a fost vărsată în conturile firmelor, iar veniturile

declarate erau foarte mici – 75 de lei pentru „FINVAS PRIM” și 47.750 de lei

pentru „Finance-Management”. Acest fapt confirmă că cele două societăți aveau

rol de paravan, pentru a ascunde caracterul fraudulos al activității și a menține

încrederea victimelor.

inculpat cu Angela Guzun și Andrei Țurcanu constituiau acte simulate, întocmite

exclusiv pentru a conferi aparența unei activități investiționale reale. Acestea nu

au fost executate potrivit clauzelor lor esențiale: nu s-au deschis conturi de

brokeraj pe numele clienților, nu au fost executate ordine de tranzacționare, nu

s-au transmis informări privind evoluția investițiilor, iar clauza de protecție a

soldului – care impunea stoparea tranzacționării la reducerea capitalului cu 20%

și compensarea pierderilor – nu a fost aplicată. De asemenea, nici obligațiile

clienților, precum transmiterea datelor de acces la cont, transferarea sumei

stabilite și achitarea a 50% din profitul obținut, nu au fost puse în executare,

întrucât conturile de brokeraj nici nu au existat. Potrivit art. 221 alin. (1) Cod

civil, aceste acte sunt lovite de nulitate absolută, nulitate care operează de la data

încheierii lor. Conform art. 328 Cod civil, nulitatea absolută nu poate fi acoperită

prin confirmarea sau acordul părților, iar potrivit art. 331 Cod civil, efectele

nulității sunt retroactive, actul fiind considerat ca și cum nu ar fi existat

niciodată.

notarială nr. 5747, din 06 octombrie 2016, față de Vasile Burlacu și recipisa din

25 octombrie 2015, față de Alexei Rusu, au fost apreciate ca simple recunoașteri

ulterioare ale datoriilor. Ele nu au înlăturat caracterul fraudulos al obținerii

banilor, fiind menite doar să amâne restituirea.

confirmat că inculpatul recunoștea permanent datoriile față de victime și formula

promisiuni repetate („banii vor fi mâine”, „în curând încep achitările”), chiar

dacă contractele prevedeau că riscul pierderilor aparținea clientului și inculpatul

nu era obligat să restituie capitalul. Aceste recunoașteri au fost apreciate ca

dovezi suplimentare ale intenției frauduloase.

încheiat cu inculpatul acorduri de rezoluțiune și de soluționare amiabilă – la 29

13

octombrie 2020 cu Andrei Țurcanu, la 04 noiembrie 2020 cu Alexei Rusu, la 04

decembrie 2020 cu Vasile Burlacu și la 07 decembrie 2020 cu Angela Guzun,

aceștia renunțând la acțiunile civile. Instanța a dispus încetarea proceselor civile

inițiate la cererile acestora, subliniind însă că asemenea înscrisuri au relevanță

exclusiv pentru latura civilă, vizând stingerea pretențiilor patrimoniale, dar nu

pot înlătura răspunderea penală a inculpatului, întrucât infracțiunea de

escrocherie nu este condiționată de plângerea prealabilă a victimei.

scop de cupiditate. Majoritatea sumelor au fost însușite pentru cheltuieli

personale, iar o parte redusă a fost folosită pentru plata unor dobânzi către alți

creditori, pentru a crea aparența de solvabilitate și a atrage noi victime. Inculpatul

a prezentat ca adevărate fapte mincinoase privind investiții profitabile, inducând

în eroare victimele și cauzându-le un prejudiciu în proporții deosebit de mari.

1-1241/17, lui Artur Efros i s-a imputat, în raport cu partea vătămată Andrei

Țurcanu, săvârșirea infracțiunii de escrocherie cu cauzarea de daune în proporții

mari, prevăzută de art. 190 alin. (4) Cod penal. Aceeași încadrare a fost

menținută și prin ordonanța din 17 iunie 2021, prin care procurorul a modificat

învinuirea, păstrând aplicabilitatea art. 190 alin. (4) Cod penal. Analizând

ansamblul faptelor comise de inculpat față de toate victimele, instanța a apreciat

că acestea corespundeau, în realitate, elementelor constitutive ale infracțiunii de

escrocherie în proporții deosebit de mari, prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod

penal. Totuși, având în vedere limitele cadrului procesual și faptul că învinuirea

pe episodul privind pe Andrei Țurcanu nu a fost recalificată de acuzator, instanța

a reținut răspunderea penală a inculpatului pentru acest episod doar în baza art.

190 alin. (4) Cod penal.

aprilie 2021 (f.d. 175 vol. IV 1-1208/17), Artur Efros a fost extrădat din Regatul

Belgiei la 30 septembrie 2020, cheltuielile de extrădare constituind 56.845,82 de

lei. În temeiul art. 227 și art. 229 Cod de procedură penală, instanța indicat ca

aceste cheltuieli să fie recuperate de la Efros.

f. Apelul și decizia instanței de apel

inculpatului. Apărătorul a susținut că învinuirea este vagă și incompletă, întrucât

nu este individualizată acțiunea concretă de inducere în eroare care ar constitui

elementul esențial al infracțiunii de escrocherie. Instanța de fond a reținut ca

inducere în eroare promisiunea inculpatului de a investi banii în afaceri

profitabile, deși un asemenea element nu se regăsește în actul de acuzare, contrar

art. 325 Cod de procedură penală. S-a mai susținut că raporturile dintre inculpat

și pretinsele victime au avut natură civilă, fiind vorba despre contracte de

împrumut ori consultanță, recipise și obligațiuni, cu dobânzi executate parțial.

14

Neexecutarea ulterioară reprezintă o simplă neexecutare contractuală și nu

inducere în eroare. Concluzia primei instanțe privind caracterul simulat al

contractelor este considerată eronată, în lipsa unui act secret diferit de cel

aparent, iar neexecutarea clauzelor nu poate atrage nulitatea absolută, ci eventual

rezoluțiunea. Victimele au urmărit în realitate recuperarea sumelor. Ulterior, ele

au încheiat acorduri de soluționare amiabilă prin care au confirmat stingerea

pretențiilor. Nu există probe clare de inducere în eroare, nicio victimă neafirmând

că inculpatul ar fi prezentat documente sau extrase de cont pentru a crea aparența

unor afaceri profitabile, iar referirile la conturile „roboforex.com” au fost

valorificate abia în instanță.

a menținut sentința. Instanța de apel a reiterat argumentele din sentință, pe care

le-a preluat în întregime, subliniind doar că probele electronice și contractele

simulate confirmă, fără echivoc, caracterul fraudulos al conduitei inculpatului, iar

acordurile amiabile ulterioare nu pot înlătura răspunderea penală. Decizia

motivată a fost pronunțată la 08 iunie 2022.

f. Recursurile

recursuri în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 8), 12) și 16) Cod de

procedură penală, ambele având același conținut. Ei au solicitat pronunțarea unei

sentințe de achitare. În motivarea recursurilor s-a invocat că judecata în apel s-a

desfășurat în lipsa inculpatului, care nu a fost citat legal și nu a avut posibilitatea

de a-și angaja un apărător ales, interesele sale fiind reprezentate de un avocat

desemnat din oficiu. Procesul a avut loc în lipsa părților vătămate, ceea ce a lipsit

apărarea de posibilitatea de a le adresa întrebări. Recurenții au criticat încadrarea

juridică reținută, arătând că instanțele au considerat contractele civile drept

„simulate”, deși instituția simulării a fost abrogată din Codul civil în 2019 și nu a

fost identificat vreun contract secret. În realitate, raporturile dintre inculpat și

victime erau contracte de împrumut ori consulting financiar în schimbul unor

dobânzi de 6–10% lunar. Victimele au cunoscut destinația sumelor, au obținut

dobânzi pe perioade îndelungate, iar ulterior au semnat acorduri amiabile,

declarând că nu mai au pretenții. Apărarea a invocat și existența unei hotărâri

civile definitive din 2017, prin care contractul cu Andrei Țurcanu a fost

recunoscut valabil, precum și Ordonanța Procuraturii din 02 iunie 2021, prin care

cauza privind Mihail Gîrnaja a fost clasată pe motiv că relațiile între părți erau

raporturi civile. Instanța de apel a examinat formal cauza, repetând argumentele

primei instanțe și omițând să se pronunțe asupra motivelor esențiale invocate. De

asemenea, instanțele au ignorat circumstanțe importante: rolul intermediar al lui

Vasile Burlacu, dobânzile primite de victime, faptul că acestea erau rude și

consăteni, precum și presiunile exercitate asupra inculpatului și familiei sale pe

durata procesului. În susținerea achitării s-a invocat jurisprudența Curții Supreme

de Justiție (deciziile nr. 1ra-700/2014, nr. 1ra-9/2018, nr. 1ra-813/2019, nr.

15

1ra-679/2018) și Hotărârea Plenului nr. 23/2004, potrivit cărora simpla

neexecutare a obligațiilor dintr-un contract de împrumut nu constituie

escrocherie, ci atrage doar răspunderea civilă.

referinței la recurs. La 12 octombrie 2022, procurorul Sergiu Crijanovschi a

depus referința prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Potrivit

referinței, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în

instanța de apel, iar exprimarea unei alte opinii asupra probelor care au stat la

baza hotărârii de condamnare nu poate servi drept temei pentru reexaminarea

cauzei.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu

participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul

articol.

(2) Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul:

1) cînd inculpatul se ascunde de prezentarea în instanță;

..

(3) În cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului

și, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie.

…

(6) Instanța decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele

prevăzute în alin.(2) pct.1) numai în cazul în care procurorul a prezentat

probe verosimile că persoana pusă sub învinuire și în privința căreia cauza a

fost trimisă în judecată a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său

de a apărea în fața instanței și de a se apăra personal, precum și se sustrage

de la urmărirea penală și de la judecată.”

„(5) Neprezentarea părților legal citate în instanța de apel nu împiedică

examinarea cauzei.

(6) Dacă este necesar, instanța de apel poate recunoaște prezența părților

obligatorie și ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea prezenței lor.

(7) La judecarea apelului, participarea procurorului, precum și a

apărătorului, dacă interesele justiției o cer, este obligatorie. Apelul poate fi

judecat în lipsa nemotivată a avocatului în măsura în care nu se încalcă

dreptul la apărare.”

depunerii recursului, era următoarea:

16

„Articolul 427. Temeiurile pentru recurs

(1) Hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele

temeiuri:

4) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și

a apărătorului, interpretului și traducătorului, cînd participarea lor era

obligatorie potrivit legii;

5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a

unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de

a înștiința instanța despre această imposibilitate;

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ...

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii ...;

…

12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

…

16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul

în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

următoarele:

„Articolul 190. Escrocheria

(1) Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere,

se pedepsește cu amendă în mărime de la 200 la 500 unități convenționale

sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore,

sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

(2) Escrocheria săvîrșită:

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu cauzarea de daune în proporții considerabile;

d) cu folosirea situației de serviciu

se pedepsește cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unități convenționale

sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de pînă la 3 ani.

17

(3) Escrocheria săvîrșită de un grup criminal organizat sau de o organizație

criminală

se pedepsește cu închisoare de la 4 la 8 ani cu (sau fără) amendă în mărime

de la 1000 la 3000 unități convenționale.

(4) Acțiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvîrșite în proporții mari

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 10 ani cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de

pînă la 5 ani.

(5) Acțiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvîrșite în proporții deosebit

de mari

se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de

pînă la 5 ani.”

17 august 2018, art. 190 alin. (1), (4) și (5) Cod penal avea următorul cuprins:

„Articolul 190. Escrocheria

(1) Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate,

în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în

care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului

juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune

considerabile, se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120

la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

…

(4) Acțiunile prevăzute la alin. (1)–(3) săvîrșite în proporții mari,se

pedepsesc cu închisoare de la 7 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă

la 5 ani.

(5) Acțiunile prevăzute la alin. (1)–(3) săvîrșite în proporții deosebit de

mari, se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de pînă la 5 ani.”

din 26 august 2022, art. 190 Cod penal, are următorul cuprins:

„(1) Escrocheria, adică sustragerea bunurilor altei persoane prin abuz de

încredere, inducere sau menținere în eroare,

se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 1000 de unități

18

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120

la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

(2) Escrocheria săvârșită:

a) cu folosirea de documente false, înscrisuri false;

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu cauzarea de daune în proporții considerabile;

d) cu folosirea situației de serviciu

se pedepsește cu amendă în mărime de la 850 la 1350 de unități

convenționale sau cu închisoare de la 1 la 5 ani, în ambele cazuri cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de până la 3 ani.

….

(4) Faptele prevăzute la alin. (1)–(3), săvârșite de un grup criminal organizat

sau de o organizație criminală,se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani cu

(sau fără) amendă în mărime de la 1350 la 3350 de unități convenționale.

(5) Acțiunile prevăzute la alin. (1)–(4), dacă valoarea bunurilor depășește 40

de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de

Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, se pedepsesc cu închisoare

de la 7 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

(6) Acțiunile prevăzute la alin. (1)–(4), dacă valoarea bunurilor depășește

100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea

de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, se pedepsesc cu

închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.”

din 09 decembrie 2014, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat

pentru anul 2015 a fost aprobat în mărime de 4.500 de lei.

MOTIVAREA INSTANȚEI

Recursurile au fost declarate în 30 de zile de la pronunțare, adică au fost depuse în

termen.

legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere

nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele

invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice

instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de

recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

19

avocatul Andrei Briceac, au un conținut identic. Ele se întemeiază pe art. 427 alin.

(1) pct. 4), 5), 6), 8), 12) și 16) Cod de procedură penală, în redacția în vigoare

până la 01 septembrie 2023. Pentru a facilita înțelegerea hotărârii, completul va

examina distinct fiecare temei invocat.

a. Art. 427 alin. (1) pct. 4) și 5) Cod de procedura penală

procedură penală se referă judecarea cauzei în lipsa inculpatului și a apărătorului,

când participarea lor este obligatorie. Recurenții au susținut că apelul a fost

examinat în lipsa lui Artur Efros, care nu ar fi fost citat corespunzător, precum și

în lipsa apărătorului ales.

că condamnatul nu cunoștea de procedura de apel. Din actele cauzei (f.d. 8–9, vol.

VI) rezultă însă că inculpatul a fost citat la adresa declarată de el, citația fiind

restituită cu mențiunea „plecat”. Condamnatul nu a informat instanța de judecată

despre schimbarea locului de trai. Inculpatul nu s-a prezentat la ședințele fixate și

nu a justificat absența, iar instanța de apel, constatând îndeplinirea procedurii de

citare, a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia (f.d. 22–24, vol. VI). În baza

acestor circumstanțe, instanța a conchis că inculpatul se ascunde. Art. 321 alin. (2)

pct. 1) și 6), coroborat cu art. 412 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

permite examinarea cauzei în apel în lipsa inculpatului legal citat care se ascunde

de la prezentare în instanță. Este adevărat că art. 321 alin. (5) Cod de procedură

penală prevede posibilitatea aducerii silite ori a anunțării în căutare a inculpatului,

însă acesta este un drept al instanței de judecată, nu o obligație. Într-o cauză în

care apelul a fost declarat în favoarea inculpatului, asemenea măsuri doar ar limita

drepturile inculpatului. Mai mult ca atât, inculpatul a fost extrădat din Belgia în

anul 2020 (vezi para. 39), până la depunerea apelului, ceea ce fortifică suspiciunea

de eschivare.

asistența juridică acordată de avocații aleși de el. Prin telefonograma din 15 martie

2022, avocatul ales, Vasile Ciupercă, a fost informat despre data ședinței instanței

de apel și a confirmat participarea, dar nu s-a prezentat. Instanța de apel a amânat

cauza și a desemnat un apărător din oficiu, deoarece avocatul ales nu s-a prezentat

la ședință, fără a invoca vreun motiv.

penală, recursul este vădit neîntemeiat.

completul constată că acestea au fost legal citate, iar neprezentarea lor nu

împiedică examinarea cauzei. Mai mult, părțile vătămate nu au înaintat recurs

pentru a invoca acest aspect. În concluzie, și în ceea ce privește art. 427 alin. (1)

pct. 5) Cod de procedură penală, recursul este vădit neîntemeiat.

20

b. Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

deciziei instanței de apel și include cinci situații distincte. Apărarea a invocat

două: a) că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel; și b) că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția.

septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea hotărârile nr.

1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Conform acestei jurisprudențe,

simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența

acestei norme, iar obligația instanței judecătorești de motivare al hotărârii

judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație de a combate convingător toate

argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia

nr. 1ra-854/2022, § 100). Norma dată nu poate fi interpretată ca obligând instanța

să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și

standardul de motivare impus de art. 6 CEDO (hotărârile Moreira Ferreira v.

Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40).

De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să respingă

argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe

(hotărârile Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35).

următoarele aspecte esențiale pentru judecarea cauzei: (i) inadmisibilitatea

probelor administrate de acuzare și (ii) insuficiența probatoriului, prin ignorarea

probelor apărării care demonstrau caracterul civil al raporturilor dintre părți.

Instanța de apel a subscris poziției primei instanțe, care, în sentință, a explicat

detaliat de ce probele invocate pentru constatarea vinovăției lui Efros sunt

admisibile. Completul este de acord cu această argumentare. Instanțele ierarhic

inferioare a oferit o motivare suficientă și în ceea ce privește întrunirea în acțiunile

lui Efros a elementelor escrocheriei. Completul va detalia unele aspecte la analiza

în temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală. Drept consecință, în partea art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, recursul este vădit neîntemeiat.

c. Art. 427 alin. (1) pct. 8) coroborat cu 12) Cod de procedură penală.

avut natură civilă, confirmate prin contracte de împrumut, consultanță financiară,

recipise și obligațiuni, iar unele au fost stinse prin acorduri amiabile. Recurenții

mai susțin că instanțele de fond și apel au calificat eronat aceste acte ca fiind

simulate și că victimele și-ar fi asumat riscul unor dobânzi mari, cunoscând

destinația banilor. În esență, recurenții susțin că nu sunt întrunite elementele

infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, deoarece neonorarea obligațiilor de

către condamnat se datorează riscurilor economice, nu intenției condamnatului de

a obține banii prin fraudă. Având în vedere motivele invocate, recursul va fi

21

examinat doar prin prisma temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală.

urmează a fi analizat momentul inițial al pretinderii sau dobândirii banilor și

intenția făptuitorului la acea dată. Curtea Constituțională, prin Decizia nr.

126/2018 § 23, a subliniat că inducerea în eroare trebuie să vizeze natura actului,

obiectul sau identitatea părților la momentul contractării, iar simplele neexecutări

nu pot fi calificate ca escrocherie. Potrivit pct. 15 al Hotărârii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 23/2004, primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui

angajament constituie escrocherie dacă făptuitorul, la momentul pretinderii sau

dobândirii, urmărea sustragerea bunurilor și nu intenționa executarea obligației.

Lipsa unei activități economice reale, promisiuni nerealizabile, plata dobânzilor

din banii altor persoane și folosirea unor documente lipsite de substanță sunt

elemente care vorbesc despre escrocherie.

eroare a părților vătămate s-a realizat prin promisiuni mincinoase de câștiguri

sigure și profitabile. Societățile „FINVAS PRIM” SRL și „Finance-Management”

SRL nu au desfășurat activitate economică autentică, din venitul acestora fiind

imposibilă executarea angajamentelor asumate față de părțile vătămate. Probele

electronice au relevat o disproporție flagrantă între sumele remise de părțile

vătămate (vezi para. 26 și 30). Această diferență confirmă lipsa unei activități

investiționale reale și caracterul piramidal al mecanismului, plățile către unii

creditori nefiind profituri, ci fondurile atrase ulterior de la alte victime – practică

ce, conform jurisprudenței Curții Supreme, reprezintă indiciu al escrocheriei.

la părțile vătămate, de către alte persoane convinse de Efros, fără ca fondatorii să

aibă vreun rol în administrarea companiilor, este un alt element care susține

concluzia cu privire la intenția frauduloasă. Deși apărarea susține că banii au fost

primiți de Efros pentru a fi investiți prin intermediul unor companii, instanța nu a

putut constata vreo plată făcută de părțile vătămate prin transfer bancar sau prin

depuneri bancare în folosul acestor companii. Din materialele cauzei nu rezultă că

sumele încasate de condamnat în numerar de la părțile vătămate au fost depuse de

acesta în contul „FINVAS PRIM” SRL sau „Finance-Management” SRL.

72% la peste 100% anual, în condițiile în care puținele investiții efectuate de Efros

în piața Forex nu confirmau asemenea rate ale profiturilor, de asemenea vorbește

despre escrocherie, în care dobânzile primilor „investitori” sunt acoperite din banii

„investitorilor” atrași ulterior. Condamnatul nu a confirmat o experiență vastă de

investiții la bursă pentru a garanta asemenea profituri. Mai mult, niciun investitor

serios nu poate oferi garanții de profituri atât de mari din investiții bursiere.

22

nu au fost executate, ce este un alt factor care confirmă escrocheria. Completul

reiterează că condamnatul a continuat să accepte fonduri, chiar dacă avea restanțe

la alți investitori la plata dobânzilor. Deși promitea prin recipise mai multor

persoane să restituie sumele în scurt timp, promisiunile asumate prin recipise nu

au fost respectate până la pornirea cauzei penale. Din suma obținută de la Angela

Guzun, condamnatul nu a restituit nimic (vezi para. 18).

asemenea confirmă intenția frauduloasă. Deși din contractul semnat de condamnat,

în numele Finance Management SRL, era indicat că pe numele lui Guzun urma a

fi deschis un cont de brokeraj, iar suma investită de aceasta (transmisă

condamnatului) urma a fi plasată în acest cont, ea nu a fost informată de

condamnat despre deschiderea unui asemenea cont și nici despre alimentarea

soldului contului cu suma investită. De fapt, contractul cu Angela Guzun a fost

încheiat deja când condamnatul avea dificultăți majore în onorarea angajamentelor

asumate anterior.

banilor și ar fi acceptat riscul nu exclude fapta penală. Victimele s-au bazat pe

prezentările mincinoase ale condamnatului. Instanța de fond a reținut că inculpatul

a acționat cu intenție directă și scop de cupiditate, însușindu-și majoritatea sumelor

pentru cheltuieli personale și folosind parțial banii pentru plata unor dobânzi,

tocmai pentru a crea aparența de solvabilitate și a atrage noi victime, aspecte de

care părțile vătămare nu cunoșteau (vezi para. 37). Mai mult, din cele menționate

în para. 64 rezultă că majoritatea fondurilor nici nu au fost investite de condamnat

în piața bursieră, așa cum acesta promitea părților vătămate.

consultanță ar fi acte simulate, chiar dacă ar fi întemeiate, nu poate schimba

constatările de mai sus cu privire la intenția frauduloasă a condamnatului de a

extorca bani. Această eroare de drept civil nu afectează însă analiza penală,

întrucât contractele au servit ca paravan pentru inducerea în eroare. Constatarea

escrocheriei putea avea loc și fără constatarea nulității contractelor încheiate.

la atragerea fondurilor, inculpatul nu avea nici intenția, nici posibilitatea reală, de a

restitui sumele atrase și dobânzile, promisiunile fiind irealizabile. Actele juridice

invocate au fost doar un paravan juridic folosit pentru a obține încrederea

victimelor. Inducerea în eroare a fost anterioară și concomitentă transmiterii

banilor. În consecință, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190

Cod penal sunt întrunite, iar recursul în această parte este vădit neîntemeiat.

obligat să restituie 10.000 de euro către Țurcanu (vezi para. 10), nici ordonanța de

clasare din 02 iunie 2021 privind raporturile cu Gîrnaja (vezi para. 42) nu pot

schimba concluzia din paragraful precedent. Hotărârea civilă confirmă

23

neexecutarea unei obligații, ce nu exclude că neonorarea obligației contractuale se

datorează escrocheriei. În același timp, ordonanța procurorului emisă într-o altă

cauză penală (f.d. 166–173, vol. IV) nu reprezintă un lucru judecat și nu impune

obligații instanței de judecată. În aceeași logică se înscriu și acordurile amiabile

încheiate între condamnat și părțile vătămate. Soluționarea pretențiilor civile nu

înlătură răspunderea penală pentru escrocherie, or pentru pornirea unei cauze

penale în baza art. 190 Cod penal nu este necesară plângerea victimei.

pentru sumele investite, ceea ce exclude intenția de însușire a banilor. Completul

este de acord cu concluzia primei instanțe, la care a subscris și instanța de apel, că

plata inițială a dobânzilor a avut scopul de a crea percepția unei investiții de succes

cu scopul obținerii altor investiții. Dobânzile plătite părților vătămate erau mult

mai mici decât sumele investite. De asemenea informațiile din dosar cu privire la

investițiile efectuate de condamnat confirmă că acestea nu puteau fi obținute din

profitul realizat în urma investițiilor efectuate. Instanța a stabilit că acestea, în cea

mai mare parte, proveneau din sumele oferite de investitorii ulteriori.

condamnat nu exclude escrocheria, având în vedere că banii atrași nu au fost

investiți, după cum se angaja condamnatul. În dosar de asemenea nu există probe

că Burlacu cunoștea că condamnatul nu obține profit suficient din investiții la

bursă pentru a-și onora angajamentele față de părțile vătămate. Dacă asemenea

probe ar fi existat, Burlacu putea fi acuzat de coparticipare la comiterea

infracțiunii de escrocherie. Acest aspect nicicum nu poate reprezenta totuși un

motiv pentru achitarea pe celelalte trei capete de acuzare.

pct. 8) Cod de procedură penală, recursul tot este vădit neîntemeiat.

c. Art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală.

Cod penal față de jurisprudența anterioară a Curții Supreme de Justiție, citând mai

multe decizii de achitare (nr. 1ra-700/2014, nr. 1ra-9/2018, nr. 1ra-813/2019, nr.

1ra-679/2018). Aceste precedente ar demonstra că raporturile dintre Artur Efros și

părțile vătămate aveau caracter civil și trebuiau soluționate pe calea dreptului civil.

Justiție a adoptat sau menținut hotărâri de achitare nu sunt comparabile cu

prezenta cauză. În cele patru cauze, Curtea Supremă a reținut lipsa unor indici clari

de intenție frauduloasă la momentul primirii fondurilor. În această cauză probele

confirmă că Efros a făcut promisiuni irealizabile cu scopul de a obține bani, pe

care nu i-a folosit conform angajamentelor asumate față de părțile vătămate. Drept

consecință, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

24

procedură penală,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile depuse de Artur Efros și de avocatul Andrei

Briceac împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2022.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Vladislav Gribincea

Judecători Ghenadie Eremciuc

Leonid Chirtoacă

25