1re-64/2019 — Art. 78 354 Cod contravențional

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 21 ianuarie 2019 s-a respins contestația depusă de către Cozma Andrei împotriva procesului -verbal cu privire la contravenție nr. MAI04413132 din 21.08.2018 întocmit în privința lui Cozma Andrei în baza art. 354 și art. 78 alin. (1) Cod contravențional și a deciziei de sancționare din 21.08.2018, prin care i s-a aplicat amendă în mărime de 21 unități convenționale. S-a menținut fără modificări procesul -verbal cu privire la contravenție nr. MAI04413132 din 21.08.2018 întocmit în privința lui Cozma Andrei în baza art. 354 și art. 78 alin. (1) Cod contravențional și a deciziei de sancționare din 21.08.2018.

Hotărârea primei instanțe a fost atacată de către contravenientul Cozma Andrei cu recurs la Curtea de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu admiterea contestației, menționând faptul că hotărârea primei instanțe a fost luată în lipsa sa, aceasta fiind ilegală și nemotivată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 aprilie 2019 s-a respins ca nefondat recursul contravenientului Cozma Andrei, cu menținerea hotărârii fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel instanța de recurs a constatat că, judecarea cauzei contravenționale s-a desfășurat cu respectarea prevederilor normelor contravenționale ce reglementează procedura respectivă. Contrar celor invocate de recurent, instanța de recurs a considerat că la materialele dosarului contravențional au fost acumulate și cercetate probe concludente și pertinente ce dovedesc cu certitudine vinovăția lui Cozma Andrei. Astfel, la pronunțarea hotărârii instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a determinat probele administrate și le-a apreciat în conformitate cu prevederile art. 425 Cod contravențional, corect încadrând acțiunile lui Cozma Andrei în baza art. 78 alin. (1) și art. 354 Cod contravențional.

Decizia instanței de recurs este contestată cu recurs în anulare de către contravenientul Cozma Andrei, care solicită admiterea recursului în anulare, casarea deciziei instanței de recurs, anularea procesului -verbal cu privire la contravenție întocmit 1 în privința sa, cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, invocând faptul că: - la examinarea contestației au fost încălcate drepturile sale; - a depus două cereri prin care a solicitat să facă cunoștință cu materialele cauzei contravenționale în prezența avocatului, însă acestea nu au fost examinate; - decizia este neîntemeiată, la examinarea recursului nu s-a luat în calcul poziția sa.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alin. (2) a aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute de acest articol sau este declarat repetat. Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciul fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, reprezintă o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Raportând normele citate, la textul recursului declarat, se constată că recurentul nu a invocat în ce constă viciul fundamental, care ar afecta hotărârea atacată, nu a indicat care drepturi prevăzute de Convenția pentru Apărarea drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova sau de alte legi naționale, au fost încălcate și a omis să argumenteze ilegalitatea hotărârii contestate în acest sens, fără a respecta astfel cerința prevăzută de art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, care prevede obligația de a indica în cererea de recurs în anulare, conținutul și motivele recursului în anulare, cu menționarea cazurilor prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate, or 2 recurentul și-a manifestat dezacordul cu respingerea contestației depuse împotriva procesului verbal cu privire la contravenție nr. MAI04413132 din 21.08.2018 întocmit în privința sa, în baza art. 354 și art. 78 alin. (1) Cod contravențional și a deciziei de sancționare din 21.08.2018, prin care i s-a aplicat amendă în mărime de 21 unități convenționale, precum și cu faptul că cauza a fost examinată în lipsa sa, critici la care s- a dat răspuns prin decizia atacată și ce nu pot afecta soluția adoptată de instanța de recurs, care a devenit irevocabilă. Totodată, Colegiul penal mai invocă că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, „inter alia”, ca, atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi soluționări a cauzei. Competența de revizuire a instanțelor supreme trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (a se vedea cauza Vieru Igor contra Republicii Moldova, Nr.25763/10, 18 iunie 2019). Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către contravenientul Cozma Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 aprilie 2019, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 31 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 3