1ra-1179/2019 — art. 217 alin. 3, lit. b CP

1ra-1179/2019 — art. 217 alin. 3, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1179/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatei Moșu Catinca-Raluca, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12

septembrie 2018, în cauza penală privind-o pe

Moșu Catinca-Raluca Xxxxx, născută la

data de xxxxx, originară și domiciliată în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Catinca-Raluca a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis

și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 3 (trei) ani. În baza

art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite inculpatei Moșu Catinca

Raluca s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani.

Solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare a fost respinsă.

1.1. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Necrasov Maxim, hotărîrea în

privința căruia cu recurs ordinar în prezent nu se contestă.

timp nestabilită de organul de urmărire penală, dar până la 03.05.2017, acționând cu

scop de consum cu inculpata Moșu Catinca Raluca, neavând autorizație

corespunzătoare și fără scop de înstrăinare, au păstrat asupra sa și în automobilul

personal al lui Necrasov Maxim, de model „Honda Civic”, cu numărul de

înmatriculare XXXXX, droguri în următoarele circumstanțe.

1

La data de 03 mai 2017 orele 19:30, în timp ce Necrasov Maxim se afla împreună

cu Moșu Catinca Raluca în automobilul personal al primului, de model „Honda

Civic”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, în parcarea magazinului „Metro” din

bd. Dacia 61, mun. Chișinău, fiind suspecți în consum și păstrare de droguri, a fost

efectuată percheziția autorizată în automobil, în cadrul căreia de pe scaunul șoferului

a fost depistat și ridicat un pachet de țigări de marca „Marlboro”, pe care anterior

depistării 1-a deținut asupra sa Moșu Catinca Raluca, în care se conținea un pachețel

din polimer tip zip lock, în care se conținea un praf alb, care potrivit raportului de

expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017, reprezintă substanță stupefiantă - PVP

cu masa de 0,269 gr. și care potrivit Hotărârii Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006

privind aprobarea listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor ce conțin

astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, pct. I, 148

reprezintă proporții mari.

Tot ei, în aceleași circumstanțe au păstrat mai multe pachete cu praf de culoare

albă, blistere cu pastile, seringi și tuburi din plastic cu urme de prafuri, precum și

două pachete din polimer cu substanță cristalină roz-pală, aloma, potrivit raportului

de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 reprezentând substanță psihotropă -

N-Ethylpentylone (2-Ethylamino-l-(3,4-mcthylenedioxyphenyl) pentan-l-one) cu

masa de 0,502 gr.

Astfel, acțiunile inculpaților Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca au fost

încadrate în baza art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal, adică circulația ilicită a

substanțelor narcotice, păstrarea ilicită a substanțelor narcotice fără scop de

înstrăinare săvârșite în proporții mari, de către două persoane.

3.1. - procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Carolina

Lupașcu, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, cu

adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca să fie obligați să achite solidar

cheltuielile judiciare în sumă de 1680 lei.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- deși instanța de judecată a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt a

cauzei și a emis o sentință de condamnare, totuși, în sentință, nu s-a expus referitor

la faptul cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare;

- astfel, la etapa urmăririi penale, prin ordonanța organului de urmărire penală, a

fost dispusă efectuarea expertizei tehnico-criminalistice;

- potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 substanța

praf de culoare albă, depistată, reprezintă substanță stupefiantă - PVP cu masa de

0,269 gr, care potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea

listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor ce conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, reprezintă proporții mari;

2

- la cauza penală, acuzatorul de stat a prezentat informația privind suma integrală

a cheltuielilor privind efectuarea expertizei, care conform raportului de expertiză

constituie suma de 1680 lei;

- conform prevederilor art. 229 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare sunt

suportate de către condamnat, instanța de judecată având posibilitatea de a obliga pe

ultimul să recupereze cheltuielile judiciare;

3.2. - avocatul Iuliana Pascal în numele inculpatei Moșu Catinca Raluca, prin

care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata Moșu Catinca

Raluca învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod

penal, să fie achitată.

2018, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de avocatul Iuliana Pascal în

numele inculpatei Moșu Catinca Raluca, iar apelul declarat de procurorul în

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Carolina Lupașcu a fost admis, casată

sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță.

Cheltuielile de judecată în sumă de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei,

suportate în legătură cu efectuarea expertizei tehnico-criminalistice s-au încasat în

mod solidar de la inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca.

În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 aprilie 2018 a fost

menținută.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că deși inculpatul

Necrasov Maxim vina în comiterea infracțiunii incriminate a recunoscut-o parțial,

iar inculpata Moșu Catinca Raluca nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate vinovăția acestora este pe deplin dovedită prin probele prezentate de

către partea acuzării, printre care declarațiile martorilor și documentele cercetate în

ședința de judecată, și anume: declarațiile martorului Țurcanu Dorian (f. d. 132);

martorului Cobîlaș Sergiu (f. d. 131); denunțul din 03 mai 2017 depus de Țurcanu

Dorian pe faptele incriminate inculpaților (f. d. 6); proces-verbal de percheziției din

03 mai 2017 (f. d. 11); raport de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 (f. d.

21); proces-verbal de examinare a obiectelor din 25 iulie 2017 (f. d. 29); ordonanță

de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 25 iulie 2017

(f. d. 30).

Colegiul penal a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de

judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor

reținute în sarcina inculpaților Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca încadrarea

juridică corespunzătoare, și anume art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal - circulația

3

ilicită a substanțelor narcotice, adică păstrarea ilicită a substanțelor narcotice fără

scop de înstrăinare, săvârșite în proporții mari, de către două persoane.

Referitor la apelul declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Botanica, Carolina Lupașcu împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central

din 17 aprilie 2018, instanța de apel a reținut că acuzatorul de stat a contestat cu apel

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 aprilie 2018, doar în partea

soluționării chestiunii referitor la modalitatea de încasare a cheltuielilor de judecată,

în acest sens solicitând dispunerea încasării în mod solidar de la inculpații Necrasov

Maxim și Moșu Catinca Raluca a cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei.

Potrivit sentinței, instanța de fond a examinat chestiunea referitor la cheltuielile

de judecată, dispunând în acest sens respingerea solicitării acuzatorului de stat cu

privire la încasarea cheltuielilor judiciare.

Colegiul penal analizând solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din

contul inculpaților a cheltuielilor de judecată în mărime de 1680 lei, suportate în

legătură cu efectuarea expertizei tehnico-criminalistice, a stabilit că solicitarea

acuzatorului de stat este întemeiată, aceste cheltuieli urmând a fi încasate în mod

solidar de la inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca.

În acest sens, a fost casată sentința primei instanțe, în partea ce ține de

soluționarea chestiunii referitor la modalitatea de încasare a cheltuielilor de judecată

în mărime de 1680 lei pentru efectuarea expertizei tehnico-criminalistice.

Colegiul penal a constatat că solicitarea acuzatorului de stat referitor la încasarea

din contul inculpaților Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca a cheltuielilor

judiciare în sumă de 1680 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei tehnico-

criminalistice este întemeiată, or, în conformitate alin. (1) art. 229 Cod procedură

penală, cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în contul

statului.

În acest sens, instanța de apel a dispus ca cheltuielile de judecată în sumă de

1680 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei tehnico-criminalistice să fie

încasate de la inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca.

Instanța de apel a atestat că legalitatea și temeinicia sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Central din 17 aprilie 2018 a fost contestată cu apel și de către

avocatul Iuliana Pascal în numele inculpatei Moșu Catinca Raluca, prin care s-a

solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei hotărîri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care inculpata Moșu Catinca Raluca, învinuită în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal să fie achitată.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că inculpata Moșu

Catinca Raluca, împreună cu inculpatul Necrasov Maxim au păstrat ilegal droguri -

PVP (a-pirrolidinovalerophenone), acțiuni ce s-au manifestat prin aflarea ilicită a

acestei substanțe în posesia nemijlocită în mîinile inculpatei Moșu Catinca Raluca

și automobilul inculpatului Necrasov Maxim.

4

Partea apărării în susținerea poziției de apărare a inculpatei Moșu Catinca Raluca

susține faptul că inculpata nu cunoștea despre faptul că Necrasov Maxim avea asupra

sa droguri, însă Colegiul penal a atestat că versiunea lansată de partea apărării este

combătută prin probele administrate la dosar, or, din conținutul procesului-verbal de

percheziție din 03.05.2017 a automobilului de model „Honda Civic”, cu numărul de

înmatriculare XXXXX și care aparține inculpatului Necrasov Maxim rezultă că de

pe scaunul șoferului a fost ridicat un pachet de țigări „Marlboro” în care se afla un

pachețel din polimer zip lock cu substanță albă sub formă de praf și care potrivit

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 constituie PVP (a-

pirrolidinovalerophenone), adică drog.

Instanța de apel a apreciat concluziile formulate în conținutul procesului-verbal

de percheziție din 03.05.2017 cu declarațiile martorului Cobîlaș Sergiu care a indicat

că inculpata Moșu Catinca Raluca a scos din automobil un pachet de țigări

„Marlboro”, însă la îndemnul lor aceasta 1-a pus pe bancheta din automobil, precum

și cu declarațiile martorului Țurcanu Dorian care a indicat că el personal a efectuat

percheziția în automobil unde se aflau mai multe obiecte destinate consumului de

substanțe narcotice și nemijlocit, după cum ține minte, poziționarea obiectelor cât și

pachețelului de polimer în care se aflau substanțe narcotice erau în felul următor, pe

bancheta din spate era un rucsac în formă de ursuleț în care s-au depistat mai multe

tubulețe din plastic, nu ține minte câte.

Cu referire la critica avocatului Iuliana Pascal referitor la faptul că declarațiile

martorilor Țurcanu Dorian și Cobîlaș Sergiu cad sub incidența art. 90 alin. (3), pct.4)

Cod de procedură penală, care prevăd că Judecătorul, procurorul, reprezentantul

organului de urmărire penală, grefierul - cu privire la circumstanțele care le-au

devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale,

cu excepția cazurilor de participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a

probelor dobîndite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea

procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de

restabilire a dosarului pierdut”, Colegiul penal a apreciat-o ca nefondată, deoarece

în speța dată, prevederile art. 90 alin. (3), pct.4) Cod de procedură penală nu sunt

incidente, ca urmare a faptului că martorii în cauză sunt ofițeri de investigație și nu

reprezentanți ai organului de urmărire penală, respectiv, audierea acestora este în

corespundere cu prevederile Codului de procedură penală.

Instanța de apel a reținut că inculpata Moșu Catinca Raluca fiind audiată a

declarat că a luat din automobil din bancheta din față pachetul de țigări de model

„Marlboro”. Din pachet a scos o țigară și a vrut să-1 pună înapoi, însă polițiștii au

văzut-o și au crezut că vrea să-1 arunce și l-au luat de la ea, unde au găsit un pachețel

de tip zip lock cu praf de culoare albă.

În contextul aprecierii conținutului procesului-verbal de percheziție din

03.05.2017 în coroborare cu declarațiile martorilor Cobîlaș Sergiu, Țurcanu Dorian,

inclusiv declarațiile inculpatei Moșu Catinca Raluca rezultă că ultima a păstrat ilicit

5

drogul care s-a aflat în pachetul de țigări de model „Marlboro” și care potrivit

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 constituie PVP (a-

pirrolidinovalerophenone).

Cu referire la afirmațiile inculpatei Moșu Catinca Raluca precum că dânsa a luat

pachetul de țigări „Marlboro” pentru a fuma o țigară, instanța de apel a apreciat critic

declarațiile inculpatei, deoarece atât din conținutul procesului-verbal de percheziție

din 03.05.2017, cât și din raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017

nu s-a stabilit faptul că în pachetul dat se aflau țigări, ci în pachetul de țigări a fost

depistat doar drogul PVP (a-pirrolidinovalerophenone), deci inculpata Moșu Catinca

Raluca cunoștea cu certitudine ce se conținea în pachetul de țigări „Marlboro”.

În ceea ce privește argumentele invocate de avocatul Iuliana Pascal precum că a

avut loc și percheziția corporală a inculpatei Moșu Catinca Raluca, careva acte în

acest sens nefiind întocmite, Colegiul penal le-a apreciat ca nefondate, deoarece

aceste argumente sunt combătute inclusiv prin declarațiile inculpatei Moșu Catinca

Raluca care a indicat că „percheziție corporală nu mi-a fost efectuată, a fost supusă

percheziției doar scurta mea care se afla în automobil”.

Tot în acest context, s-a reținut că martorul Țurcanu Dorian a indicat că „în scurta

care la prima vedere semăna cu scurtă de domnișoare au fost depistate două pliculețe

din polimer cu o substanță de culoare albă cu miros specific”.

La fel, avocatul Iuliana Pascal în susținerea poziției de apărare a inculpatei Moșu

Catinca Raluca a invocat că percheziția corporală sau ridicarea de obiecte se

efectuează de reprezentantul organului de urmărire penală, cu participarea, după

caz, a unui specialist de același sex cu persoana percheziționată. Conform

materialelor cauzei penale (f.d. 11) la percheziție au participat: Cobîlaș Sergiu,

Țurcanu Dorian, Botezat Veceslav, Moșu Catinca și Necrasov Maxim. S-a remarcat

faptul că percheziția a avut loc cu grave încălcări de procedură. Astfel, portmoneul

care se afla asupra lui Moșu Catinca și scurta feminină de culoare roșie, indicate în

procesul-verbal de percheziție aparțineau lui Moșu Catinca Raluca.

Colegiul penal a respins ca nefondate argumentele avocatului Iuliana Pascal, or,

după cum s-a indicat supra nu a avut loc percheziția corporală a inculpatei, mai mult

ca atât, inclusiv din declarațiile inculpatei Moșu Catinca Raluca rezultă „scurta era

pusă pe scaunul automobilului din față pe care ea stătea, în buzunare erau cheile, un

portmoneu mic și telefonul”.

Tot în susținerea poziției de apărare a inculpatei Moșu Catinca Raluca, avocatul

Iuliana Pascal a invocat și faptul că conform art. 131 Cod de procedură penală,

procesul-verbal de percheziție sau de ridicare trebuie să conțină mențiunea că celor

prezenți li s-au explicat drepturile și obligațiile lor prevăzute de prezentul cod,

precum și declarațiile făcute de aceste persoane. Se atestă faptul că nu există

mențiunea despre faptul că persoana a fost informată și a refuzat că are dreptul ca să

fie asistată de un avocat în cadrul percheziției. Or, inculpata Moșu Catinca împlinise

recent vârsta de 18 ani. Conform f.d. 11 se indică că „persoanelor le-a fost explicat

6

dreptul de a asista la acțiunile organului de urmărire penală”. A considerat că acest

fapt este o gravă ingerință în drepturile constituționale ale lui Moșu Catinca Raluca.

Astfel, organul de urmărire penală s-a bazat pe actele procesuale întocmite la etapa

constatării pretinselor fapte infracționale, care conțin multiple erori procedurale, de

altfel acțiunile întreprinse de către colaboratorii SPS a SII al IP Botanica întru

depistarea și descoperirea pretinsei infracțiuni urmează a fi apreciate critic, acestea

fiind administrate cu încălcarea rigorilor art. 93, art. 94 alin. (1), pct. 11) Cod de

procedură penală.

La acest capitol, instanța de apel a notat că efectuarea percheziției automobilului

de model „Honda Civic”, cu numărul de înmatriculare XXXXX a avut loc în

corespundere cu prevederile art. 125-128 Cod de procedură penală, inculpata Moșu

Catinca Raluca a indicat că a avut posibilitate să facă cunoștință cu procesul-verbal

de percheziție, însă nu 1-a citit, iar semnătura de pe proces și înscrisul „obiecții nu

am” îi aparțin.

Totodată, instanța de apel a respins poziția apărării precum că acțiunile

întreprinse de către colaboratorii SPS a SII al IP Botanica întru depistarea și

descoperirea pretinsei infracțiuni au fost administrate cu încălcarea rigorilor art. 93,

art. 94 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, or, inculpații Necrasov Maxim și

Moșu Catinca Raluca nu au fost provocați sau instigați de către ofițerii de investigații

la comiterea infracțiunii, acțiunile ce au dus la săvârșirea infracțiunii au fost

întreprinse nemijlocit de inculpați și nu de către organul de stat, care a intervenit

ulterior în scopul documentării săvârșirii infracțiunii și întreprinderii acțiunilor de

anchetă. Săvârșirea infracțiunii de către inculpați nu a constituit o consecință a

acțiunilor organelor coercitive, intențiile criminale ale inculpaților survenind

anterior aflării de către angajații SII al IP Botanica, care verificau conform normelor

procesual penale informația legată de traficul ilicit de droguri.

În concluzie, instanța de apel a constatat cu certitudine în baza materialelor

dosarului penal că inculpata Moșu Catinca Raluca a comis infracțiunea prevăzută de

art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a reținut cu titlu de principiu general recunoscut că sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care vinovăția inculpatului în săvârșirea

infacțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe examinate de instanța de

judecată și nu poate fi bazată pe presupuneri.

Colegiul penal și-a întemeiat decizia de condamnare a inculpatei pentru

comiterea infracțiunii incriminate atât în baza probelor administrate de către

acuzatorul de stat, care au fost cercetate și examinate atât în cadrul primei instanțe,

cât și în instanța de apel, cât și cu concursul analizei faptului dacă condamnarea este

justificată, „în afara oricăror dubii rezonabile” (a se vedea hotărârea Curții Europene

a Drepturilor Omului pronunțată în cauza Irlanda c. Regatului Unit, 18 ianuarie

1978).

7

Astfel, instanța de apel a constatat în afara oricăror dubii rezonabile că acțiunile

inculpatei Moșu Catinca Raluca întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute la art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal, individualizată prin - circulația ilicită

a substanțelor narcotice, adică păstrarea ilicită a substanțelor narcotice fără scop de

înstrăinare, săvârșite în proporții mari, de către două persoane.

Iuliana în numele inculpatei Moșu Catinca Raluca, la data de 08 noiembrie 2018,

prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu emiterea unei sentințe de achitare în

privința lui Moșu Catinca Raluca.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat :

- cu referire la alegațiile acuzării privind păstrarea substanțelor narcotice este

de menționat că, conform Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din

26.12.2011, cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce

reglementează circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a

precursorilor, prepararea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor

acestora reprezintă orice acțiune de combinare chimică a diferitelor plante care

conțin substanțe narcotice sau psihotrope, a substanțelor medicamentoase, chimice

și de altă natură, în urma căreia sînt obținute una sau mai multe substanțe narcotice,

psihotrope sau analoage ale acestora, care sînt gata pentru utilizare și consum. Prin

păstrare se înțelege deținerea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor

acestora - în mod ascuns sau deschis, în sfera de stăpânire a făptuitorului (asupra sa,

în locuința sa, la locul de muncă, în ascunzători, etc), indiferent dacă stăpînirea se

face pentru sine sau altă persoană;

- cu referire la subiectul infracțiunii, este de menționat că la data comiterii

pretinsei infracțiuni Moșu Catinca avea vârsta de 18 ani;

- cu referire la probele administrate în cadrul examinării cauzei penale este de

menționat următoarele:

- conform art. 90 pct. 4, nu pot fi audiați în calitate de martori: judecătorul,

procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală, grefierul - cu privire la

circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a

atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la reținere în flagrant

delict, de cercetare a probelor dobîndite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor

la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei în ordine de

revizie sau de restabilire a dosarului pierdut. Astfel, recurentul își exprimă opinia

rezervată cu referire la audierea în ședința de judecată în calitate de martori a

ofițerilor de investigație Țurcan Dorian și Cobîlaș Sergiu, or dacă să dăm pertinență

declarațiilor acestora, suntem în imposibilitate, ei fiind în exercitarea funcției. Mai

mult ca atât, indică Țurcan Dorian că a observat persoane cu un comportament

inadecvat, dar evită să îi transporte pentru prelevarea analizelor și stabilirii existenței

ebrietății narcotice. Astfel, acest argument nu are nici o pertinență;

8

- instanța de fond pune la baza sentinței declarațiile martorilor calaboratori de

poliție Cobîlaș Sergiu, Țurcan Dorian;

- cu referire la procesul verbal de percheziție din 03.05.2017, f.d. 11, se atestă

faptul că percheziția a avut loc doar în autoturismul de model Honda Civic. Din f.d.

12 se indică obiectele ce au fost ridicate în cadrul percheziției. Astfel se indică că a

fost ridicat un pachet zip lock gol din portmoneu, pe când Moșu Catinca și Necrasov

Maxim indică că portmoneul era la Moșu în buzunar fiind unul mic. Astfel, de facto

a avut loc și percheziția corporală a lui Moșu Catinca, careva acte în acest sens

nefiind întocmite;

- recurentul menționează că au fost încălcate prevederile art. 130 și art. 131 Cod

de procedură penală;

- procesul-verbal al percheziției sau ridicării trebuie să conțină mențiunea că

celor prezenți li s-au explicat drepturile și obligațiile lor prevăzute de prezentul cod,

precum și declarațiile făcute de aceste persoane. Se atestă faptul că nu există

mențiunea despre faptul că persoana a fost informată și a refuzat că are dreptul ca să

fie asistată de un avocat în cadrul percheziției. Or clienta mea, împlinise recent vârsta

de 18 ani. Conform f. d. 11 se indică că „persoanelor le-a fost explicat dreptul de a

asista la acțiunile organului de urmărire penală”. Considerăm că acest fapt este o

gravă ingerință în drepturile constituționale ale lui Moșu Catinca Raluca. Astfel,

organul de urmărire penală, s-a bazat pe actele procesuale întocmite la etapa

constatării pretinselor fapte infracționale, care conțin multiple erori procedurale, de

altfel acțiunile întreprinse de către colaboratorii SPS a SII al IP Botanica întru

depistarea și descoperirea pretinsei infracțiuni le apreciem critic, acestea fiind

administrate cu încălcarea rigorilor art. 93, art. 94 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură

penală;

- astfel, conform art. 94 Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot fi

admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța

de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărîri judecătorești datele

care au fost obținute prin încălcarea dreptului la apărare al bănuitului, învinuitului,

inculpatului, părții vătămate, martorului;

- apărarea nu a identificat probe pertinente, concludente, veridice și utile care

ar confirma faptele criminale incriminate inculpatei Moșu Catinca;

- în ansamblu, analizînd probele în coraport cu prevederile legale recurentul

menționează că în acțiunile lui Moșu Catinca Raluca nu se regăsește componența de

infracțiune prevăzută de art. 217 Cod penal, fapt demonstrat pe deplin în cadrul

examinării cauzei penale în fond.

inculpatei, procurorul a depus referință prin care a solicitat inadmisibilitatea

recursului ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece în prezenta cauză nu se constată erori

de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, ce ar permite

9

instanței de recurs să intervină în hotărîrea adoptată, recurentul motivîndu-și

exclusiv contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor.

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Autorul recursului nu invocă vreun temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, însă din textul recursului recurentul critică vinovăția inculpatei și

solicită achitarea sa din lipsa elementelor infracțiunii imputate, temeiuri prevăzute

la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

Colegiul penal raportînd temeiurile criticate de recurent în recurs cu textul

deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-

au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,

ea fiind legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce

nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii

imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”.

10

La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu).

Colegiul penal constată că prima instanță corect a stabilit că inculpata Moșu

Catinca Raluca a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal,

„adică circulația ilicită a substanțelor narcotice, păstrarea ilicită a substanțelor

narcotice fără scop de înstrăinare săvîrșite în proporții mari, de către două

persoane”.

Colegiul penal menționează că prezența în acțiunile inculpatei atît a

elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.

217 alin. (3) lit. b) Cod penal, cît și a celor care caracterizează latura subiectivă

a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia instanței

de apel inferioare, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul

ședințelor de judecată.

Instanța de recurs ordinar menționează că referitor la elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal incriminată inculpatei

Moșu Catinca Raluca, - obiectul juridic special al infracțiunii îl formează relațiile

sociale cu privire la circulația legală de droguri, apărate împotriva păstrării ilegale a

acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Obiectul material al infracțiunii îl reprezintă plantele care conțin substanțe

narcotice sau psihotrope, fiind caracterizate prin proporții mari.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (1) Cod penal constă în

fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune. Această acțiune se înfățișează în oricare

din următoarele modalități normative: 1) semănatul ilegal; 2) cultivarea ilegală; 3)

prelucrarea ilegală; 4) utilizarea ilegală, iar pentru infracțiunea prevăzută de art. 217

alin. (2) Cod penal, latura obiectivă se exprimă prin fapta prejudiciabilă exprimată

în acțiune, în oricare din următoarele modalități normative: 1) producerea ilegală; 2)

prepararea ilegală; 3) experimentarea ilegală; 4) extragerea ilegală; 5) prelucrarea

ilegală; 6) transformarea ilegală; 7) procurarea ilegală; 8) păstrarea ilegală; 9)

expedierea ilegală; 10) transportarea ilegală.

Conform actului de învinuire inculpatei Moșu Catinca Raluca i s-a incriminat

modalitatea normativă prevăzută la alin. (3) art. 217 Cod penal „păstrarea ilegală”.

Deci, prin păstrare ilegală se înțelege deținerea substanțelor narcotice,

psihotrope sau a analoagelor acestora - în mod ascuns sau deschis - în sfera de

stăpânire a făptuitorului (asupra lui, în locuință sau în altă încăpere, la locul de

muncă, pe terenul din preajma casei, în ascunzătoare, etc), indiferent dacă posedarea

se face pentru făptuitor sau pentru altă persoană, precum și indiferent dacă

făptuitorul este posesor primar (deoarece a produs, a fabricat, a extras etc.

substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele acestora) ori a procurat de la

11

altcineva substanțele specificate.

Infracțiunea incriminată inculpatei Moșu Catinca Raluca este o infracțiune

formală și se consideră consumată din momentul realizării păstrării substanțelor

narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvârșite în proporții mari.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă, în lipsa

scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor.

Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul

săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-

o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității

și temeiniciei concluziilor instanței de apel și a primei instanțe, care au constatat

existența faptei și vinovăției inculpatei Moșu Catinca Raluca în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi -

circulația ilicită a substanțelor narcotice, păstrarea ilicită a substanțelor narcotice

fără scop de înstrăinare săvârșite în proporții mari, de către două persoane”.

Referitor la argumentul recurentului precum că declarațiile martorilor Țurcanu

Dorian și Cobîlaș Sergiu cad sub incidența art. 90 alin. (3), pct.4) Cod de procedură

penală, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, deoarece în speța dată, prevederile

art. 90 alin. (3), pct.4) Cod de procedură penală nu sunt incidente, ca urmare a

faptului că martorii în cauză sunt ofițeri de investigație și nu reprezentanți ai

organului de urmărire penală, respectiv, audierea acestora a fost efectuată în

conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.

Cu privire la argumentul recurentului precum că ar fi încălcate prevederile art.

131 Cod de procedură penală, Colegiul îl consideră neîntemeiat și declarativ, or

efectuarea percheziției automobilului de model „Honda Civic”, cu n/î XXXXX a

avut loc în corespundere cu prevederile art. 125-128 Cod de procedură penală,

inculpata Moșu Catinca Raluca a indicat că a avut posibilitate să facă cunoștință cu

procesul-verbal de percheziție, însă nu l-a citit, iar semnătura de pe proces și

înscrisul „obiecții nu am” îi aparțin.

La fel, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a respins poziția

apărării precum că acțiunile întreprinse de către colaboratorii SPS a SII al IP

Botanica întru depistarea și descoperirea pretinsei infracțiuni au fost administrate cu

încălcarea rigorilor art. 93, art. 94 alin. (1), pct. 11) Cod procedură penală, or,

inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca nu au fost provocați sau instigați

de către ofițerii de investigații la comiterea infracțiunii, acțiunile ce au dus la

săvârșirea infracțiunii au fost întreprinse nemijlocit de inculpați și nu de către

organul de stat, care a intervenit ulterior în scopul documentării săvârșirii infracțiunii

și întreprinderii acțiunilor de anchetă. Săvârșirea infracțiunii de către inculpați nu a

constituit o consecință a acțiunilor organelor coercitive, intențiile criminale ale

inculpaților survenind anterior aflării de către angajații SII al IP Botanica, care

verificau conform normelor procesual penale informația legată de traficul ilicit de

12

droguri.

Totodată, referitor la argumentele invocate de avocatul Pascal Iuliana în numele

inculpatei precum că a avut loc și percheziția corporală a inculpatei Moșu Catinca

Raluca, careva acte în acest sens nefiind întocmite, Colegiul penal le consideră

neîntemeiate și menționează că instanța de apel corect s-a expus în acest sens în

decizia sa și anume că „aceste argumente sunt combătute inclusiv prin declarațiile

inculpatei Moșu Catinca Raluca care a indicat că „percheziție corporală nu mi-a

fost efectuată, a fost supusă percheziției doar scurta mea care se afla în automobil”.

Tot în acest context, se reține că martorul Țurcanu Dorian a indicat că „în scurta

care la prima vedere semăna cu scurtă de domnișoare au fost depistate două

pliculețe din polimer cu o substanță de culoare albă cu miros specific”. La fel,

avocatul Iuliana Pascal în susținerea poziției de apărare a inculpatei Moșu Catinca

Raluca a invocat că percheziția corporală sau ridicarea de obiecte se efectuează

de reprezentantul organului de urmărire penală, cu participarea, după caz, a unui

specialist de același sex cu persoana percheziționată. Conform materialelor cauzei

penale (f. d. 11) la percheziție au participat: Cobîlaș Sergiu, Țurcanu Dorian,

Botezat Veceslav, Moșu Catinca și Necrasov Maxim. Se remarcă faptul că

percheziția a avut loc cu grave încălcări de procedură. Astfel, portmoneul care se

afla asupra lui Moșu Catinca și scurta feminină de culoare roșie, indicate în

procesul-verbal de percheziție aparțineau lui Moșu Catinca Raluca. Colegiul penal

respinge ca nefondate argumentele avocatului Iuliana Pascal, or, după cum s-a

indicat supra nu a avut loc percheziția corporală a inculpatei, mai mult ca atât,

inclusiv din declarațiile inculpatei Moșu Catinca Raluca rezultă că „scurta era pusă

pe scaunul automobilului din față pe care ea stătea, în buzunare erau cheile, un

portmoneu mic și telefonul” (f. d. 206-207, vol. I).

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea

ce contrazic argumentele aduse de recurent că inculpata nu a comis infracțiunea

imputată și urmează a fi achitată. Prin urmare, se constată că au fost respectate

prevederile art.101 Cod de procedură penală.

Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la

încălcarea prevederilor art. 6 CEDO și cu referire la ignorarea jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, considerîndu-le declarative și nerelevante pentru

speța dată, decizia instanței de apel fiind corect motivată.

La fel, instanța de recurs menționează, că recurentul își motivează solicitările

prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere

a probelor nu se conțin între temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, astfel că criticele formulate împotriva hotărîrilor judecătorești

13

atacate nu sunt motivate sub aspectul casării acestora, ca fiind ilegale. Astfel spus,

reaprecierea probelor, în modul propus de către apărătorul inculpatei, nu se

încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece

reaprecierea probelor nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în recurs

se verifică numai chestiunile de drept.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, motivele invocate de

recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul

Pascal Iuliana în numele inculpatei Moșu Catinca Raluca. Astfel de erori de drept în

speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pascal Iuliana în

numele inculpatei Moșu Catinca-Raluca, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018, în cauza penală privind-o pe Moșu

Catinca-Raluca Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

14