1ra-1503/19 — art. 186 CP

Dosarul nr. 1ra-1503/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de partea

vătămată Grigorovici Vasile, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2019, în cauza penală în privința lui:

Cibotari Grigorii xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.07.2018 – 12.12.2018;

Instanța de apel: 18.12.2018 - 28.02.2019;

Instanța de recurs: 17.06.2019 – 10.07.2019

C O N S T A T Ă :

Grigorii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod

penal, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, la 140 (o sută patruzeci) ore

muncă neremunerată în folosul comunității.

S-a dispus încasarea de la Cibotari Grigorii în beneficiul lui Grigorovici

Vasile prejudiciu moral în sumă de 1000 (una mie) lei și cheltuieli pentru asistență

juridică în sumă de 2000 (două mii) lei, în rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca

neîntemeiată și nefondată.

lunii ianuarie 2018, Cibotari Grigorii urmărind scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, aflându-se la cota de teren de viță de vie din localitatea

Cornova, r-nul Ungheni, care aparține lui Grigorovici Vasile, prin acces liber, a

sustras patruzeci de piloni din beton la prețul de 80 lei bucata, astfel fiindu-i cauzat

lui Grigorovici Vasile, un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 3200

lei.

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă mai aspră, cu admiterea acțiunii civile

integrale.

1

3.1. Partea vătămată a depus și o cerere de concretizare a cererii de apel,

prin care a solicitat modificarea sentinței în partea stabilirii prejudiciului moral de 1

000 lei, cu încasarea prejudiciului în sumă de 10 000 lei, integral, solicitat în

acțiunea civilă în instanța de fond de la inculpat în beneficiul său, de admitere a

acțiunii civile privind compensarea de la inculpat în folosul său a venitului ratat în

sumă de 31 590 lei și recuperarea de la inculpat în folosul său a sumei de 2 000 lei -

mărimea serviciilor juridice achitate avocatului, casarea sentinței și în partea

stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, cu condamnarea

lui Cibotari Grigorii la o pedeapsă mai severă.

În argumentarea apelului a invocat că:

- instanța de fond a încasat doar 1 000 lei, suma care este mică în raport cu

prejudiciul moral cauzat prin infracțiune;

- inculpatul nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, nu s-a căit sincer de cele

comise, iar pe parcursul anului agricol 2018 inculpatul așa și nu a restabilit pilonii

sustrași la locul de unde i-a luat;

- în instanța de fond au fost prezentate probe care atestă cantitatea de struguri

de viță de vie (roadă medie) care a fost obținută pe 1 ha de teren în anul 2017 (pe

anul 2018 încă nu erau datele statistice) conform Adeverinței Direcției pentru

Statistică a r-lui Ungheni, nr.97/p din 24 octombrie 2018 (f. d. 116) și costul 1 kg de

struguri pentru anul 2017 și 2018 conform informației prezentate de administrația

pieței „Coopcomerț Ungheni" nr.996, din 24 octombrie 2018 (f.d. 117);

- aceste acte probează lipsa pilonilor de beton chiar și în prezent

(nerestabilirea situației de fapt de până la comiterea infracțiunii), neobținerea roadei

în anul 2018 și respectiv, imposibilitatea obținerii venitului pe care putea fil obținut

în cazul în care inculpatul nu sustrăgea pilonii care țineau vița de vie cu tot cu sârma

specială sau poate cel puțin, restabilea situația de până la infracțiune.

februarie 2018, a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței

instanței de fond fără modificări.

4.1. Colegiul penal a constatat că, starea de fapt și de drept reținută de prima

instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în

cuprinsul sentinței, iar calificarea infracțiunii este corectă, or, sunt corespunzătoare

semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

La soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa stabilită inculpatului,

Colegiul a menționat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.

7, 61, 64, 67, 75 Cod penal și celor din art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

În această ordine de idei, nu există temei pentru înăsprirea pedepsei, adică

stabilirea față de inculpat a pedepsei cu închisoare, odată ce sancțiunea art.186 alin.

(2) lit. d) Cod penal, prevede și pedeapsa alternativă - muncă neremunerată în

2

folosul comunității.

Cu privire la soluționarea acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului

moral produs prin infracțiune, Colegiul a apreciat că prima instanță a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 219 alin. (4), 220 și 387 alin. (1) Cod de

procedură penală.

La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral s-

au luat în considerație rezultatele infracționale, sustragerea a 40 de piloni care

ulterior au fost întorși pe terenul părții vătămate și puși în găurile vechi, fapt care nu

au influențat considerabil starea psihică a părții vătămate.

Din materialele cauzei s-a constatat că în rezultatul infracțiunii săvârșite de

inculpat, părții vătămate i-au fost cauzate careva suferințe psihice, însă acestea nu

sunt ireparabile și extrem de grele și astfel, prima instanță corect a stabilit

cuantumul prejudiciului moral produs prin infracțiune.

Conform sentinței s-a încasat din contul inculpatului suma de 2000 mii lei, cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate de către partea vătămată în vederea

angajării unui apărător pentru a-i apăra interesele procesuale, prin urmare, instanța

de apel a considerat că această sumă este suficientă acesteia pentru a-și menține

poziția de apărare în apel.

Prin actele anexate de către partea vătămată în ședința instanței de apel, întru

confirmarea venitului ratat, nu s-a depistat careva probe pertinenete și concludente

că, în urma recoltării roadei din vița de vie ar fi avut un câștig anume de 31590 lei și

în această ordine de idei, instanța de apel a fost solidară cu concluziile primei

instanțe.

recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel în latura civilă, cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a luat în considerație

circumstanțele și probele prezentate de către partea vătămată în cadrul ședinței de

judecată, precum și pagubele suportate în urma acțiunilor inculpatului.

inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri

legale.

6.1 Referință a depus și inculpatul, prin care a pledat pentru respingerea

recursului, deoarece este vădit neîntemeiat și nu conține temeiurile prevăzute în art.

427 Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform recursului declarat, recurentul indică ca temei de drept pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, însă din conținutul recursului rezultă că partea

vătămată își expune dezacordul cu soluția instanței de apel doar în latura civilă,

privind menținerea soluției instanței de fond la admiterea parțială a acțiunii civile,

însă Colegiul analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului.

Conform art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în

procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau

instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost

cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau

inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

Luând în considerare cele menționate, instanța de recurs conchide, instanțele

ierarhic inferioare conducându-se și de prevederile art. 616 Cod civil, corect au

concluzionat că în rezultatul infracțiunii săvârșite de inculpat, părții vătămate i-au

fost cauzate careva suferințe psihice, însă acestea nu sunt ireparabile și extrem de

grele și astfel, s-a dispus încasarea sumei de 1000 lei.

Subsidiar, s-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții

vătămate suma de 2000 mii lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în

vederea angajării unui apărător pentru a-i apăra interesele procesuale, prin urmare,

instanța de recurs consideră că această sumă este echitabilă în raport cu poziția de

apărare în instanța de apel.

În ce privește solicitarea părții vătămate privind încasarea prejudiciului

material, Colegiul reține că, la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar

confirma cauzarea unei pagube de 31590 lei din roada pentru anul 2018 și astfel,

soluția instanței de apel referitor la menținerea sentinței privind admiterea parțială a

acțiunii civile depuse de partea vătămată, este una corectă și justificată.

În urma celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept

invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar

solicitările recurentului nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate în

4

cauză, prin urmare soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată,

iar recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Grigorovici

Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

februarie 2019, în cauza penală în privința lui Cibotari Grigorii, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 19 iulie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

5