1ra-1503/19 — Art. 186 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 12 decembrie 2018, Cibotari Grigorii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, la 140 (o sută patruzeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității. S-a dispus încasarea de la Cibotari Grigorii în beneficiul lui Grigorovici Vasile prejudiciu moral în sumă de 1000 (una mie) lei și cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 2000 (două mii) lei, în rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată și nefondată.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a stabilit că, în perioada lunii ianuarie 2018, Cibotari Grigorii urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, aflându-se la cota de teren de viță de vie din localitatea Cornova, r-nul Ungheni, care aparține lui Grigorovici Vasile, prin acces liber, a sustras patruzeci de piloni din beton la prețul de 80 lei bucata, astfel fiindu-i cauzat lui Grigorovici Vasile, un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 3200 lei.

Nefiind de acord cu sentința partea vătămată a atacat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă mai aspră, cu admiterea acțiunii civile integrale. 1 3.1. Partea vătămată a depus și o cerere de concretizare a cererii de apel, prin care a solicitat modificarea sentinței în partea stabilirii prejudiciului moral de 1 000 lei, cu încasarea prejudiciului în sumă de 10 000 lei, integral, solicitat în acțiunea civilă în instanța de fond de la inculpat în beneficiul său, de admitere a acțiunii civile privind compensarea de la inculpat în folosul său a venitului ratat în sumă de 31 590 lei și recuperarea de la inculpat în folosul său a sumei de 2 000 lei - mărimea serviciilor juridice achitate avocatului, casarea sentinței și în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, cu condamnarea lui Cibotari Grigorii la o pedeapsă mai severă. În argumentarea apelului a invocat că: - instanța de fond a încasat doar 1 000 lei, suma care este mică în raport cu prejudiciul moral cauzat prin infracțiune; - inculpatul nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, nu s-a căit sincer de cele comise, iar pe parcursul anului agricol 2018 inculpatul așa și nu a restabilit pilonii sustrași la locul de unde i-a luat; - în instanța de fond au fost prezentate probe care atestă cantitatea de struguri de viță de vie (roadă medie) care a fost obținută pe 1 ha de teren în anul 2017 (pe anul 2018 încă nu erau datele statistice) conform Adeverinței Direcției pentru Statistică a r-lui Ungheni, nr.97/p din 24 octombrie 2018 (f. d. 116) și costul 1 kg de struguri pentru anul 2017 și 2018 conform informației prezentate de administrația pieței „Coopcomerț Ungheni" nr.996, din 24 octombrie 2018 (f.d. 117); - aceste acte probează lipsa pilonilor de beton chiar și în prezent (nerestabilirea situației de fapt de până la comiterea infracțiunii), neobținerea roadei în anul 2018 și respectiv, imposibilitatea obținerii venitului pe care putea fil obținut în cazul în care inculpatul nu sustrăgea pilonii care țineau vița de vie cu tot cu sârma specială sau poate cel puțin, restabilea situația de până la infracțiune.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2018, a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței instanței de fond fără modificări. 4.1. Colegiul penal a constatat că, starea de fapt și de drept reținută de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței, iar calificarea infracțiunii este corectă, or, sunt corespunzătoare semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. La soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa stabilită inculpatului, Colegiul a menționat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 64, 67, 75 Cod penal și celor din art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. În această ordine de idei, nu există temei pentru înăsprirea pedepsei, adică stabilirea față de inculpat a pedepsei cu închisoare, odată ce sancțiunea art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal, prevede și pedeapsa alternativă - muncă neremunerată în 2 folosul comunității. Cu privire la soluționarea acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului moral produs prin infracțiune, Colegiul a apreciat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 219 alin. (4), 220 și 387 alin. (1) Cod de procedură penală. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral s- au luat în considerație rezultatele infracționale, sustragerea a 40 de piloni care ulterior au fost întorși pe terenul părții vătămate și puși în găurile vechi, fapt care nu au influențat considerabil starea psihică a părții vătămate. Din materialele cauzei s-a constatat că în rezultatul infracțiunii săvârșite de inculpat, părții vătămate i-au fost cauzate careva suferințe psihice, însă acestea nu sunt ireparabile și extrem de grele și astfel, prima instanță corect a stabilit cuantumul prejudiciului moral produs prin infracțiune. Conform sentinței s-a încasat din contul inculpatului suma de 2000 mii lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate de către partea vătămată în vederea angajării unui apărător pentru a-i apăra interesele procesuale, prin urmare, instanța de apel a considerat că această sumă este suficientă acesteia pentru a-și menține poziția de apărare în apel. Prin actele anexate de către partea vătămată în ședința instanței de apel, întru confirmarea venitului ratat, nu s-a depistat careva probe pertinenete și concludente că, în urma recoltării roadei din vița de vie ar fi avut un câștig anume de 31590 lei și în această ordine de idei, instanța de apel a fost solidară cu concluziile primei instanțe.

Nefiind de acord cu decizia pronunțată, partea vătămată a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel în latura civilă, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a luat în considerație circumstanțele și probele prezentate de către partea vătămată în cadrul ședinței de judecată, precum și pagubele suportate în urma acțiunilor inculpatului.

Asupra recursului a depus referință procurorul, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. 6.1 Referință a depus și inculpatul, prin care a pledat pentru respingerea recursului, deoarece este vădit neîntemeiat și nu conține temeiurile prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform recursului declarat, recurentul indică ca temei de drept pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă din conținutul recursului rezultă că partea vătămată își expune dezacordul cu soluția instanței de apel doar în latura civilă, privind menținerea soluției instanței de fond la admiterea parțială a acțiunii civile, însă Colegiul analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recursul declarat, constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Conform art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Luând în considerare cele menționate, instanța de recurs conchide, instanțele ierarhic inferioare conducându-se și de prevederile art. 616 Cod civil, corect au concluzionat că în rezultatul infracțiunii săvârșite de inculpat, părții vătămate i-au fost cauzate careva suferințe psihice, însă acestea nu sunt ireparabile și extrem de grele și astfel, s-a dispus încasarea sumei de 1000 lei. Subsidiar, s-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate suma de 2000 mii lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în vederea angajării unui apărător pentru a-i apăra interesele procesuale, prin urmare, instanța de recurs consideră că această sumă este echitabilă în raport cu poziția de apărare în instanța de apel. În ce privește solicitarea părții vătămate privind încasarea prejudiciului material, Colegiul reține că, la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar confirma cauzarea unei pagube de 31590 lei din roada pentru anul 2018 și astfel, soluția instanței de apel referitor la menținerea sentinței privind admiterea parțială a acțiunii civile depuse de partea vătămată, este una corectă și justificată. În urma celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar solicitările recurentului nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate în 4 cauză, prin urmare soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Grigorovici Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2019, în cauza penală în privința lui Cibotari Grigorii, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 19 iulie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 5