1ra-422/19 — Art. 332 alin. 1 Cp

1ra-422/19 — Art. 332 alin. 1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-422/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

25 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Timofti Vladimir

judecători: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

inculpatul Braga Andrei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Braga Andrei XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.03.2017 – 26.03.2018;

Instanța de apel: 03.05.2018 – 12.09.2018;

Instanța de recurs: 15.01.2019 – 25.06.2019;

A C O N S T A T AT :

Braga Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 332 alin. (1) Cod penal.

S-a încetat procesul penal, intentat în privința lui Braga Andrei în baza

art. 332 alin. (1) Cod penal, pe motivul intervenirii termenului de prescripție.

de urmărire penală, Braga Andrei a fost învinuit pentru faptul că, activând în

calitate de consilier al Consiliului Primăriei satului Cîrnățenii Noi al raionului

Căușeni, pentru a obține profituri personale, înțelegând și conștientizând

caracterul social periculos al acțiunilor sale ilegale, în perioada de timp dintre

anii 2004-2006, având statut de persoană publică, ignorând atribuțiile sale de

serviciu, cunoscând cu certitudine că Primăria Cîrnățeni Noi, nu dispunea la

moment de computator, a falsificat decizia consiliului sătesc Cîrnățenii Noi,

raionul Căușeni nr. 1/11 din 16.03.2004, întroducându-se în partea decisivă a

deciziei nr. 1/11 din pct.2, ca reprezentat al Asociației Obștești „Traian”, în locul

lui Valentina Bostan.

După care împreună și în urma înțelegerii prealabile cu secretara

Consiliului Primăriei satului Cîrnățenii Noi al raionului Căușeni Ciumac Eugenia,

1

a semnat și a aplicat sigiliu pe decizia vădit falsă a consiliului sătesc Cîrnățenii

Noi, raionul Căușeni nr. 1/11 din 16.03.2005 fără ca decizia să fie contra

semnată de către președintele ședinței Olga Balaban, fapt confirmat prin

raportul de expertiză grafoscopică nr.34/12/l-R-5723/5724 din 10.10.2016, la

compartimentul concluzii punctul doi, unde este stipulat că consecutivitatea

aplicării impresiunii de ștampilă în raport cu semnătura din decizia nr. 1/11 din

16.03.2005, a fost aplicată în primul rând impresiunea de ștampilă apoi a

falsificat semnătura, președintelui ședinței Olga Balaban.

Acțiunile lui Braga Andrei au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în prevederile art. 332 alin. (1) Cod penal, cu semnele calificative: Falsul

în acte publice, înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a

unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, acțiuni

săvârșite din interes personal.

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să dispună

achitarea lui Braga Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332

alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de ultimul, invocând

următoarele argumente:

- la urmărirea penală i-au fost încălcate drepturile de a fi reprezentat sau

asistat de un apărător, a mai indicat că a fost încălcat și termenul de prescripție

fiind pornită urmărirea penală peste 8 ani;

- instanța nu s-a expus asupra tuturor probelor, plus a solicitat audierea

martorilor Nașcu Mihai, Popov Ion, Iordan Mihai și Voronco Lidia, prin care

instanța nici nu s-a expus asupra demersului înaintat și nici nu s-au audiat

martorii sus indicați;

- la demersul de audiere a martorilor a fost anexată ca probă și procesul-

verbal al adunării de constituire a asociației nr. 1 din 20.02.2005, adeverința

nr. AA 183594 privind fabricarea ștampilei pentru OO „Traian" și extrasul din

registru Primăriei Cîrnățeni Noi nr. 02/1-24-200 din 01.07.2013;

- în sentința de condamnare din 26 martie 2018 emisă în privința sa de

către Judecătoria Căușeni, sediul Central, nu este indicată nicio probă, doar

declarațiile așa numitor martori din partea acuzării care nu au declarat nimic

clar, au spus că nu țin minte ce a fost, nu știu cine și când a emis decizia

presupusă falsificată;

- instanța de judecată a nominalizat niște martori care au fost audiați în

cadrul urmăririi penale, însă nu au fost chestionați, audiați în instanța de

judecată, doar au fost indicați în sentință ca martori;

- în raportul de expertiză grafoscopică nr. 34/12/1-R-5723/5724 din

10.10.2016, (f.d. 237 - 241) este indicat: „De stabilit a fost oare semnătura la

rubrica „Președintele ședinței" din decizia nr. 1/11 din 16.03.2005.... eliberată

de consiliul sătesc Cîrnățenii Noi, executată de cet. Olga Balaban, Eugenia

Ciumac, Braga Andrei, nu este posibil. ";

- instanța de fond a indicat în sentința de condamnare precum că raportul

de expertiză grafoscopică este o probă pentru condamnarea sa Braga Andrei;

2

- instanța de fond a emis o sentință de condamnare ilegală, scrisă cu niște

fraze generale, declarative, bazată pe niște presupuneri, pe niște declarații a așa

numitor martori care nu spun nimic clar, declarații fară a fi confirmate prin

ansamblul de probe;

- în cadrul urmăririi penale nu au avut loc nici o confruntare cu așa numiții

martori a acuzării, însă declarațiilor lor au fost admise de instanța fără audiere.

2018, a fost admis apelul inculpatului, casată total sentința, inclusiv din oficiu

potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Braga Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 332 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală, din motivul

expirării termenului de prescripție.

de fond a pronunțat sentința contestată prin care a încetat procesul penal pe

motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală fără a stabili starea

de fapt a acțiunilor comise de inculpatul Braga Andrei pe art. 332 alin. (1) Cod

penal, făcând o constatare eronată precum că, de către organul de urmărire

penală, Braga Andrei a fost învinuit pentru faptul că, activînd în calitate de

consilier al Consiliului Primăriei satului Cîrnățenii Noi al raionului Căușeni,

pentru a obține profituri personale, înțelegând și conștientizând caracterul

social periculos al acțiunilor sale ilegale, în perioada de timp dintre anii 2004-

2006, având statut de persoană publică, ignorînd atribuțiile sale de serviciu,

cunoscând cu certitudine că Primăria Cîrnățenii Noi, nu dispunea la moment de

computator, a falsificat decizia consiliului sătesc Cîrnățenii Noi, raionul Căușeni

nr. 1/11 din 16.03.2004, întroducându-se în partea decisivă a deciziei nr. 1/11

din pct.2, ca reprezentat al Asociației Obștești Traian, în locul lui Valentina

Bostan. După care împreună și la o înțelegere prealabilă cu secretara Consiliului

Primăriei satului Cîrnățenii Noi al raionului Căușeni, Ciumac Eugenia, a semnat

și a aplicat sigiliu pe decizia vădit falsă a consiliului sătesc Cîrnățenii Noi, raionul

Căușeni nr. 1/11 din 16.03.2005 fără ca decizia să fie contra semnată de către

președintele ședinței Olga Balaban, fapt confirmat prin raportul de expertiză

grafoscopică nr.34/12/l-R-5723/5724 din 10.10.2016, la compartimentul

concluzii punctul doi, unde este stipulat că consecutivitatea aplicării impresiunii

de ștampilă în raport cu semnătura din decizia nr. 1/11 din 16.03.2005, a fost

aplicată în primul rînd impresiunea de ștampilă apoi a falsificat semnătura,

președintelui ședinței Olga Balaban.

Astfel, instanța de apel a considerat că prin efectul devolutiv, fără agravarea

situației inculpatului, urmează a fi constatată o nouă stare de fapt cu referire la

fapta comisă de către inculpat.

Urmare a celor menționate, în conformitate cu probele administrate și

cercetate suplimentar instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt că,

Braga Andrei activând în calitate de consilier al Consiliului Primăriei satului

Cîrnățenii Noi al raionului Căușeni, pentru a obține profituri personale,

înțelegînd și conștientizînd caracterul social periculos al acțiunilor sale ilegale,

3

în perioada de timp dintre anii 2004- 2006, având statut de persoană publică,

ignorînd atribuțiile sale de serviciu, cunoscând cu certitudine că Primăria

Cîrnățenii Noi, nu dispunea la moment de computator, a falsificat decizia

consiliului sătesc Cîrnățenii Noi, raionul Căușeni nr. 1/11 din 16.03.2004,

introducându-se în partea decisivă a deciziei nr. 1/11 din 16.03.2005, pct.2, ca

reprezentat al Asociației Obștești Traian, în locul lui Valentina Bostan.

După care împreună și la o înțelegere prealabilă cu secretarul Consiliului

Primăriei satului Cîrnățenii Noi al raionului Căușeni, Ciumac Eugenia, a semnat

și a aplicat sigiliu pe decizia vădit falsă a consiliului sătesc Cîmățenii Noi, raionul

Căușeni nr. 1/11 din 16.03.2005, fără ca decizia să fie contrasemnată de către

președintele ședinței Olga Balaban, fapt confirmat prin raportul de expertiză

grafoscopică nr.34/12/l-R-5723/5724 din 10.10.2016, la compartimentul

concluzii punctul doi, unde este stipulat că consecutivitatea aplicării impresiunii

de ștampilă în raport cu semnătura din decizia nr. 1/11 din 16.03.2005, a fost

aplicată în primul rând impresiunea de ștampilă apoi a falsificat semnătura,

președintelui ședinței Olga Balaban.

Acțiunile lui Braga Andrei urmează a fi încadrate în baza art. 332 alin. (1)

Cod penal, cu semnele calificative: Falsul în acte publice, înscrierea de către o

persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și

falsificarea unor astfel de documente.

Vina inculpatului este dovedită prin următoarea sistemă de probe:

- Declarațiile martorilor Iordan Mihail, Nașcu Mihail, Ciumac Eugenia, Zop

Vitalie, Savca Victor, Balaban Olga, Vartic Elena, Antoniuc Parascovia, Voronca

Lidia;

- Procesul verbal de ridicare din 08 februarie 2016 (f. d. 44);

- Ordonanța de ridicare din 26.05.2016 și procesul-verbal de ridicare din

26.05.2016 (f. d. 184);

- Raportul de expertiză grafoscopică nr. 34/12/1-R-5723/5724 din

10.10.2016 (f. d. 237 – 241);

- Răspunsul Serviciului Arhiva a Consiliului Raional Căușeni nr. 354 din

04.04.2014 (f. d. 44);

- Răspunsul Serviciului Arhiva a Consiliului Raional Căușeni nr. 1149 din 20

noiembrie 2015 (f. d. 45);

- răspunsul Serviciului Arhiva a Consiliului Raional Căușeni nr. 1124 din 10

noiembrie 2016.

În această ordine de idei, instanța de apel analizând sistemul de probe

indicat supra prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind

utile, veridice, consecvente, în coroborare din care rezultă cu certitudine că

acțiunile lui Braga Andrei urmează a fi încadrate în baza art. 332 alin. (1) Cod

penal, deoarece prin acțiunile sale intenționate Braga Andrei a comis

infracțiunea prevăzută la art. 332 alin. (1) Cod penal, cu semnele calificative

falsul în acte publice, înscrierea de către o persoană publică, în documentele

oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente,

acțiuni săvârșite din interes personal.

4

Consecvent, instanța de apel a indicat că infracțiunea prevăzută la art. 332

alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa maximă sub formă de închisoare până la 2

ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, termenul de prescripție este de 2

ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.

Totodată, potrivit art. 60 alin. (4) Cod penal, prescripția se va întrerupe

dacă, până la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), persoana va săvârși o

infracțiune pentru care, conform prezentului cod, poate fi aplicată pedeapsa cu

închisoare pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea prescripției în acest caz

începe din momentul săvârșirii unei infracțiuni noi.

Prin aceasta se are în vedere că se pierde beneficiul timpului scurs până la

comiterea celei dea doua infracțiuni, moment care începe sa curgă de la început

primul termen de prescripție.

În această situație termenul de prescripție pentru prima infracțiune începe

să curgă simultan cu cel de-al doilea termen de prescripție, iar prescripția se

calculează pentru flecare infracțiune separat.

Prin urmare, în speță, lui Braga Andrei termenul respectiv va fi calculat din

perioada a anului 2006, or, inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală sau

instanța de judecată, prin urmare, motive care ar întrerupe curgerea termenului

de prescripție, în speță, lipsesc.

Conform prevederilor art. 60 alin. (5) Cod penal, prescripția se suspendă,

dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărire penală sau

de la judecată prin schimbarea domiciliului, actelor de identitate etc. Într-o

asemenea situație timpul suspendării prescripției nu intră în termenul de

prescripție, iar curgerea prescripției se reia din momentul reținerii persoanei

sau al autodenunțării.

Astfel, potrivit materialelor cauzei s-a stabilit că Braga Andrei a comis

infranțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, în perioada anilor 2004 -

2006, respectiv, instanța de apel a indicat că din momentul comiterii infracțiunii,

până la examinarea cauzei în ordine de apel au trecut mai mult de 2 ani.

recurs ordinar inculpatul Braga Andrei, prin care solicită admiterea recursului,

casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 10),

12), 13) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- cu toate că există termenul de prescripție, circumstanță care exclude

pornirea urmării penale, ofițerul de urmărire penală, intenționat, vădit ilegal a

pornit cauza penală;

- instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat prevederile legislației

în vigoare, inclusiv și recomandările CEDO.

5

declarat, pledând pentru declararea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit

neîntemeiat, deoarece decizia instanței de apel este legală și întemeiată.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată, reieșind din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate

și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,

care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Inculpatul invocă în recursul declarat temei de drept prevăzut de pct. 6),

10), 12) și 13) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită; a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului;

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului,

instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă

ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi

apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea

sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

6

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa

a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt,

cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a

permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi,

reprezintă un temei de casare.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, invocat și de recurent, și-a găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul

că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel”,

din următoarele considerente.

Astfel, Colegiul lărgit reține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

motivelor invocate în apelurile inculpatului, în care s-a indicat că:

- ”la urmărirea penală i-au fost încălcate drepturile de a fi reprezentat sau

asistat de un apărător, a mai indicat că a fost încălcat și termenul de prescripție

fiind pornită urmărirea penală peste 8 ani;

- instanța nu s-a expus asupra tuturor probelor, plus a solicitat audierea

martorilor Nașcu Mihai, Popov Ion, Iordan Mihai și Voronco Lidia, prin care

instanța nici nu s-a expus asupra demersului înaintat și nici nu sau audiat

martorii sus indicați;

- la demersul de audiere a martorilor a fost anexată ca probă și procesul-

verbal al adunării de constituire a asociației nr. 1 din 20.02.2005, adeverința

nr. AA 183594 privind fabricarea ștampilei pentru OO „Traian" și extrasul din

registru primăriei Cîrnățeni Noi nr. 02/1-24-200 din 01.07.2013;

- instanța de judecată a nominalizat niște martori care au fost audiați în

cadrul urmăririi penale, însă nu au fost chestionați, audiați în instanța de

judecată, doar au fost indicați în sentință ca martori;

- în raportul de expertiză grafoscopică nr. 34/12/1-R-5723/5724 din

10.10.2016, (f.d. 237 - 241) este indicat: „De stabilit a fost oare semnătura la

rubrica „Președintele ședinței" din decizia nr. 1/11 din 16.03.2005.... eliberată

de consiliul sătesc Cîrnățenii Noi, executată de cet. Olga Balaban, Eugenia

Ciumac, Braga Andrei, nu este posibil. ";

7

- instanța de fond a indicat în sentința de condamnare precum că raportul

de expertiză grafoscopică este o probă pentru condamnarea sa Braga Andrei;

- în cadrul urmăririi penale nu au avut loc nici o confruntare cu așa numiții

martori a acuzării, însă declarațiile lor au fost admise de instanța fără audiere.”

În acest sens Colegiul lărgit menționează, că instanța de apel în decizia

atacată nu s-a expus asupra acestor argumente, limitându-se doar în a indica că

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1)

Cod penal a fost demonstrată, însă urmează a fi liberat de pedeapsă, din motivul

expirării termenului de prescripție.

Astfel, Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel nu a ținut cont de

practica judiciară constantă, care menționează, că partea descriptivă a deciziei

se începe cu expunerea succintă a faptelor de săvârșirea cărora inculpatul este

declarat vinovat sau a învinuirii sub care a fost pus, apoi se expune fondul

apelului, conținutul solicitărilor părților participante în ședința judiciară,

argumentele suplimentare. În continuare în decizie se expune concluzia

generală a instanței pe marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept,

motivele adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor indicate în apel. Nerespectarea acestor

cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

Colegiul penal reiterează că obligația instanței de a-și motiva hotărârea

face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil.

Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6

al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov

și alții c. Rusiei (2007) §85).

Colegiul lărgit mai invocă că la pronunțarea asupra motivelor din apel,

instanța de apel urmează să țină cont de jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van

de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de

o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Totodată, Colegiul lărgit ține să menționeze că potrivit art. 275 pct. 4) Cod

de procedură penală urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost

pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: a intervenit

termenul de prescripție sau amnistia, iar potrivit art. 274 alin. (1) Cod de

procedură penală organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul

prevăzut în art.262 și 273 dispune în termen de 30 de zile, prin ordonanță,

începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau

al actelor de constatare, rezultă cel puțin o bănuială rezonabilă că a fost

săvârșită o infracțiune și nu există vreuna din circumstanțele care exclud

urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea

sau organul respectiv.

8

Prin urmare, instanța de apel urma să dea o apreciere justă a acestor

norme legale și să supună verificării temeinicia și legalitatea pornirii urmării

penale și desfășurarea acesteia, după expirarea termenului legal de prescripție

pentru tragerea la răspundere penală a inculpatului Braga Andrei, or, potrivit

art. 16 Cod penal, infracțiunea incriminată acestuia este una ușoară, care în

conformitate cu art. 60 Cod penal, prescripția tragerii la răspundere penală a

expirat după 2 ani de la săvârșire.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit reține că, urmărirea penală în

privința inculpatului Braga Andrei a fost pornită la 28 ianuarie 2016 (f. d. 1,

vol. I), incriminându-i-se falsificarea deciziei Consiliului local Cîrnățenii Noi

nr. I/11 din 16 martie 2005 cu privire la înregistrarea Asociației Obșești

„Traian” din comuna Cîrnățenii Noi, r-nul Căușeni (f. d. 41, vol. I), iar potrivit

rechizitoriului inculpatul a fost învinuit precum că în perioada 2004 – 2006, a

falsificat decizia Consiliului sătesc Cîrnățenii Noi, r-nul Căușeni nr. I/11 din

16.03.2004.

Astfel, instanța de recurs constată că, urmărirea penală în privința

inculpatului a fost pornită după expirarea termenului de prescripție stabilit prin

lege, și anume peste 8 ani, însă instanța de apel a ignorat să se expună asupra

acestui fapt, or, potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe

care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală.

Astfel, reieșind din cele expuse, instanța de recurs ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de către inculpatul Braga Andrei, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de

apel în alt complet de judecători, iar la rejudecarea cauzei instanța de apel

urmează să dea răspuns la toate argumentele invocate în cererea de apel, să dea

o apreciere tuturor probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală.

Reieșind din cele sus-menționate, Colegiul conchide că erorile de drept

constatate supra se încadrează în cele prescrise de pct. 6), 10), 12) și 13) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel, nu a respectat

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, și, ținând cont de faptul, că

erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate în instanța de recurs,

decizia atacată urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând

cont de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

9

procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Braga Andrei, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018

privindu-l pe Braga Andrei XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 02 august

2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

10