1ra-1358/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 24 septembrie 2018, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Gamarța Roman a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. În temeiul art. 84 alin. (3), (4) Cod penal, prin cumulul total al pedepsei aplicate, inclusiv conform sentinței Judecătoriei Soroca din 10.08.2018, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu amendă în mărime de 700 unități convenționale, ce constituie 35.000 lei, cu executare în penitenciar de tip închis, din 29.03.2018. Prăjină Victor a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 24.09.2018. Vrabie Artiom a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 24.09.2018. Vrabie Mihaela a fost condamnată în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei, începând din 24.09.2018. Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpaților a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de fond a constatat că Gamarța R., împreună cu Prăjină V., Vrabie A. și Vrabie M., urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, prin înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și realizarea pe teritoriul raionului XXXXXX a drogurilor în proporții mari, în scop de înstrăinare. Astfel, conform rolurilor împărțite, la sfârșitul anului 2017, Gamarța R. a amenajat în subsolul casei sale din XXXXXX, XXXXXX un laborator, pe care l-a dotat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, cu scopul comercializării ei consumatorilor de droguri. Ulterior, după ce plantele de 2 cânepă erau recoltate, acestea erau uscate, fărâmițate și împărțite de către Gamarța R. în cantități mici și ambalate în cutii de chibrite sau pachete zip-lock, pe care le distribuia lui Prăjină V., iar acesta, la rândul său, le înstrăina lui Vrabie A. și Vrabie M. la prețul de 150 lei pentru fiecare pachețel, care le comercializau persoanelor din categoria consumatorilor de droguri la un preț mai ridicat, obținând, în așa mod, profitul ilegal. Din banii obținuți în urma comercializării drogurilor, erau transmiși lui Gamarța R. câte 100 lei pentru fiecare pachețel cu marihuană vândut, iar diferența de 50 lei era reținută de ceilalți trei. În rezultat, la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Gamarța R., în XXXXXX, XXXXXX, în subsolul casei, unde era un laborator dotat și echipat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, s-au depistat și ridicat șase plante de cannabis care, potrivit raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1541 din 23.04.2018, conțin tetrahydrocannabinol, ce se atribuie la substanțe stupefiante. La fel, s-au ridicat trei fragmente de butelii din plastic, pe pereții cărora sunt depuneri ce reprezintă rășină de cannabis cu masa de 0,28 gr. și masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, ce reprezintă marihuană, în total de 28,38 gr., adică substanțe stupefiante incluse în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari. Tot la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Prăjină V., XXXXXX, XXXXXX, XXXX, s-au depistat și ridicat droguri obținute de la Gamarța R., și anume o foaie de jurnal multicoloră împăturiră, în care se afla masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde, cu miros specific care, potrivit raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1459 din 18.04.2018, reprezintă marihuană, în cantitate de 2,717 gr., substanță stupefiantă inclusă în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari, pe care o păstra în scop de înstrăinare. Instanța a reținut că inculpații au recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și probele administrate la faza de urmărire penală, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată. Dat fiind că aceste probe demonstrează, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăția inculpaților, acțiunile acestora urmează a fi încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, săvârșită prin cultivarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, acțiuni săvârșite în proporții mari, de către un grup criminal organizat. 3 La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, că inculpații au săvârșit o infracțiune deosebit de gravă care se sancționează cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, în calitate de circumstanță atenuantă fiind căința sinceră, că inculpatul Gamarța R. se caracterizează pozitiv, dar anterior a fost condamnat cu amendă, pe care nu a achitat-o, concluzionând că reeducarea și corectarea acestora este posibilă prin izolare de societate, stabilindu-le o pedeapsă, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Totodată, instanța a conchis respingerea cererii acuzării privind încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor chimice a drogurilor și psihiatrico-narcologică și consumabile (hârtie, copiator) – 336,9 lei, salariul procurorului – 9998,7 lei, salariul consultantului procurorului – 3313,05 lei, în sumă totală de 18.870,72 lei, deoarece acestea constituie cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate și sunt trecute în contul statului, iar normele procedurale nu prevăd achitarea din contul condamnatului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei.

Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, oficiul Nord, Tudor Gratii, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care din contul inculpaților să fie încasate cheltuielile judiciare în sumă de 18.870,72 lei. Apelantul a invocat că acuzarea a solicitat încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor judiciare în sumă totală de 18.870,72 lei și anume: pentru efectuarea expertizelor chimice a drogurilor și psihiatrico-narcologică - 5222 lei, consumabile (hârtie, copiator) – 336,9 lei, salariul procurorului – 9998,7 lei și salariul consultantului procurorului – 3313,05 lei. Potrivit art. 227 alin. (1), (2) pct. 5) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. Conform art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Or, normele invocate sunt aplicabile în speță, iar solicitarea acuzării este una motivată, urmând a fi încasate din contul inculpaților cheltuielile judiciare în sumă de 18.870,72 lei, pentru efectuarea expertizelor chimice a drogurilor și psihiatrico- narcologică - 5222 lei, consumabile (hârtie, copiator) – 336,9 lei, salariul procurorului – 9998,7 lei și salariul consultantului procurorului – 3313,05 lei. 3.1. A declarat apel și inculpatul Gamarța R., solicitând reexaminarea sentinței. Apelantul a indicat că nu este de acord cu conexarea dosarului din 10.07.2018 prin care a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, pedeapsă cu închisoare și amendă. 3.2. Avocatul Vitalii Cebotari, la fel, declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Gamarța R. să fie condamnat în 4 baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 6 ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Apelantul a invocat că instanța de fond eronat a reținut în privința inculpatului circumstanța agravantă – săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, acestuia fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal – comiterea infracțiunii de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală. Totodată, la stabilirea pedepsei, instanța de fond a ignorat starea de sănătate a inculpatului, fiind stabilit că în perioada detenției, acesta a suferit o intervenție complicată la stomac, iar o recuperare adecvată nu poate avea loc în instituțiile penitenciare, care nu pot să asigure un tratament post operatoriu calitativ. Mai mult, inculpatul are la întreținere doi copii minori, se caracterizează pozitiv, nu a comis infracțiuni similare, și-a recunoscut vina și a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și identificarea complicilor. Deoarece inculpatul, în toată perioada examinării cauzei, s-a aflat în arest preventiv, acesta nu a avut posibilitate financiară să achite serviciile unui apărător prin contract, acest lucru fiind posibil doar la 16.10.2018, când mama acestuia a solicitat serviciile avocatului, depunerea apelului peste termenul legal fiind condiționată de motive întemeiate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 aprilie 2019, apelurile apărării au fost respinse ca depuse peste termen. Apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Gamarța Roman a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. Prăjină Victor a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. Vrabie Artiom a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. Vrabie Mihaela a fost condamnată în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că apelurile inculpatului și al avocatului au fost depuse, fără motive întemeiate, peste termenul de 15 zile, prevăzut la art. 402 Cod de procedură penală, urmând a fi respinse, ca depuse peste termen. Totodată, instanța de fond a cercetat cauza multiaspectual, apreciind probele prin prisma pertinenței, concludenței și coroborării lor, just a reținut starea de fapt și de drept, corect încadrând acțiunile inculpaților pe art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, sentința fiind contestată de procuror doar în latura cheltuielilor judiciare. 5 În același timp, cheltuielile suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză, pentru consumabile, pentru salariul procurorului și asistentul procurorului nu pot fi încasate de la inculpați, fiind cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției acestora în săvârșirea infracțiunilor incriminate și sunt trecute în contul statului. Potrivit art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. În esența art. 228 Cod de procedură penală, în coroborare cu art. 229 Cod de procedură penală, de către condamnat pot fi compensate cheltuielile judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă, asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții legali ai părții vătămate și părții civile, celelalte cheltuieli se plătesc din sumele alocate de stat. Însă, apelul procurorului urmează a fi admis din alte motive decât cele invocate or, instanța de fond, la adoptarea sentinței, nu a reținut în sarcina inculpaților faptele comise după cum acestea le-au fost incriminate prin rechizitoriu. Or, instanța de fond, a admis o eroare, încadrând faptele inculpaților într-o singură fabulă, fapt ce este inadmisibil, prin rechizitoriu, fiecare inculpat fiind pus sub învinuire pentru acțiunile săvârșite de el, faptele fiind individualizate în privința fiecărui inculpat în parte. Instanța de apel a constatat că Gamarța R., împreună cu Prăjină V., Vrabie A. și Vrabie M., urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, prin înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și realizarea pe teritoriul raionului XXXXX a drogurilor în proporții mari, în scop de înstrăinare. Astfel, conform rolurilor împărțite, la sfârșitul anului 2017, Gamarța R. a amenajat în subsolul casei sale din XXXXXX, XXXXXX un laborator, pe care l-a dotat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, cu scopul comercializării ei consumatorilor de droguri. Ulterior, după ce plantele de cânepă erau recoltate, acestea erau uscate, fărâmițate și împărțite de către Gamarța R. în cantități mici și ambalate în cutii de chibrite sau pachete zip-lock, pe care le distribuia lui Prăjină V., iar acesta, la rândul său, le înstrăina lui Vrabie A. și Vrabie M. la prețul de 150 lei pentru fiecare pachețel, care le comercializau persoanelor din categoria consumatorilor de droguri la un preț mai ridicat, obținând, în așa mod, profitul ilegal. Din banii obținuți în urma comercializării drogurilor, erau transmiși lui Gamarța R. câte 100 lei pentru fiecare pachețel cu marihuană vândut, iar diferența de 50 lei era reținută de ceilalți trei. În rezultat, la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Gamarța R., în XXXXXX, XXXXXX, în subsolul casei, unde era un laborator dotat și echipat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, s-au depistat și ridicat șase plante de cannabis care, potrivit raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1541 din 23.04.2018, conțin tetrahydrocannabinol, ce se atribuie la substanțe stupefiante. La fel, s-au ridicat trei fragmente de butelii din plastic, pe pereții cărora sunt depuneri ce reprezintă rășină de cannabis cu masa de 0,28 gr. și masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare 6 verde-cafenie, ce reprezintă marihuană în total de 28,38 gr., adică substanțe stupefiante incluse în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari. Inculpatul Vrabie A., împreună cu Gamarța R., Prăjină V. și Vrabie M., urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, prin înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și realizarea pe teritoriul raionului XXXXX a drogurilor în proporții mari, în scop de înstrăinare. Astfel, conform rolurilor împărțite, la sfârșitul anului 2017, Gamarța R. a amenajat în subsolul casei sale din XXXXXX, XXXXXX un laborator, pe care l-a dotat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, cu scopul comercializării ei consumatorilor de droguri. Ulterior, după ce plantele de cânepă erau recoltate, acestea erau uscate, fărâmițate și împărțite de către Gamarța R. în cantități mici și ambalate în cutii de chibrite sau pachete zip-lock, pe care le distribuia lui Prăjină V. În continuarea acțiunilor criminale, conform schemei infracționale, Prăjină V. transporta drogurile obținute de la Gamarța R. în XXXXXX și le înstrăina lui Vrabie A. și Vrabie M. la prețul de 150 lei pentru fiecare pachet. Primind drogurile de la Prăjină V., Vrabie A. le comercializa persoanelor din categoria consumatorilor de droguri la un preț mai ridicat, obținând, în așa mod, profitul ilegal. Astfel, în perioada lunilor ianuarie-martie 2018, Vrabie A. i-a realizat lui Strochin V., Cojuhari D., Oțel M. și alți consumatori de droguri, marihuană în diferite cantități, la prețul de 150 lei pentru un pachețel. Banii obținuți în urma comercializării drogurilor erau transmiși lui Prăjină V. care, la rândul său, îi transmitea lui Gamarța R. câte 100 lei pentru fiecare pachețel cu marihuană vândut. Ca rezultat al măsurilor speciale de investigații și perchezițiilor efectuate la domiciliul membrilor grupului criminal, s-au depistat și ridicat droguri, după cum urmează: la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Gamarța R., în XXXXXX, XXXXXX, în subsolul casei, unde era un laborator dotat și echipat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, s-au depistat și ridicat șase plante de cannabis care, potrivit raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1541 din 23.04.2018, conțin tetrahydrocannabinol, ce se atribuie la substanțe stupefiante. La fel, s-au ridicat trei fragmente de butelii din plastic, pe pereții cărora sunt depuneri ce reprezintă rășină de cannabis cu masa de 0,28 gr. și masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, ce reprezintă marihuană în total de 28,38 gr., adică substanțe stupefiante incluse în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin 7 astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari. Tot la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Prăjină V., XXXXXX, XXXXXX, XXX, s-au depistat și ridicat droguri obținute de la Gamarța R., și anume o foaie de jurnal multicoloră împăturiră, în care se afla masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde, cu miros specific care, potrivit raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1459 din 18.04.2018, reprezintă marihuană, în cantitate de 2,717 gr., substanță stupefiantă inclusă în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari, pe care o păstra în scop de înstrăinare. Inculpata Vrabie M., împreună cu Gamarța R., Prăjină V. și Vrabie A., urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, prin înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și realizarea pe teritoriul raionului XXXXX a drogurilor în proporții mari, în scop de înstrăinare. Astfel, conform rolurilor împărțite, la sfârșitul anului 2017, Gamarța R. a amenajat în subsolul casei sale din XXXXXX, XXXXXX un laborator, pe care l-a dotat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, cu scopul comercializării ei consumatorilor de droguri. Ulterior, după ce plantele de cânepă erau recoltate, acestea erau uscate, fărâmițate și împărțite de către Gamarța R. în cantități mici și ambalate în cutii de chibrite sau pachete zip-lock, pe care le distribuia lui Prăjină V. În continuarea acțiunilor criminale, conform schemei infracționale, Prăjină V. transporta drogurile obținute de la Gamarța R. în XXXXXX și le înstrăina lui Vrabie M. și Vrabie A. la prețul de 150 lei pentru fiecare pachet. Primind drogurile de la Prăjină V., Vrabie M. le comercializa persoanelor din categoria consumatorilor de droguri la un preț mai ridicat, obținând, în așa mod, profitul ilegal. Astfel, în perioada lunilor ianuarie-martie 2018, Vrabie A. i-a realizat lui Strochin V., Cojuhari D., Oțel M. și alți consumatori de droguri, marihuană în diferite cantități, la prețul de 150 lei pentru un pachețel. Banii obținuți în urma comercializării drogurilor erau transmiși lui Prăjină V. care, la rândul său, îi transmitea lui Gamarța R. câte 100 lei pentru fiecare pachețel cu marihuană vândut. Ca rezultat al măsurilor speciale de investigații și perchezițiilor efectuate la domiciliul membrilor grupului criminal s-au depistat și ridicat droguri, după cum urmează: la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Gamarța R., în XXXXXX, XXXXXX, în subsolul casei, unde era un laborator dotat și echipat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, s-au depistat și ridicat șase plante de cannabis care, potrivit raportului de expertiză 8 judiciară chimică nr. 334/12/-R-1541 din 23.04.2018, conțin tetrahydrocannabinol, ce se atribuie la substanțe stupefiante. La fel, s-au ridicat trei fragmente de butelii din plastic, pe pereții cărora sunt depuneri ce reprezintă rășină de cannabis cu masa de 0,28 gr. și masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, ce reprezintă marihuană în total de 28,38 gr., adică substanțe stupefiante incluse în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari. Tot la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Prăjină V., XXXXXX, XXXXXX, XXX, s-au depistat și ridicat droguri obținute de la Gamarța R., și anume o foaie de jurnal multicoloră împăturiră, în care se afla masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde, cu miros specific care, potrivit raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1459 din 18.04.2018, reprezintă marihuană, în cantitate de 2,717 gr., substanță stupefiantă inclusă în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari, pe care o păstra în scop de înstrăinare. Inculpatul Prăjină V. împreună cu Gamarța R., Vrabie A. și Vrabie M., urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, prin înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și realizarea pe teritoriul raionului Soroca a drogurilor în proporții mari, în scop de înstrăinare. Astfel, conform rolurilor împărțite, la sfârșitul anului 2017, Gamarța R. a amenajat în subsolul casei sale din XXXXXX, XXXXXX un laborator, pe care l-a dotat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, cu scopul comercializării ei consumatorilor de droguri. Ulterior, după ce plantele de cânepă erau recoltate, acestea erau uscate, fărâmițate și împărțite de către Gamarța R. în cantități mici și ambalate în cutii de chibrite sau pachete zip-lock, pe care le distribuia lui Prăjină V. În continuarea acțiunilor criminale, conform schemei infracționale, Prăjină V. înstrăina drogurile obținute de la Gamarța R. lui Vrabie M. și Vrabie A. la prețul de 150 lei, iar aceștia, la rândul lor, le comercializau persoanelor din categoria consumatorilor de droguri la un preț mai ridicat, obținând, în așa mod, profitul ilegal. Banii obținuți în urma comercializării drogurilor erau transmiși lui Prăjină V. care, la rândul său, îi transmitea lui Gamarța R. câte 100 lei pentru fiecare pachețel cu marihuană vândut. 9 Ca rezultat al măsurilor speciale de investigații și perchezițiilor efectuate la domiciliul membrilor grupului criminal s-au depistat și ridicat droguri, după cum urmează: la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Gamarța R., în XXXXXX, XXXXXX, în subsolul casei, unde era un laborator dotat și echipat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, s-au depistat și ridicat șase plante de cannabis care, potrivit raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1541 din 23.04.2018, conțin tetrahydrocannabinol, ce se atribuie la substanțe stupefiante. La fel, s-au ridicat trei fragmente de butelii din plastic, pe pereții cărora sunt depuneri ce reprezintă rășină de cannabis cu masa de 0,28 gr. și masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, ce reprezintă marihuană în total de 28,38 gr., adică substanțe stupefiante incluse în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari. Tot la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Prăjină V., XXXXXX, XXXXXX, XXX, s-au depistat și ridicat droguri obținute de la Gamarța R., și anume o foaie de jurnal multicoloră împăturiră, în care se afla masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde, cu miros specific care, potrivit raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1459 din 18.04.2018, reprezintă marihuană, în cantitate de 2,717 gr., substanță stupefiantă inclusă în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari, pe care o păstra în scop de înstrăinare. Apelul procurorului urmează a fi admis și în latura aplicării pedepsei penale în privința inculpatului Gamarța R. Or, în instanța de apel a fost prezentat certificatul din 31.10.2018, prin care se confirmă că Gamarța R. a achitat integral amenda aplicată prin sentința din 10.07.2018. Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului Gamarța R., urmează a fi excluse prevederile art. 84 alin. (3), (4) Cod penal, urmând a-i fi stabilită pedeapsă doar pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Elena Lisnic, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei adoptate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurenta a invocat că instanța de apel, condamnând inculpatul Gamarța R. în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, i-a stabilit acestuia o pedeapsă mai blândă în coraport cu cea aplicată de instanța de fond, fără a-și motiva soluția în acest sens. 10 Mai mult, sentința a fost casată doar în baza apelului declarat de procuror în latura cheltuielilor judiciare, nefiind clare temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza stabilirii unei pedepse mai blânde. Totodată, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, conform căror cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului, iar art. 228 alin. (3) Cod de procedură penală indică, strict și fără loc de interpretare, care sunt cheltuielile judiciare care vor fi compensate din sumele alocate de stat, unde sumele plătite experților pentru efectuarea expertizei nu își găsesc reflectare, circumstanțe în care urma a fi dispusă încasarea cheltuielilor din contul inculpaților și nu a statului. Art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală stipulează că instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul, dacă plata cheltuielilor poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. La fel, instanța de apel a omis faptul că rapoartele de expertiză au fost întocmite ulterior abrogării alin. (2) al. art. 143 Cod de procedură penală și, dispunând încasarea cheltuielilor judiciare din contul statului, nu a verificat dacă acestea ar fi influențat substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea inculpaților. Este nefondată și afirmația că cheltuielile efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate se trec în contul statului or, nici o normă legală din Codul de procedură penală nu prevede expres acest fapt. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului Gamarța R., în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând corect cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține 11 cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestuia, precum și prevenirii de săvârșire de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane (pct. 4. din decizie). Pe lângă aceasta, se reține că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei privind chestiunea cheltuielilor judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, corect ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prescriu expres că la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat, expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, în cazurile când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză, instanța just, argumentat și în limitele competenței legale statuând că, în speță, respectivele cheltuieli urmează a fi făcute din contul mijloacelor bugetului de stat. Este și de remarcat că recursul, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale aplicate inculpatului Gamarța R. și în latura cheltuielilor judiciare, cât și a celorlalte cheltuieli indicate de acuzare (pct. 3.-5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar 12 aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare și pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat inculpatului Gamarța R. o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Elena Lisnic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 aprilie 2019, în privința inculpaților Gamarța Roman XXX, Vrabie Artiom XXXX, Vrabie Mihaela XXX și Prăjină Victor XXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iulie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 13