1ra-1179/2019 — Art. 217 alin. 3, lit. b CP

Prima instanță: 08.08.2017 - 17.04.2018;

Instanța de apel : 22.06.2018 - 12.09.2018;

Instanța de recurs ordinar : 13.05.2019 - 10.07.2019. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 aprilie 2018, Moșu Catinca-Raluca a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 3 (trei) ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite inculpatei Moșu Catinca Raluca s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani. Solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare a fost respinsă. 1.1. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Necrasov Maxim, hotărîrea în privința căruia cu recurs ordinar în prezent nu se contestă. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, inculpatul Necrasov Maxim, în perioada de timp nestabilită de organul de urmărire penală, dar până la 03.05.2017, acționând cu scop de consum cu inculpata Moșu Catinca Raluca, neavând autorizație corespunzătoare și fără scop de înstrăinare, au păstrat asupra sa și în automobilul personal al lui Necrasov Maxim, de model „Honda Civic”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, droguri în următoarele circumstanțe. 1 La data de 03 mai 2017 orele 19:30, în timp ce Necrasov Maxim se afla împreună cu Moșu Catinca Raluca în automobilul personal al primului, de model „Honda Civic”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, în parcarea magazinului „Metro” din bd. Dacia 61, mun. Chișinău, fiind suspecți în consum și păstrare de droguri, a fost efectuată percheziția autorizată în automobil, în cadrul căreia de pe scaunul șoferului a fost depistat și ridicat un pachet de țigări de marca „Marlboro”, pe care anterior depistării 1-a deținut asupra sa Moșu Catinca Raluca, în care se conținea un pachețel din polimer tip zip lock, în care se conținea un praf alb, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017, reprezintă substanță stupefiantă - PVP cu masa de 0,269 gr. și care potrivit Hotărârii Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor ce conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, pct. I, 148 reprezintă proporții mari. Tot ei, în aceleași circumstanțe au păstrat mai multe pachete cu praf de culoare albă, blistere cu pastile, seringi și tuburi din plastic cu urme de prafuri, precum și două pachete din polimer cu substanță cristalină roz-pală, aloma, potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 reprezentând substanță psihotropă - N-Ethylpentylone (2-Ethylamino-l-(3,4-mcthylenedioxyphenyl) pentan-l-one) cu masa de 0,502 gr. Astfel, acțiunile inculpaților Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca au fost încadrate în baza art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal, adică circulația ilicită a substanțelor narcotice, păstrarea ilicită a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare săvârșite în proporții mari, de către două persoane. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri : 3.1. - procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Carolina Lupașcu, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca să fie obligați să achite solidar cheltuielile judiciare în sumă de 1680 lei. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - deși instanța de judecată a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și a emis o sentință de condamnare, totuși, în sentință, nu s-a expus referitor la faptul cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare; - astfel, la etapa urmăririi penale, prin ordonanța organului de urmărire penală, a fost dispusă efectuarea expertizei tehnico-criminalistice; - potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 substanța praf de culoare albă, depistată, reprezintă substanță stupefiantă - PVP cu masa de 0,269 gr, care potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor ce conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, reprezintă proporții mari; 2 - la cauza penală, acuzatorul de stat a prezentat informația privind suma integrală a cheltuielilor privind efectuarea expertizei, care conform raportului de expertiză constituie suma de 1680 lei; - conform prevederilor art. 229 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de către condamnat, instanța de judecată având posibilitatea de a obliga pe ultimul să recupereze cheltuielile judiciare; 3.2. - avocatul Iuliana Pascal în numele inculpatei Moșu Catinca Raluca, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata Moșu Catinca Raluca învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal, să fie achitată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de avocatul Iuliana Pascal în numele inculpatei Moșu Catinca Raluca, iar apelul declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Carolina Lupașcu a fost admis, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Cheltuielile de judecată în sumă de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei tehnico-criminalistice s-au încasat în mod solidar de la inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca. În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 aprilie 2018 a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că deși inculpatul Necrasov Maxim vina în comiterea infracțiunii incriminate a recunoscut-o parțial, iar inculpata Moșu Catinca Raluca nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate vinovăția acestora este pe deplin dovedită prin probele prezentate de către partea acuzării, printre care declarațiile martorilor și documentele cercetate în ședința de judecată, și anume: declarațiile martorului Țurcanu Dorian (f. d. 132); martorului Cobîlaș Sergiu (f. d. 131); denunțul din 03 mai 2017 depus de Țurcanu Dorian pe faptele incriminate inculpaților (f. d. 6); proces-verbal de percheziției din 03 mai 2017 (f. d. 11); raport de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 (f. d. 21); proces-verbal de examinare a obiectelor din 25 iulie 2017 (f. d. 29); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 25 iulie 2017 (f. d. 30). Colegiul penal a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal - circulația 3 ilicită a substanțelor narcotice, adică păstrarea ilicită a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, săvârșite în proporții mari, de către două persoane. Referitor la apelul declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Carolina Lupașcu împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 aprilie 2018, instanța de apel a reținut că acuzatorul de stat a contestat cu apel sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 aprilie 2018, doar în partea soluționării chestiunii referitor la modalitatea de încasare a cheltuielilor de judecată, în acest sens solicitând dispunerea încasării în mod solidar de la inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca a cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei. Potrivit sentinței, instanța de fond a examinat chestiunea referitor la cheltuielile de judecată, dispunând în acest sens respingerea solicitării acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare. Colegiul penal analizând solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor de judecată în mărime de 1680 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei tehnico-criminalistice, a stabilit că solicitarea acuzatorului de stat este întemeiată, aceste cheltuieli urmând a fi încasate în mod solidar de la inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca. În acest sens, a fost casată sentința primei instanțe, în partea ce ține de soluționarea chestiunii referitor la modalitatea de încasare a cheltuielilor de judecată în mărime de 1680 lei pentru efectuarea expertizei tehnico-criminalistice. Colegiul penal a constatat că solicitarea acuzatorului de stat referitor la încasarea din contul inculpaților Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca a cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei tehnico- criminalistice este întemeiată, or, în conformitate alin. (1) art. 229 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în contul statului. În acest sens, instanța de apel a dispus ca cheltuielile de judecată în sumă de 1680 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei tehnico-criminalistice să fie încasate de la inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca. Instanța de apel a atestat că legalitatea și temeinicia sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 aprilie 2018 a fost contestată cu apel și de către avocatul Iuliana Pascal în numele inculpatei Moșu Catinca Raluca, prin care s-a solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata Moșu Catinca Raluca, învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal să fie achitată. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că inculpata Moșu Catinca Raluca, împreună cu inculpatul Necrasov Maxim au păstrat ilegal droguri - PVP (a-pirrolidinovalerophenone), acțiuni ce s-au manifestat prin aflarea ilicită a acestei substanțe în posesia nemijlocită în mîinile inculpatei Moșu Catinca Raluca și automobilul inculpatului Necrasov Maxim. 4 Partea apărării în susținerea poziției de apărare a inculpatei Moșu Catinca Raluca susține faptul că inculpata nu cunoștea despre faptul că Necrasov Maxim avea asupra sa droguri, însă Colegiul penal a atestat că versiunea lansată de partea apărării este combătută prin probele administrate la dosar, or, din conținutul procesului-verbal de percheziție din 03.05.2017 a automobilului de model „Honda Civic”, cu numărul de înmatriculare XXXXX și care aparține inculpatului Necrasov Maxim rezultă că de pe scaunul șoferului a fost ridicat un pachet de țigări „Marlboro” în care se afla un pachețel din polimer zip lock cu substanță albă sub formă de praf și care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 constituie PVP (a- pirrolidinovalerophenone), adică drog. Instanța de apel a apreciat concluziile formulate în conținutul procesului-verbal de percheziție din 03.05.2017 cu declarațiile martorului Cobîlaș Sergiu care a indicat că inculpata Moșu Catinca Raluca a scos din automobil un pachet de țigări „Marlboro”, însă la îndemnul lor aceasta 1-a pus pe bancheta din automobil, precum și cu declarațiile martorului Țurcanu Dorian care a indicat că el personal a efectuat percheziția în automobil unde se aflau mai multe obiecte destinate consumului de substanțe narcotice și nemijlocit, după cum ține minte, poziționarea obiectelor cât și pachețelului de polimer în care se aflau substanțe narcotice erau în felul următor, pe bancheta din spate era un rucsac în formă de ursuleț în care s-au depistat mai multe tubulețe din plastic, nu ține minte câte. Cu referire la critica avocatului Iuliana Pascal referitor la faptul că declarațiile martorilor Țurcanu Dorian și Cobîlaș Sergiu cad sub incidența art. 90 alin. (3), pct.4) Cod de procedură penală, care prevăd că Judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală, grefierul - cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobîndite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut”, Colegiul penal a apreciat-o ca nefondată, deoarece în speța dată, prevederile art. 90 alin. (3), pct.4) Cod de procedură penală nu sunt incidente, ca urmare a faptului că martorii în cauză sunt ofițeri de investigație și nu reprezentanți ai organului de urmărire penală, respectiv, audierea acestora este în corespundere cu prevederile Codului de procedură penală. Instanța de apel a reținut că inculpata Moșu Catinca Raluca fiind audiată a declarat că a luat din automobil din bancheta din față pachetul de țigări de model „Marlboro”. Din pachet a scos o țigară și a vrut să-1 pună înapoi, însă polițiștii au văzut-o și au crezut că vrea să-1 arunce și l-au luat de la ea, unde au găsit un pachețel de tip zip lock cu praf de culoare albă. În contextul aprecierii conținutului procesului-verbal de percheziție din 03.05.2017 în coroborare cu declarațiile martorilor Cobîlaș Sergiu, Țurcanu Dorian, inclusiv declarațiile inculpatei Moșu Catinca Raluca rezultă că ultima a păstrat ilicit 5 drogul care s-a aflat în pachetul de țigări de model „Marlboro” și care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 constituie PVP (a- pirrolidinovalerophenone). Cu referire la afirmațiile inculpatei Moșu Catinca Raluca precum că dânsa a luat pachetul de țigări „Marlboro” pentru a fuma o țigară, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatei, deoarece atât din conținutul procesului-verbal de percheziție din 03.05.2017, cât și din raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3737 din 11.07.2017 nu s-a stabilit faptul că în pachetul dat se aflau țigări, ci în pachetul de țigări a fost depistat doar drogul PVP (a-pirrolidinovalerophenone), deci inculpata Moșu Catinca Raluca cunoștea cu certitudine ce se conținea în pachetul de țigări „Marlboro”. În ceea ce privește argumentele invocate de avocatul Iuliana Pascal precum că a avut loc și percheziția corporală a inculpatei Moșu Catinca Raluca, careva acte în acest sens nefiind întocmite, Colegiul penal le-a apreciat ca nefondate, deoarece aceste argumente sunt combătute inclusiv prin declarațiile inculpatei Moșu Catinca Raluca care a indicat că „percheziție corporală nu mi-a fost efectuată, a fost supusă percheziției doar scurta mea care se afla în automobil”. Tot în acest context, s-a reținut că martorul Țurcanu Dorian a indicat că „în scurta care la prima vedere semăna cu scurtă de domnișoare au fost depistate două pliculețe din polimer cu o substanță de culoare albă cu miros specific”. La fel, avocatul Iuliana Pascal în susținerea poziției de apărare a inculpatei Moșu Catinca Raluca a invocat că percheziția corporală sau ridicarea de obiecte se efectuează de reprezentantul organului de urmărire penală, cu participarea, după caz, a unui specialist de același sex cu persoana percheziționată. Conform materialelor cauzei penale (f.d. 11) la percheziție au participat: Cobîlaș Sergiu, Țurcanu Dorian, Botezat Veceslav, Moșu Catinca și Necrasov Maxim. S-a remarcat faptul că percheziția a avut loc cu grave încălcări de procedură. Astfel, portmoneul care se afla asupra lui Moșu Catinca și scurta feminină de culoare roșie, indicate în procesul-verbal de percheziție aparțineau lui Moșu Catinca Raluca. Colegiul penal a respins ca nefondate argumentele avocatului Iuliana Pascal, or, după cum s-a indicat supra nu a avut loc percheziția corporală a inculpatei, mai mult ca atât, inclusiv din declarațiile inculpatei Moșu Catinca Raluca rezultă „scurta era pusă pe scaunul automobilului din față pe care ea stătea, în buzunare erau cheile, un portmoneu mic și telefonul”. Tot în susținerea poziției de apărare a inculpatei Moșu Catinca Raluca, avocatul Iuliana Pascal a invocat și faptul că conform art. 131 Cod de procedură penală, procesul-verbal de percheziție sau de ridicare trebuie să conțină mențiunea că celor prezenți li s-au explicat drepturile și obligațiile lor prevăzute de prezentul cod, precum și declarațiile făcute de aceste persoane. Se atestă faptul că nu există mențiunea despre faptul că persoana a fost informată și a refuzat că are dreptul ca să fie asistată de un avocat în cadrul percheziției. Or, inculpata Moșu Catinca împlinise recent vârsta de 18 ani. Conform f.d. 11 se indică că „persoanelor le-a fost explicat 6 dreptul de a asista la acțiunile organului de urmărire penală”. A considerat că acest fapt este o gravă ingerință în drepturile constituționale ale lui Moșu Catinca Raluca. Astfel, organul de urmărire penală s-a bazat pe actele procesuale întocmite la etapa constatării pretinselor fapte infracționale, care conțin multiple erori procedurale, de altfel acțiunile întreprinse de către colaboratorii SPS a SII al IP Botanica întru depistarea și descoperirea pretinsei infracțiuni urmează a fi apreciate critic, acestea fiind administrate cu încălcarea rigorilor art. 93, art. 94 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală. La acest capitol, instanța de apel a notat că efectuarea percheziției automobilului de model „Honda Civic”, cu numărul de înmatriculare XXXXX a avut loc în corespundere cu prevederile art. 125-128 Cod de procedură penală, inculpata Moșu Catinca Raluca a indicat că a avut posibilitate să facă cunoștință cu procesul-verbal de percheziție, însă nu 1-a citit, iar semnătura de pe proces și înscrisul „obiecții nu am” îi aparțin. Totodată, instanța de apel a respins poziția apărării precum că acțiunile întreprinse de către colaboratorii SPS a SII al IP Botanica întru depistarea și descoperirea pretinsei infracțiuni au fost administrate cu încălcarea rigorilor art. 93, art. 94 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, or, inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca nu au fost provocați sau instigați de către ofițerii de investigații la comiterea infracțiunii, acțiunile ce au dus la săvârșirea infracțiunii au fost întreprinse nemijlocit de inculpați și nu de către organul de stat, care a intervenit ulterior în scopul documentării săvârșirii infracțiunii și întreprinderii acțiunilor de anchetă. Săvârșirea infracțiunii de către inculpați nu a constituit o consecință a acțiunilor organelor coercitive, intențiile criminale ale inculpaților survenind anterior aflării de către angajații SII al IP Botanica, care verificau conform normelor procesual penale informația legată de traficul ilicit de droguri. În concluzie, instanța de apel a constatat cu certitudine în baza materialelor dosarului penal că inculpata Moșu Catinca Raluca a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal. Instanța de apel a reținut cu titlu de principiu general recunoscut că sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care vinovăția inculpatului în săvârșirea infacțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe examinate de instanța de judecată și nu poate fi bazată pe presupuneri. Colegiul penal și-a întemeiat decizia de condamnare a inculpatei pentru comiterea infracțiunii incriminate atât în baza probelor administrate de către acuzatorul de stat, care au fost cercetate și examinate atât în cadrul primei instanțe, cât și în instanța de apel, cât și cu concursul analizei faptului dacă condamnarea este justificată, „în afara oricăror dubii rezonabile” (a se vedea hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza Irlanda c. Regatului Unit, 18 ianuarie 1978). 7 Astfel, instanța de apel a constatat în afara oricăror dubii rezonabile că acțiunile inculpatei Moșu Catinca Raluca întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal, individualizată prin - circulația ilicită a substanțelor narcotice, adică păstrarea ilicită a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, săvârșite în proporții mari, de către două persoane.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatei Moșu Catinca Raluca, la data de 08 noiembrie 2018, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu emiterea unei sentințe de achitare în privința lui Moșu Catinca Raluca. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat : - cu referire la alegațiile acuzării privind păstrarea substanțelor narcotice este de menționat că, conform Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din 26.12.2011, cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor, prepararea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora reprezintă orice acțiune de combinare chimică a diferitelor plante care conțin substanțe narcotice sau psihotrope, a substanțelor medicamentoase, chimice și de altă natură, în urma căreia sînt obținute una sau mai multe substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora, care sînt gata pentru utilizare și consum. Prin păstrare se înțelege deținerea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor acestora - în mod ascuns sau deschis, în sfera de stăpânire a făptuitorului (asupra sa, în locuința sa, la locul de muncă, în ascunzători, etc), indiferent dacă stăpînirea se face pentru sine sau altă persoană; - cu referire la subiectul infracțiunii, este de menționat că la data comiterii pretinsei infracțiuni Moșu Catinca avea vârsta de 18 ani; - cu referire la probele administrate în cadrul examinării cauzei penale este de menționat următoarele: - conform art. 90 pct. 4, nu pot fi audiați în calitate de martori: judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală, grefierul - cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobîndite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut. Astfel, recurentul își exprimă opinia rezervată cu referire la audierea în ședința de judecată în calitate de martori a ofițerilor de investigație Țurcan Dorian și Cobîlaș Sergiu, or dacă să dăm pertinență declarațiilor acestora, suntem în imposibilitate, ei fiind în exercitarea funcției. Mai mult ca atât, indică Țurcan Dorian că a observat persoane cu un comportament inadecvat, dar evită să îi transporte pentru prelevarea analizelor și stabilirii existenței ebrietății narcotice. Astfel, acest argument nu are nici o pertinență; 8 - instanța de fond pune la baza sentinței declarațiile martorilor calaboratori de poliție Cobîlaș Sergiu, Țurcan Dorian; - cu referire la procesul verbal de percheziție din 03.05.2017, f.d. 11, se atestă faptul că percheziția a avut loc doar în autoturismul de model Honda Civic. Din f.d. 12 se indică obiectele ce au fost ridicate în cadrul percheziției. Astfel se indică că a fost ridicat un pachet zip lock gol din portmoneu, pe când Moșu Catinca și Necrasov Maxim indică că portmoneul era la Moșu în buzunar fiind unul mic. Astfel, de facto a avut loc și percheziția corporală a lui Moșu Catinca, careva acte în acest sens nefiind întocmite; - recurentul menționează că au fost încălcate prevederile art. 130 și art. 131 Cod de procedură penală; - procesul-verbal al percheziției sau ridicării trebuie să conțină mențiunea că celor prezenți li s-au explicat drepturile și obligațiile lor prevăzute de prezentul cod, precum și declarațiile făcute de aceste persoane. Se atestă faptul că nu există mențiunea despre faptul că persoana a fost informată și a refuzat că are dreptul ca să fie asistată de un avocat în cadrul percheziției. Or clienta mea, împlinise recent vârsta de 18 ani. Conform f. d. 11 se indică că „persoanelor le-a fost explicat dreptul de a asista la acțiunile organului de urmărire penală”. Considerăm că acest fapt este o gravă ingerință în drepturile constituționale ale lui Moșu Catinca Raluca. Astfel, organul de urmărire penală, s-a bazat pe actele procesuale întocmite la etapa constatării pretinselor fapte infracționale, care conțin multiple erori procedurale, de altfel acțiunile întreprinse de către colaboratorii SPS a SII al IP Botanica întru depistarea și descoperirea pretinsei infracțiuni le apreciem critic, acestea fiind administrate cu încălcarea rigorilor art. 93, art. 94 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală; - astfel, conform art. 94 Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărîri judecătorești datele care au fost obținute prin încălcarea dreptului la apărare al bănuitului, învinuitului, inculpatului, părții vătămate, martorului; - apărarea nu a identificat probe pertinente, concludente, veridice și utile care ar confirma faptele criminale incriminate inculpatei Moșu Catinca; - în ansamblu, analizînd probele în coraport cu prevederile legale recurentul menționează că în acțiunile lui Moșu Catinca Raluca nu se regăsește componența de infracțiune prevăzută de art. 217 Cod penal, fapt demonstrat pe deplin în cadrul examinării cauzei penale în fond.

Pe marginea recursului declarat de avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatei, procurorul a depus referință prin care a solicitat inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece în prezenta cauză nu se constată erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, ce ar permite 9 instanței de recurs să intervină în hotărîrea adoptată, recurentul motivîndu-și exclusiv contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Autorul recursului nu invocă vreun temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă din textul recursului recurentul critică vinovăția inculpatei și solicită achitarea sa din lipsa elementelor infracțiunii imputate, temeiuri prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele. Colegiul penal raportînd temeiurile criticate de recurent în recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n- au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”. 10 La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu). Colegiul penal constată că prima instanță corect a stabilit că inculpata Moșu Catinca Raluca a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal, „adică circulația ilicită a substanțelor narcotice, păstrarea ilicită a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare săvîrșite în proporții mari, de către două persoane”. Colegiul penal menționează că prezența în acțiunile inculpatei atît a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal, cît și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia instanței de apel inferioare, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de judecată. Instanța de recurs ordinar menționează că referitor la elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal incriminată inculpatei Moșu Catinca Raluca, - obiectul juridic special al infracțiunii îl formează relațiile sociale cu privire la circulația legală de droguri, apărate împotriva păstrării ilegale a acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. Obiectul material al infracțiunii îl reprezintă plantele care conțin substanțe narcotice sau psihotrope, fiind caracterizate prin proporții mari. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (1) Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune. Această acțiune se înfățișează în oricare din următoarele modalități normative: 1) semănatul ilegal; 2) cultivarea ilegală; 3) prelucrarea ilegală; 4) utilizarea ilegală, iar pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, latura obiectivă se exprimă prin fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune, în oricare din următoarele modalități normative: 1) producerea ilegală; 2) prepararea ilegală; 3) experimentarea ilegală; 4) extragerea ilegală; 5) prelucrarea ilegală; 6) transformarea ilegală; 7) procurarea ilegală; 8) păstrarea ilegală; 9) expedierea ilegală; 10) transportarea ilegală. Conform actului de învinuire inculpatei Moșu Catinca Raluca i s-a incriminat modalitatea normativă prevăzută la alin. (3) art. 217 Cod penal „păstrarea ilegală”. Deci, prin păstrare ilegală se înțelege deținerea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora - în mod ascuns sau deschis - în sfera de stăpânire a făptuitorului (asupra lui, în locuință sau în altă încăpere, la locul de muncă, pe terenul din preajma casei, în ascunzătoare, etc), indiferent dacă posedarea se face pentru făptuitor sau pentru altă persoană, precum și indiferent dacă făptuitorul este posesor primar (deoarece a produs, a fabricat, a extras etc. substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele acestora) ori a procurat de la 11 altcineva substanțele specificate. Infracțiunea incriminată inculpatei Moșu Catinca Raluca este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul realizării păstrării substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvârșite în proporții mari. Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă, în lipsa scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor. Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani. Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și- o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor instanței de apel și a primei instanțe, care au constatat existența faptei și vinovăției inculpatei Moșu Catinca Raluca în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi - circulația ilicită a substanțelor narcotice, păstrarea ilicită a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare săvârșite în proporții mari, de către două persoane”. Referitor la argumentul recurentului precum că declarațiile martorilor Țurcanu Dorian și Cobîlaș Sergiu cad sub incidența art. 90 alin. (3), pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, deoarece în speța dată, prevederile art. 90 alin. (3), pct.4) Cod de procedură penală nu sunt incidente, ca urmare a faptului că martorii în cauză sunt ofițeri de investigație și nu reprezentanți ai organului de urmărire penală, respectiv, audierea acestora a fost efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. Cu privire la argumentul recurentului precum că ar fi încălcate prevederile art. 131 Cod de procedură penală, Colegiul îl consideră neîntemeiat și declarativ, or efectuarea percheziției automobilului de model „Honda Civic”, cu n/î XXXXX a avut loc în corespundere cu prevederile art. 125-128 Cod de procedură penală, inculpata Moșu Catinca Raluca a indicat că a avut posibilitate să facă cunoștință cu procesul-verbal de percheziție, însă nu l-a citit, iar semnătura de pe proces și înscrisul „obiecții nu am” îi aparțin. La fel, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a respins poziția apărării precum că acțiunile întreprinse de către colaboratorii SPS a SII al IP Botanica întru depistarea și descoperirea pretinsei infracțiuni au fost administrate cu încălcarea rigorilor art. 93, art. 94 alin. (1), pct. 11) Cod procedură penală, or, inculpații Necrasov Maxim și Moșu Catinca Raluca nu au fost provocați sau instigați de către ofițerii de investigații la comiterea infracțiunii, acțiunile ce au dus la săvârșirea infracțiunii au fost întreprinse nemijlocit de inculpați și nu de către organul de stat, care a intervenit ulterior în scopul documentării săvârșirii infracțiunii și întreprinderii acțiunilor de anchetă. Săvârșirea infracțiunii de către inculpați nu a constituit o consecință a acțiunilor organelor coercitive, intențiile criminale ale inculpaților survenind anterior aflării de către angajații SII al IP Botanica, care verificau conform normelor procesual penale informația legată de traficul ilicit de 12 droguri. Totodată, referitor la argumentele invocate de avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatei precum că a avut loc și percheziția corporală a inculpatei Moșu Catinca Raluca, careva acte în acest sens nefiind întocmite, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și menționează că instanța de apel corect s-a expus în acest sens în decizia sa și anume că „aceste argumente sunt combătute inclusiv prin declarațiile inculpatei Moșu Catinca Raluca care a indicat că „percheziție corporală nu mi-a fost efectuată, a fost supusă percheziției doar scurta mea care se afla în automobil”. Tot în acest context, se reține că martorul Țurcanu Dorian a indicat că „în scurta care la prima vedere semăna cu scurtă de domnișoare au fost depistate două pliculețe din polimer cu o substanță de culoare albă cu miros specific”. La fel, avocatul Iuliana Pascal în susținerea poziției de apărare a inculpatei Moșu Catinca Raluca a invocat că percheziția corporală sau ridicarea de obiecte se efectuează de reprezentantul organului de urmărire penală, cu participarea, după caz, a unui specialist de același sex cu persoana percheziționată. Conform materialelor cauzei penale (f. d. 11) la percheziție au participat: Cobîlaș Sergiu, Țurcanu Dorian, Botezat Veceslav, Moșu Catinca și Necrasov Maxim. Se remarcă faptul că percheziția a avut loc cu grave încălcări de procedură. Astfel, portmoneul care se afla asupra lui Moșu Catinca și scurta feminină de culoare roșie, indicate în procesul-verbal de percheziție aparțineau lui Moșu Catinca Raluca. Colegiul penal respinge ca nefondate argumentele avocatului Iuliana Pascal, or, după cum s-a indicat supra nu a avut loc percheziția corporală a inculpatei, mai mult ca atât, inclusiv din declarațiile inculpatei Moșu Catinca Raluca rezultă că „scurta era pusă pe scaunul automobilului din față pe care ea stătea, în buzunare erau cheile, un portmoneu mic și telefonul” (f. d. 206-207, vol. I). Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic argumentele aduse de recurent că inculpata nu a comis infracțiunea imputată și urmează a fi achitată. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală. Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la încălcarea prevederilor art. 6 CEDO și cu referire la ignorarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, considerîndu-le declarative și nerelevante pentru speța dată, decizia instanței de apel fiind corect motivată. La fel, instanța de recurs menționează, că recurentul își motivează solicitările prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor nu se conțin între temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel că criticele formulate împotriva hotărîrilor judecătorești 13 atacate nu sunt motivate sub aspectul casării acestora, ca fiind ilegale. Astfel spus, reaprecierea probelor, în modul propus de către apărătorul inculpatei, nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece reaprecierea probelor nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică numai chestiunile de drept. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, motivele invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatei Moșu Catinca Raluca. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatei Moșu Catinca-Raluca, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018, în cauza penală privind-o pe Moșu Catinca-Raluca Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 14