1ra-1358/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

1ra-1358/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1358/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție

Bălți, Elena Lisnic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03

aprilie 2019, în privința inculpaților

Gamarța Roman XXXXXX;

Vrabie Artiom XXXXXX;

Vrabie Mihaela XXXXXX;

Prăjină Victor XXXXXX.

1

Termenul de examinare,

instanța de fond: 11.06.2018 – 24.09.2018,

instanța de apel: 17.10.2018 – 03.04.2019,

instanța de recurs: 30.05.2019 – 03.07.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Gamarța

Roman a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 6 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani.

În temeiul art. 84 alin. (3), (4) Cod penal, prin cumulul total al pedepsei

aplicate, inclusiv conform sentinței Judecătoriei Soroca din 10.08.2018, i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

activități privind gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu amendă

în mărime de 700 unități convenționale, ce constituie 35.000 lei, cu executare în

penitenciar de tip închis, din 29.03.2018.

Prăjină Victor a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 5

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis,

începând din 24.09.2018.

Vrabie Artiom a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 4

ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind

gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar

de tip închis, începând din 24.09.2018.

Vrabie Mihaela a fost condamnată în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la

4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind

gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar

de tip închis, pentru femei, începând din 24.09.2018.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul

inculpaților a fost respinsă ca neîntemeiată.

A. și Vrabie M., urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul

circulației ilegale a drogurilor, au format o reuniune stabilă de persoane, care

împreună, prin înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea,

prelucrarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și realizarea pe teritoriul raionului

XXXXXX a drogurilor în proporții mari, în scop de înstrăinare.

Astfel, conform rolurilor împărțite, la sfârșitul anului 2017, Gamarța R. a

amenajat în subsolul casei sale din XXXXXX, XXXXXX un laborator, pe care l-a

dotat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă,

cu scopul comercializării ei consumatorilor de droguri. Ulterior, după ce plantele de

2

cânepă erau recoltate, acestea erau uscate, fărâmițate și împărțite de către Gamarța R.

în cantități mici și ambalate în cutii de chibrite sau pachete zip-lock, pe care le

distribuia lui Prăjină V., iar acesta, la rândul său, le înstrăina lui Vrabie A. și Vrabie

M. la prețul de 150 lei pentru fiecare pachețel, care le comercializau persoanelor din

categoria consumatorilor de droguri la un preț mai ridicat, obținând, în așa mod,

profitul ilegal. Din banii obținuți în urma comercializării drogurilor, erau transmiși lui

Gamarța R. câte 100 lei pentru fiecare pachețel cu marihuană vândut, iar diferența de

50 lei era reținută de ceilalți trei.

În rezultat, la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui

Gamarța R., în XXXXXX, XXXXXX, în subsolul casei, unde era un laborator dotat

și echipat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de

cânepă, s-au depistat și ridicat șase plante de cannabis care, potrivit raportului de

expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1541 din 23.04.2018, conțin

tetrahydrocannabinol, ce se atribuie la substanțe stupefiante. La fel, s-au ridicat trei

fragmente de butelii din plastic, pe pereții cărora sunt depuneri ce reprezintă rășină de

cannabis cu masa de 0,28 gr. și masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare

verde-cafenie, ce reprezintă marihuană, în total de 28,38 gr., adică substanțe

stupefiante incluse în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele

psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din

25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari.

Tot la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Prăjină

V., XXXXXX, XXXXXX, XXXX, s-au depistat și ridicat droguri obținute de la

Gamarța R., și anume o foaie de jurnal multicoloră împăturiră, în care se afla masa

vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde, cu miros specific care, potrivit

raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1459 din 18.04.2018,

reprezintă marihuană, în cantitate de 2,717 gr., substanță stupefiantă inclusă în lista

nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088

din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie

proporții mari, pe care o păstra în scop de înstrăinare.

Instanța a reținut că inculpații au recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu și probele administrate la faza de urmărire penală, solicitând examinarea

cauzei în procedură simplificată.

Dat fiind că aceste probe demonstrează, dincolo de orice dubiu rezonabil,

vinovăția inculpaților, acțiunile acestora urmează a fi încadrate în baza art. 2171 alin.

(4) lit. b) Cod penal, ca circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, săvârșită

prin cultivarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea

ilegală a drogurilor, acțiuni săvârșite în proporții mari, de către un grup criminal

organizat.

3

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că inculpații au săvârșit o infracțiune deosebit de gravă care se sancționează cu

închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, nu se află la evidența

medicului narcolog și psihiatru, în calitate de circumstanță atenuantă fiind căința

sinceră, că inculpatul Gamarța R. se caracterizează pozitiv, dar anterior a fost

condamnat cu amendă, pe care nu a achitat-o, concluzionând că reeducarea și

corectarea acestora este posibilă prin izolare de societate, stabilindu-le o pedeapsă, cu

aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Totodată, instanța a conchis respingerea cererii acuzării privind încasarea din

contul inculpaților a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor chimice a

drogurilor și psihiatrico-narcologică și consumabile (hârtie, copiator) – 336,9 lei,

salariul procurorului – 9998,7 lei, salariul consultantului procurorului – 3313,05 lei,

în sumă totală de 18.870,72 lei, deoarece acestea constituie cheltuieli efectuate în

cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru

demonstrarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate și sunt

trecute în contul statului, iar normele procedurale nu prevăd achitarea din contul

condamnatului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei.

Cauze Speciale, oficiul Nord, Tudor Gratii, a declarat apel, solicitând casarea parțială

a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care din contul inculpaților să fie

încasate cheltuielile judiciare în sumă de 18.870,72 lei.

Apelantul a invocat că acuzarea a solicitat încasarea din contul inculpaților a

cheltuielilor judiciare în sumă totală de 18.870,72 lei și anume: pentru efectuarea

expertizelor chimice a drogurilor și psihiatrico-narcologică - 5222 lei, consumabile

(hârtie, copiator) – 336,9 lei, salariul procurorului – 9998,7 lei și salariul

consultantului procurorului – 3313,05 lei.

Potrivit art. 227 alin. (1), (2) pct. 5) Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu

efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Conform art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Or, normele invocate sunt aplicabile în speță, iar solicitarea acuzării este una

motivată, urmând a fi încasate din contul inculpaților cheltuielile judiciare în sumă de

18.870,72 lei, pentru efectuarea expertizelor chimice a drogurilor și psihiatrico-

narcologică - 5222 lei, consumabile (hârtie, copiator) – 336,9 lei, salariul

procurorului – 9998,7 lei și salariul consultantului procurorului – 3313,05 lei.

3.1. A declarat apel și inculpatul Gamarța R., solicitând reexaminarea

sentinței.

Apelantul a indicat că nu este de acord cu conexarea dosarului din 10.07.2018

prin care a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită, în

conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, pedeapsă cu închisoare și amendă.

3.2. Avocatul Vitalii Cebotari, la fel, declarat apel, solicitând casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Gamarța R. să fie condamnat în

4

baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 6 ani și 8 luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis.

Apelantul a invocat că instanța de fond eronat a reținut în privința inculpatului

circumstanța agravantă – săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație,

acestuia fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit.

b) Cod penal – comiterea infracțiunii de un grup criminal organizat sau de o

organizație criminală.

Totodată, la stabilirea pedepsei, instanța de fond a ignorat starea de sănătate a

inculpatului, fiind stabilit că în perioada detenției, acesta a suferit o intervenție

complicată la stomac, iar o recuperare adecvată nu poate avea loc în instituțiile

penitenciare, care nu pot să asigure un tratament post operatoriu calitativ.

Mai mult, inculpatul are la întreținere doi copii minori, se caracterizează

pozitiv, nu a comis infracțiuni similare, și-a recunoscut vina și a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii și identificarea complicilor.

Deoarece inculpatul, în toată perioada examinării cauzei, s-a aflat în arest

preventiv, acesta nu a avut posibilitate financiară să achite serviciile unui apărător

prin contract, acest lucru fiind posibil doar la 16.10.2018, când mama acestuia a

solicitat serviciile avocatului, depunerea apelului peste termenul legal fiind

condiționată de motive întemeiate.

apelurile apărării au fost respinse ca depuse peste termen.

Apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărâre.

Gamarța Roman a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la

5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Prăjină Victor a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 5

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Vrabie Artiom a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 4

ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind

gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar

de tip închis.

Vrabie Mihaela a fost condamnată în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la

4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind

gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar

de tip închis, pentru femei.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că apelurile inculpatului și al avocatului au fost

depuse, fără motive întemeiate, peste termenul de 15 zile, prevăzut la art. 402 Cod de

procedură penală, urmând a fi respinse, ca depuse peste termen.

Totodată, instanța de fond a cercetat cauza multiaspectual, apreciind probele

prin prisma pertinenței, concludenței și coroborării lor, just a reținut starea de fapt și

de drept, corect încadrând acțiunile inculpaților pe art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal,

sentința fiind contestată de procuror doar în latura cheltuielilor judiciare.

5

În același timp, cheltuielile suportate pentru efectuarea rapoartelor de

expertiză, pentru consumabile, pentru salariul procurorului și asistentul procurorului

nu pot fi încasate de la inculpați, fiind cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale

în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției acestora

în săvârșirea infracțiunilor incriminate și sunt trecute în contul statului.

Potrivit art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare se

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

În esența art. 228 Cod de procedură penală, în coroborare cu art. 229 Cod de

procedură penală, de către condamnat pot fi compensate cheltuielile judiciare

suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă, asistenții procedurali,

interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții legali ai părții vătămate și

părții civile, celelalte cheltuieli se plătesc din sumele alocate de stat.

Însă, apelul procurorului urmează a fi admis din alte motive decât cele invocate

or, instanța de fond, la adoptarea sentinței, nu a reținut în sarcina inculpaților faptele

comise după cum acestea le-au fost incriminate prin rechizitoriu.

Or, instanța de fond, a admis o eroare, încadrând faptele inculpaților într-o

singură fabulă, fapt ce este inadmisibil, prin rechizitoriu, fiecare inculpat fiind pus

sub învinuire pentru acțiunile săvârșite de el, faptele fiind individualizate în privința

fiecărui inculpat în parte.

Instanța de apel a constatat că Gamarța R., împreună cu Prăjină V., Vrabie A.

și Vrabie M., urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației

ilegale a drogurilor, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, prin

înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prelucrarea, păstrarea,

transportarea, distribuirea și realizarea pe teritoriul raionului XXXXX a drogurilor în

proporții mari, în scop de înstrăinare.

Astfel, conform rolurilor împărțite, la sfârșitul anului 2017, Gamarța R. a

amenajat în subsolul casei sale din XXXXXX, XXXXXX un laborator, pe care l-a

dotat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă,

cu scopul comercializării ei consumatorilor de droguri.

Ulterior, după ce plantele de cânepă erau recoltate, acestea erau uscate,

fărâmițate și împărțite de către Gamarța R. în cantități mici și ambalate în cutii de

chibrite sau pachete zip-lock, pe care le distribuia lui Prăjină V., iar acesta, la rândul

său, le înstrăina lui Vrabie A. și Vrabie M. la prețul de 150 lei pentru fiecare pachețel,

care le comercializau persoanelor din categoria consumatorilor de droguri la un preț

mai ridicat, obținând, în așa mod, profitul ilegal. Din banii obținuți în urma

comercializării drogurilor, erau transmiși lui Gamarța R. câte 100 lei pentru fiecare

pachețel cu marihuană vândut, iar diferența de 50 lei era reținută de ceilalți trei.

În rezultat, la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui

Gamarța R., în XXXXXX, XXXXXX, în subsolul casei, unde era un laborator dotat

și echipat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de

cânepă, s-au depistat și ridicat șase plante de cannabis care, potrivit raportului de

expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1541 din 23.04.2018, conțin

tetrahydrocannabinol, ce se atribuie la substanțe stupefiante. La fel, s-au ridicat trei

fragmente de butelii din plastic, pe pereții cărora sunt depuneri ce reprezintă rășină de

cannabis cu masa de 0,28 gr. și masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare

6

verde-cafenie, ce reprezintă marihuană în total de 28,38 gr., adică substanțe

stupefiante incluse în lista nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele

psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din

25.01.2006, cantitatea cărora constituie proporții mari.

Inculpatul Vrabie A., împreună cu Gamarța R., Prăjină V. și Vrabie M.,

urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a

drogurilor, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, prin înțelegere

prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prelucrarea, păstrarea,

transportarea, distribuirea și realizarea pe teritoriul raionului XXXXX a drogurilor în

proporții mari, în scop de înstrăinare.

Astfel, conform rolurilor împărțite, la sfârșitul anului 2017, Gamarța R. a

amenajat în subsolul casei sale din XXXXXX, XXXXXX un laborator, pe care l-a

dotat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă,

cu scopul comercializării ei consumatorilor de droguri.

Ulterior, după ce plantele de cânepă erau recoltate, acestea erau uscate,

fărâmițate și împărțite de către Gamarța R. în cantități mici și ambalate în cutii de

chibrite sau pachete zip-lock, pe care le distribuia lui Prăjină V.

În continuarea acțiunilor criminale, conform schemei infracționale, Prăjină V.

transporta drogurile obținute de la Gamarța R. în XXXXXX și le înstrăina lui Vrabie

A. și Vrabie M. la prețul de 150 lei pentru fiecare pachet.

Primind drogurile de la Prăjină V., Vrabie A. le comercializa persoanelor din

categoria consumatorilor de droguri la un preț mai ridicat, obținând, în așa mod,

profitul ilegal. Astfel, în perioada lunilor ianuarie-martie 2018, Vrabie A. i-a realizat

lui Strochin V., Cojuhari D., Oțel M. și alți consumatori de droguri, marihuană în

diferite cantități, la prețul de 150 lei pentru un pachețel. Banii obținuți în urma

comercializării drogurilor erau transmiși lui Prăjină V. care, la rândul său, îi

transmitea lui Gamarța R. câte 100 lei pentru fiecare pachețel cu marihuană vândut.

Ca rezultat al măsurilor speciale de investigații și perchezițiilor efectuate la

domiciliul membrilor grupului criminal, s-au depistat și ridicat droguri, după cum

urmează:

la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Gamarța R.,

în XXXXXX, XXXXXX, în subsolul casei, unde era un laborator dotat și echipat

cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, s-au

depistat și ridicat șase plante de cannabis care, potrivit raportului de expertiză

judiciară chimică nr. 334/12/-R-1541 din 23.04.2018, conțin tetrahydrocannabinol, ce

se atribuie la substanțe stupefiante. La fel, s-au ridicat trei fragmente de butelii din

plastic, pe pereții cărora sunt depuneri ce reprezintă rășină de cannabis cu masa de

0,28 gr. și masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, ce

reprezintă marihuană în total de 28,38 gr., adică substanțe stupefiante incluse în lista

nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088

din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

7

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie

proporții mari.

Tot la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Prăjină

V., XXXXXX, XXXXXX, XXX, s-au depistat și ridicat droguri obținute de la

Gamarța R., și anume o foaie de jurnal multicoloră împăturiră, în care se afla masa

vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde, cu miros specific care, potrivit

raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1459 din 18.04.2018,

reprezintă marihuană, în cantitate de 2,717 gr., substanță stupefiantă inclusă în lista

nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088

din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie

proporții mari, pe care o păstra în scop de înstrăinare.

Inculpata Vrabie M., împreună cu Gamarța R., Prăjină V. și Vrabie A.,

urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a

drogurilor, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, prin înțelegere

prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prelucrarea, păstrarea,

transportarea, distribuirea și realizarea pe teritoriul raionului XXXXX a drogurilor în

proporții mari, în scop de înstrăinare.

Astfel, conform rolurilor împărțite, la sfârșitul anului 2017, Gamarța R. a

amenajat în subsolul casei sale din XXXXXX, XXXXXX un laborator, pe care l-a

dotat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă,

cu scopul comercializării ei consumatorilor de droguri.

Ulterior, după ce plantele de cânepă erau recoltate, acestea erau uscate,

fărâmițate și împărțite de către Gamarța R. în cantități mici și ambalate în cutii de

chibrite sau pachete zip-lock, pe care le distribuia lui Prăjină V.

În continuarea acțiunilor criminale, conform schemei infracționale, Prăjină V.

transporta drogurile obținute de la Gamarța R. în XXXXXX și le înstrăina lui Vrabie

M. și Vrabie A. la prețul de 150 lei pentru fiecare pachet.

Primind drogurile de la Prăjină V., Vrabie M. le comercializa persoanelor din

categoria consumatorilor de droguri la un preț mai ridicat, obținând, în așa mod,

profitul ilegal. Astfel, în perioada lunilor ianuarie-martie 2018, Vrabie A. i-a realizat

lui Strochin V., Cojuhari D., Oțel M. și alți consumatori de droguri, marihuană în

diferite cantități, la prețul de 150 lei pentru un pachețel. Banii obținuți în urma

comercializării drogurilor erau transmiși lui Prăjină V. care, la rândul său, îi

transmitea lui Gamarța R. câte 100 lei pentru fiecare pachețel cu marihuană vândut.

Ca rezultat al măsurilor speciale de investigații și perchezițiilor efectuate la

domiciliul membrilor grupului criminal s-au depistat și ridicat droguri, după cum

urmează:

la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Gamarța R.,

în XXXXXX, XXXXXX, în subsolul casei, unde era un laborator dotat și echipat

cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, s-au

depistat și ridicat șase plante de cannabis care, potrivit raportului de expertiză

8

judiciară chimică nr. 334/12/-R-1541 din 23.04.2018, conțin tetrahydrocannabinol, ce

se atribuie la substanțe stupefiante. La fel, s-au ridicat trei fragmente de butelii din

plastic, pe pereții cărora sunt depuneri ce reprezintă rășină de cannabis cu masa de

0,28 gr. și masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, ce

reprezintă marihuană în total de 28,38 gr., adică substanțe stupefiante incluse în lista

nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088

din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie

proporții mari.

Tot la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Prăjină

V., XXXXXX, XXXXXX, XXX, s-au depistat și ridicat droguri obținute de la

Gamarța R., și anume o foaie de jurnal multicoloră împăturiră, în care se afla masa

vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde, cu miros specific care, potrivit

raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1459 din 18.04.2018,

reprezintă marihuană, în cantitate de 2,717 gr., substanță stupefiantă inclusă în lista

nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088

din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie

proporții mari, pe care o păstra în scop de înstrăinare.

Inculpatul Prăjină V. împreună cu Gamarța R., Vrabie A. și Vrabie M.,

urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a

drogurilor, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, prin înțelegere

prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prelucrarea, păstrarea,

transportarea, distribuirea și realizarea pe teritoriul raionului Soroca a drogurilor în

proporții mari, în scop de înstrăinare.

Astfel, conform rolurilor împărțite, la sfârșitul anului 2017, Gamarța R. a

amenajat în subsolul casei sale din XXXXXX, XXXXXX un laborator, pe care l-a

dotat cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă,

cu scopul comercializării ei consumatorilor de droguri.

Ulterior, după ce plantele de cânepă erau recoltate, acestea erau uscate,

fărâmițate și împărțite de către Gamarța R. în cantități mici și ambalate în cutii de

chibrite sau pachete zip-lock, pe care le distribuia lui Prăjină V.

În continuarea acțiunilor criminale, conform schemei infracționale, Prăjină V.

înstrăina drogurile obținute de la Gamarța R. lui Vrabie M. și Vrabie A. la prețul de

150 lei, iar aceștia, la rândul lor, le comercializau persoanelor din categoria

consumatorilor de droguri la un preț mai ridicat, obținând, în așa mod, profitul ilegal.

Banii obținuți în urma comercializării drogurilor erau transmiși lui Prăjină V. care, la

rândul său, îi transmitea lui Gamarța R. câte 100 lei pentru fiecare pachețel cu

marihuană vândut.

9

Ca rezultat al măsurilor speciale de investigații și perchezițiilor efectuate la

domiciliul membrilor grupului criminal s-au depistat și ridicat droguri, după cum

urmează:

la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Gamarța R.,

în XXXXXX, XXXXXX, în subsolul casei, unde era un laborator dotat și echipat

cu tehnică de performanță pentru cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă, s-au

depistat și ridicat șase plante de cannabis care, potrivit raportului de expertiză

judiciară chimică nr. 334/12/-R-1541 din 23.04.2018, conțin tetrahydrocannabinol, ce

se atribuie la substanțe stupefiante. La fel, s-au ridicat trei fragmente de butelii din

plastic, pe pereții cărora sunt depuneri ce reprezintă rășină de cannabis cu masa de

0,28 gr. și masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, ce

reprezintă marihuană în total de 28,38 gr., adică substanțe stupefiante incluse în lista

nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088

din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie

proporții mari.

Tot la 29 martie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Prăjină

V., XXXXXX, XXXXXX, XXX, s-au depistat și ridicat droguri obținute de la

Gamarța R., și anume o foaie de jurnal multicoloră împăturiră, în care se afla masa

vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde, cu miros specific care, potrivit

raportului de expertiză judiciară chimică nr. 334/12/-R-1459 din 18.04.2018,

reprezintă marihuană, în cantitate de 2,717 gr., substanță stupefiantă inclusă în lista

nr. 1, tabelul nr.1 Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088

din 05.10.2004 și lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea cărora constituie

proporții mari, pe care o păstra în scop de înstrăinare.

Apelul procurorului urmează a fi admis și în latura aplicării pedepsei penale în

privința inculpatului Gamarța R.

Or, în instanța de apel a fost prezentat certificatul din 31.10.2018, prin care se

confirmă că Gamarța R. a achitat integral amenda aplicată prin sentința din

10.07.2018.

Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului Gamarța R., urmează a fi excluse

prevederile art. 84 alin. (3), (4) Cod penal, urmând a-i fi stabilită pedeapsă doar

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal.

recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei adoptate și dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurenta a invocat că instanța de apel, condamnând inculpatul Gamarța R. în

baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, i-a stabilit acestuia o pedeapsă mai blândă în

coraport cu cea aplicată de instanța de fond, fără a-și motiva soluția în acest sens.

10

Mai mult, sentința a fost casată doar în baza apelului declarat de procuror în

latura cheltuielilor judiciare, nefiind clare temeiurile de fapt și de drept care au stat la

baza stabilirii unei pedepse mai blânde.

Totodată, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 229 alin. (1) Cod de

procedură penală, conform căror cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat

sau sunt trecute în contul statului, iar art. 228 alin. (3) Cod de procedură penală

indică, strict și fără loc de interpretare, care sunt cheltuielile judiciare care vor fi

compensate din sumele alocate de stat, unde sumele plătite experților pentru

efectuarea expertizei nu își găsesc reflectare, circumstanțe în care urma a fi dispusă

încasarea cheltuielilor din contul inculpaților și nu a statului.

Art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală stipulează că instanța poate elibera

de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul, dacă plata cheltuielilor

poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la

întreținerea lor.

La fel, instanța de apel a omis faptul că rapoartele de expertiză au fost

întocmite ulterior abrogării alin. (2) al. art. 143 Cod de procedură penală și,

dispunând încasarea cheltuielilor judiciare din contul statului, nu a verificat dacă

acestea ar fi influențat substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află

la întreținerea inculpaților.

Este nefondată și afirmația că cheltuielile efectuate în cadrul urmăririi penale în

vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților

în comiterea infracțiunii incriminate se trec în contul statului or, nici o normă legală

din Codul de procedură penală nu prevede expres acest fapt.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în

mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului

Gamarța R., în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, ținând corect cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține

11

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu închisoare.

Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestuia,

precum și prevenirii de săvârșire de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor

persoane (pct. 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, se reține că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei privind chestiunea

cheltuielilor judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală, corect ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3),

143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prescriu expres că la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează cine și în ce proporție trebuie obligat să

plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat, expertiza se dispune și se

efectuează, în mod obligatoriu, în cazurile când prin alte probe nu poate fi stabilit

adevărul în cauză, instanța just, argumentat și în limitele competenței legale statuând

că, în speță, respectivele cheltuieli urmează a fi făcute din contul mijloacelor

bugetului de stat.

Este și de remarcat că recursul, potrivit argumentelor invocate și reproduse în

pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele

au apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale aplicate inculpatului

Gamarța R. și în latura cheltuielilor judiciare, cât și a celorlalte cheltuieli indicate de

acuzare (pct. 3.-5. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare,

total sau parțial, condamnatul, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

12

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor

judiciare și pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de

drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în

instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4. – 5. din

decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la

baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat

inculpatului Gamarța R. o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale, și că

recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Elena Lisnic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 03 aprilie 2019, în privința inculpaților Gamarța Roman XXX, Vrabie

Artiom XXXX, Vrabie Mihaela XXX și Prăjină Victor XXXX, pe motiv că este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iulie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

13