1r-11/19 — art.196 alin.4, 243 alin.3 lit.b CP

1r-11/19 — art.196 alin.4, 243 alin.3 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1r-11/2019

C U R T E A S U P R E M Ă DE J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma,

cu participarea:

procurorului – Baeșu Andrei,

avocatului – Banaru Vadim,

avocatului – Balan Iulian,

a judecat, în ședință închisă, recursul declarat de către avocatul Banaru Vadim în

numele inculpatului Șor Ilan, împotriva încheierii Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 25 iulie 2019, în privința lui

Șor Ilan XXX, născut la XXX, originar

din XXX, domiciliat în XXX.

Termenul examinării:

29.07.2019 – 31.07.2019.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-au prezentat:

Apărătorul Banaru Vadim, care a susținut recursul declarat în numele

inculpatului Șor Ilan, solicitând admiterea acestuia;

Apărătorul Balan Iulian, care a susținut recursul declarat în numele inculpatului

Șor Ilan de către avocatul Banaru Vadim, solicitând admiterea acestuia;

Procurorul Baeșu Andrei, care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea

încheierii contestate.

Nu s-a prezentat:

Inculpatul Șor Ilan, care a fost telefonat pentru a fi anunțat despre data și ora

ședinței de judecată, dar nu a răspuns la niciun număr de telefon de la adresele de

domiciliu cunoscute instanței.

Colegiul penal, în baza actelor din dosar,

c o n s t a t ă:

Ilan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.196 alin.(4) Cod penal la 3 ani

închisoare și în baza art.243 alin.(3) lit.b) Cod penal la 6 ani închisoare.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Șor Ilan i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani

și 6 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar tip semiînchis.

A fost dispusă punerea în executare a pedepsei aplicate din momentul rămânerii

definitive a sentinței.

Măsura preventivă - arestatul la domiciliu, aplicată în privința lui Șor Ilan, a fost

înlocuită cu - liberarea provizorie sub control judiciar, până la devenirea sentinței

1

definitive, eliberându-1 pe acesta imediat de sub strajă din sala de judecată, cu condiția

că nu este arestat în alte cauze penale.

I-au fost stabilite lui Șor Ilan următoarele restricții și obligațiuni:

- să nu părăsească teritoriul Republicii Moldova, decât în condițiile stabilite de

către instantă;

- să comunice instanței de judecată orice schimbare de domiciliu;

- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este citat;

- să nu săvârșească acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în cauza

penală.

Acțiunea civilă înaintată de către partea civilă BC „Banca de economii” S.A. a

fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se

pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

- la 28 iulie 2017 – partea civilă BC „Banca de Economii” SA, în proces de

lichidare, solicitând casarea acesteia în partea acțiunii civile, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

acțiunea civilă, în mărime de 5291708829,71 lei, să fie admisă integral.

- la 28 iulie 2017 – procurorul, solicitând casarea parțială a sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Șor Ilan să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(5) Cod

penal la 13 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul

bancar, pe termen de până la 5 ani și în baza art.243 alin.(3) lit.b) Cod penal la 8 ani

închisoare, iar în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 19 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un

termen de până la 5 ani. De asemenea, să fie dispusă încasarea din contul lui Șor Ilan în

folosul părții civile BC „Banca de Economii” SA a prejudiciului material în mărime de

5291708829,71 lei lei, precum și să fie dispusă încasarea din contul acestuia în

beneficiul Procuraturii Generale a cheltuielilor judiciare în mărime de 42483,84 lei.

- la 31 iulie 2017 - avocații Balan Iulian și Ulanov Denis în numele inculpatului

Șor Ilan, solicitând casarea sentinței în partea condamnării inculpatului în baza art.243

alin.(3) lit.b) Cod penal, precum și în partea admiterii în principiu a acțiunii civile,

rejudecarea cauzei în partea casată și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.243 alin.(3) lit.b) Cod penal, pe motiv că fapta

acestuia nu întrunește elementele infracțiunii, precum și să fie respinsă acțiunea civilă,

ca fiind neîntemeiată.

procurorul a înaintat demers privind înlocuirea măsurii preventive - liberarea

provizorie sub control judiciar, aplicată lui Șor Ilan prin sentință, cu arest preventiv și

anunțarea lui în căutare, invocând că, acesta, fără să prezinte motive plauzibile, nu s-a

prezentat la ședința de judecată din 26 iunie 2019, iar potrivit infromațiilor pe larg

răspândite în sursele media, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, fără acordul

instanței, în condițiile în care, față de el, era aplicată restricția de a părăsi teritoriul

Republicii Moldova. Având în vedere solicitarea privind înlocuirea măsurii preventive,

procurorul a precizat că față de Șor Ilan nu sunt aplicabile prevederile art.95 din

2

Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797-XIII din 02.04.1996, în ce

privește imunitatea parlamentară.

demersul procurorului a fost admis și dispusă înlocuirea măsurii preventive - liberarea

provizorie sub control judiciar, aplicată față de inculpatul Șor Ilan, cu măsura

preventivă - arestul preventiv, întru asigurarea executării pedepsei sub formă de

închisoare, stabilită prin sentință, care va fi aplicată efectiv din momentul reținerii.

De asemenea, s-a dispus anunțarea în căutare a inculpatului Șor Ilan.

Instanța de apel a reținut că, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

din 21 iunie 2017, măsura preventivă - arestatul la domiciliu, aplicată în privința lui

Șor Ilan, a fost înlocuită cu - liberarea provizorie sub control judiciar, până la devenirea

sentinței definitive, eliberându-1 pe acesta imediat de sub strajă din sala de judecată, cu

condiția că nu este arestat în alte cauze penale.

Concomitent, prin aceeași sentință lui Șor Ilan i-au fost stabilite următoarele

restricții și obligațiuni: - să nu părăsească teritoriul Republicii Moldova, decât în

condițiile stabilite de către instantă; - să comunice instanței de judecată orice schimbare

de domiciliu; - să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este citat; - să nu

săvârșească acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în cauza penală.

Până la pronunțarea hotărârii respective, inculpatul, începând cu 22.06.2016 și

până la 21.06.2017, în continuu, s-a aflat sub acțiunea măsurilor preventive – „arestul

preventiv” și „arestul la domiciliu”.

În cadrul examinării cauzei penale în instanța de apel, Șor Ilan a avut un

comportament procesual necorespunzător obligațiilor care i-au fost impuse prin măsura

preventivă „liberarea provizorie sub control judiciar”, și anume: - nu s-a prezentat la

ședința de judecată din 26.06.2019 – solicitând amânarea ședinței, pe motiv că

apărătorul său Balan Iulian nu se poate prezenta din motive de sănătate, dar fără a

indica motivele propriei absențe, lipsă care a fost apreciată de către instanța de judecată

drept nejustificată; - nu a informată instanța despre schimbarea domiciliului sau a

reședinței sale, fiind citat legal la adresele cunoscute instanței.

La ședința de judecată din 25.07.2019, avocatul Banaru Vadim, care acționa în

numele inculpatului, a indicat că nu cunoaște locul aflării lui Șor Ilan.

Cu referire la ședința din 25.07.2019, instanța de apel a precizat că, în virtutea

art.319 alin.(2) și (5) Cod de procedură penală, inculpatul, deja cunoscând că pe rolul

instanței de apel se află spre examinarea cauza penală intentată în privința sa, nu mai

era obligatorie citarea acestuia.

În condițiile arătate, instanța de apel a considerat atitudinea inculpatului ca fiind

o neglijare deliberată a obligațiunilor procesuale, fapt ce duce la tergiversarea mersului

normal al judecării cauzei.

Consecvent, potrivit art.195 alin.(1) Cod procedură penală, măsura preventivă

aplicată poate fi înlocuită cu una mai aspră, dacă necesitatea acesteia este confirmată

prin probe, sau cu una mai ușoară, dacă prin aplicarea ei se va asigura comportamentul

respectiv al bănuitului, învinuitului, inculpatului, în scopul desfășurării normale a

procesului penal și al asigurării executării sentinței”.

Potrivit art.329 alin.(1) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei, instanța,

din oficiu sau la cererea părților și ascultând opiniile acestora, este în drept să dispună

aplicarea, înlocuirea sau revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului.

3

Având în vedere cele expuse, instanța de apel a conchis că, în speță, sunt

prezente temeiurile legale și este probată necesitatea înlocuirii în privința inculpatului

Șor Ilan a măsurii preventive „liberarea provizorie sub control judiciar” cu măsura

preventivă „arestul preventiv”, or, măsura preventivă aplicată prin sentință nu este

respectată de către inculpat și s-a dovedit a fi ineficientă pentru asigurarea mersului

normal al procesului penal și pentru asigurarea executării sentinței de condamnare.

În context, instanța de apel a precizat că, normele procedurii penale, în

ansamblul său și fără echivoc, determină că instanțele judecătorești sunt obligate să

desfășoare activitatea în așa mod, încât nici o persoană să nu fie lipsită de libertate în

mod arbitrar sau fără ca acest lucru să fie absolut necesar. Justificarea pentru orice

perioadă de detenție, indiferent cât e de scurtă, trebuie să fie, în mod convingător,

demonstrată de autorități.

Arestarea preventivă a inculpatului Șor Ilan se prezintă a fi o măsură necesară și

unica eficientă, așa cum măsura preventivă liberarea provizorie sub control judiciar,

care este una alternativă arestului preventiv, a fost încălcată de către inculpat și se

prezintă inutil de a analiza posibilitatea și eficiența aplicării unei alte măsuri preventive

nonprivativă de libertate, după cum o pretinde apărătorul inculpatului. Arestarea

preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei, în special se

atestă că, în privința inculpatului Șor Ilan este emisă o sentință de condamnare pentru

săvârșirea unui concurs de infracțiuni una fiind gravă și cealaltă mai puțin gravă, fiind

condamnat la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare, cu executare reală în penitenciar

de tip semiînchis.

Or, conform art.321 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța, în cazul

neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să dispună

aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să o înlocuiască cu

o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la demersul procurorului,

să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Încheierea privind anunțarea inculpatului

în căutare se execută de către organele afacerilor interne.

Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul avocatului

Banaru Vadim, precum că nu au fost întreprinse măsuri în vederea verificării prezenței

inculpatului la domiciliul acestuia, că urma inițial să fie dispusă aducerea silită a

inculpatului și să fie prezentată informația cu privire la trecerea frontierei Republicii

Moldova, or, fiindu-i aplicată, prin sentință, măsura preventivă liberarea provizorie sub

control judiciar, în sarcina inculpatului a fost pusă obligația prezentării la citarea

instanței și comunicării despre schimbarea domiciliului, contrar, acesta, nu doar că a

încălcat prevederile art.66 alin.(5) pct.1) Cod de procedură penală, potrivit căruia este

obligat să se prezinte la citarea instanței, dar a mai încălcat și măsura preventivă

aplicată.

La fel, instanța de apel a respins argumentul aceluiaș avocat, precum că

inculpatului nu-i poate fi aplicată arestarea preventivă pentru o perioadă ce depășește

12 luni și că acesta deja s-a aflat în arest preventiv și arest la domiciliu timp de un an.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, în reieșind din prevederile art.25

alin.(4) din Constituție, art.175 alin.(1) și (2), 176 alin.(1) și 186 alin.(6) Cod de

procedură penală, se conturează distincția dintre arestul preventiv pentru fazele

urmăririi penale și judecării cauzei în prima instanță, și arestul preventiv aplicat întru

asigurarea executării sentinței. Termenul limită de 12 luni al arestului preventiv este

4

prevăzut anume pentru două faze ale procesului: urmărire penală și judecarea cauzei în

prima instanță - atât cât este valabilă prezumția nevinovăției.

După răsturnarea prezumției nevinovăției pe baza condamnării pronunțate de un

tribunal competent, poate fi considerat că persoana este deținută legal, în condițiile

admise de articolul 5 § 1 lit.a) din Convenția EDO, și în acest caz nu mai sunt valabile

regulile cu privire la constatarea bănuielii rezonabile și la durata rezonabilă a arestării.

Odată cu pronunțarea unei sentințe de condamnare la o pedeapsă cu executare reală a

închisorii, termenul arestării preventive în continuare nu mai este limitat, or este aplicat

în asigurarea executării sentinței.

Instanța de apel a precizat că, Curtea Constituțională, în Hotărîrea sa nr.3 din

23.02.2016, prin care a soluționat excepția de neconstituționalitate a alineatelor (3), (5),

(8) și (9) ale articolului 186 din Codul de procedură penală, a expus aceiași viziune,

unde, la pct.120, a statuat: ”Prin urmare, întrucât textul constituțional nu face distincție

între etapele procesului penal, Curtea menționează că, în sensul articolului 25 alineatul

(4) din Constituție, arestul preventiv poate fi aplicat pentru o perioadă totală de cel

mult 12 luni, care include atât etapa urmăririi penale, cât și etapa judiciară, până la

emiterea încheierii judecătorești prin care persoana este eliberată din arest sau

momentul pronunțării sentinței de către instanța de fond”.

Această abordare a cadrului legislativ național este în tandem și cu jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat în mod constant, că, după

pronunțarea unei hotărâri de condamnare, privarea de libertate a unei persoane,

inclusiv în timpul judecării propriului apel, este întemeiată pe cazul specificat în art.5 §

1 lit.a) din Convenția EDO, neavând drept scop aducerea unei persoane în fața

autorității competente, după cum prevede art.5 § 1 lit.c) din Convenție.

recurs avocatul Banaru Vadim în numele inculpatului, care indicând drept temei

prevederile de art.466 Cod de procedură penală, solicită anularea măsurii preventive

„arestul preventiv”, aplicată lui Șor Ilan prin încheierea Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 25 iulie 2019, invocând că instanța nu i-a înmânat inculpatului

încheierea privind aplicarea măsurii preventive în condițiile prevăzute de art.176

alin.(3) Cod de procedură penală; - la aplicarea arestului preventiv, instanța de apel nu

a ținut cont de prevederile art.186 alin.(1) și (6) Cod de procedură penală, care prevede

că termenul ținerii persoanei în stare de arest curge de la momentul privării persoanei

de libertate la reținerea ei, iar în cazul în care ea nu a fost reținută - de la momentul

executării hotărârii judecătorești privind aplicarea acestei măsuri preventive, că în

privința aceleiași fapte și aceleiași persoane, arestul poate fi aplicat, pentru ambele faze

ale procesului penal, pe un termen de cel mult 12 luni cumulativ, până la pronunțarea

sentinței de către instanța de fond, că în termenul de ținere a învinuitului, inculpatului

în stare de arest se include timpul în care persoana a fost reținută și arestată preventiv,

precum și timpul în care a fost sub arest la domiciliu, or, potrivit sentinței, Șor Ilan a

fost reținut la data de 22.06.2016 și s-a aflat în arest preventiv până la 05.08.2016, iar

pînă la 21.06.2017 s-a aflat în arest la domiciliu, fiind astfel împlinite efecțiv 365 de

zile în care Șor Ilan a fost privat de libertate, adică 12 luni; - instanța de apel a

interpretat eronat prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 23.02.2016,

privind termenul de 12 luni al arestului preventiv.

5

inculpatului Șor Ilan, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul

penal conchide că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Potrivit recursului, avocatul a contestat înlocuirea măsurii preventive „liberarea

provizorie sub control judiciar, aplicată față de inculpatul Șor Ilan, cu măsura

preventivă „arestul preventiv” și anunțarea în căutare a inculpatului pe motiv că,

termenul de 12 luni, prevăzut de art.186 alin.(1) și (6) Cod de procedură penală, a

expirat. Totodată, a invocat că, procurorul nu a prezentat nicio probă care să

demonstreze oportunitatea înlocuirii măsurii preventive stabilite prin sentință cu

„arestul preventiv”, astfel încheierea instanței de apel fiind ilegală.

În sensul celor invocate în recurs, Colegiul penal apreciază argumentele invocate

de către recurent ca fiind neîntemeiate din următoarele considerente.

Potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 iunie 2017, Șor

Ilan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.196 alin.(4)

și 243 alin.(3) lit.b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, la 7

ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis.

Totodată, a fost înlocuită măsura preventivă „arestatul la domiciliu”, aplicată

anterior în privința lui Șor Ilan, cu „liberarea provizorie sub control judiciar”, până la

devenirea sentinței definitive, fiindu-i stabilite obligațiunile:

- să nu părăsească teritoriul Republicii Moldova, decât în condițiile stabilite de

către instantă;

- să comunice instanței de judecată orice schimbare de domiciliu;

- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este citat;

- să nu săvârșească acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în cauza

penală.

Este de menționat că, nici inculpatul și nici avocații în numele acestuia, nu au

contestat concomitent cu apelul depus împotriva sentinței, inclusiv înlocuirea măsurii

preventive „arestatul la domiciliu” cu „liberarea provizorie sub control judiciar” în

condițiile impuse de către instanță, și anume „până la devenirea sentinței definitive”,

precum și sub condiția obligațiunilor enumerate supra.

Potrivit art.175 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, măsurile cu caracter de

constrângere prin care bănuitul, învinuitul, inculpatul este împiedicat să întreprindă

anumite acțiuni negative asupra desfășurării procesului penal, securității și ordinii

publice sau asupra asigurării executării sentinței constituie măsuri preventive.

Măsurile preventive sunt orientate spre a asigura buna desfășurare a procesului

penal, spre a împiedica bănuitul, învinuitul, inculpatul să se ascundă de urmărirea

penală sau de judecată, să nu împiedice stabilirea adevărului ori spre asigurarea de

către instanță a executării sentinței.

Potrivit art.176 alin.(1) Cod de procedură penală, măsurile preventive pot fi

aplicate de către procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urmărire penală,

sau, după caz, de către instanța de judecată numai în cazurile în care există suficiente

temeiuri rezonabile, susținute prin probe, de a presupune că bănuitul, învinuitul,

inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanță, să

exercite presiune asupra martorilor, să nimicească sau să deterioreze mijloacele de

probă sau să împiedice într-un alt mod stabilirea adevărului în procesul penal, să

săvîrșească alte infracțiuni ori că punerea în libertate a acestuia va cauza dezordine

6

publică. De asemenea, ele pot fi aplicate de către instanță pentru asigurarea executării

sentinței.

Instanța de recurs reiterează că, față de inculpatul Șor Ilan, fiind recunoscut

vinovat de cele incriminate, a fost pronunțată o sentință de condamnare la 7 ani și 6

luni închisoare, cu executare reală.

Astfel, având în vedere cele descrise mai sus, că de la data de 22.06.2017, ora

16:00, inculpatul s-a aflat în stare de arest, că faptele incriminate lui în baza art.190

alin.(5) Cod penal au fost recalificate în art.196 alin.(4) Cod penal, care este o

infracțiune mai puțin gravă, în condițiile legii procesual penale, prima instanță a

considerat oportună înlocuirea măsurii preventive „arestul la domiciliu” cu „liberarea

provizorie sub control judiciar”, sub obligația ca acesta: - să nu părăsească teritoriul

Republicii Moldova, decât în condițiile stabilite de către instantă; - să comunice

instanței de judecată orice schimbare de domiciliu; - să se prezinte la instanța de

judecată ori de câte ori este citat; - să nu săvârșească acțiuni de natură să împiedice

aflarea adevărului în cauza penală.

Această măsură, în cumul cu obligațiile enumerate, a fost aplicată până la

devenirea sentinței definitive și nu mai puțin, adică până la pronunțarea instanței de

apel pe cauza penală de față.

Potrivit materialelor cauzei, se atestă că, inculpatul a încălcat obligațiunile

impuse de instanță prin măsura preventivă aplicat prin sentință - „liberarea provizorie

sub control judiciar”, și anume: obligația de a se prezinta în fața instanței de judecată

ori de câte ori este citat.

La moment, nici Curții de Apel Cahul, care examinează cererea de apel, și nici

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nu le este cunoscut locul aflării

inculpatului Șor Ilan, care nu a anunțat instanța despre schimbarea domiciliului. La fel,

nici apărătorii acestuia nu cunosc locul aflării lui.

Colegiul penal precizează că, inculpatul, fiind citat legal, nu s-a prezentat în

ședințele instanței de apel din 26.06.2019 și 25.07.2019, fără să indice vreun motiv în

acest sens, iar avocații inculpatului nu au prezentat nicio informație care ar justifica

absența.

Încheierea instanței de apel prin care a fost înlocuită măsura preventivă

„liberarea provizorie sub control judiciar”, cu măsura preventivă „arestul preventiv” și

anunțarea în căutare a inculpatului este întemeiată juridic și justificată de

circumstanțele cauzei.

În aceeași ordine de idei, potrivit art.5 § 1 lit.a din CEDO, orice persoană are

dreptul la libertate și la siguranță și nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu

excepția cazului în care este deținut legal pe baza condamnării pronunțate de către un

tribunal competent.

Cu referire la caz, având sentința de condamanre cu executare, nu poate fi

invocat faptul unei detenții ilegale, contrare condițiilor stipulate în art.5 § 1 din CEDO.

În context, termenul de 12 luni, la care face referire recurentul, nu are relevanță

în respectiva speță, or, acest termen este prevăzut de art.186 Cod de procedură penală,

pentru „arestul preventiv” – ca măsură preventivă, în speță însă, reiterăm, față de

inculpat a fost pronunțată o sentință de condamnare, inculpatului fiindi-i aplicată

măsura preventivă „liberarea provizorie sub control judiciar”, condițiile căreia de către

acesta, așa cum a fost constatat de către Cureta de Apel, au fost încălcate.

7

În acest sens, nici în Hotărârea Curții Constituționale nr.3 din 23.02.2016, nu se

regăsesc dispoziții și argumentări ale Curții, aplicabile la caz și care, ar atrage după

sine recunoașterea netemeinicii înlocuirii măsurii preventive de către Curtea de Apel

Cahul în privința lui Ilan Șor, care, nu a respectat obligațiunile stabilite prin sentința

din 21 iunie 2017, lipsind nemotivat de la ședințele de judecată a instanței de apel.

Prin urmare, în condițiile în care instanța de apel și-a expus argumentele privind

înlocuirea măsurii preventive, Colegiul penal consideră că, recursul declarat de către

avocatul Banaru Vadim în numele inculpatului Șor Ilan urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii contestate, care este legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de către avocatul Banaru Vadim în numele

inculpatului Șor Ilan, împotriva încheierii Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 25 iulie 2019, prin care a fost admis demersul procurorului în Procuratura

Anticorupție Palencu Radu privind înlocuirea măsurii preventive și anunțarea în

căutare a inculpatului Șor Ilan, cu menținerea încheierii contestate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată, publicată la 31 iulie 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

8