1ra-558/2019 — art. 181 lit. a CP

Prima instanță: 14.10.2016 – 19.02.2018;

Instanța de apel: 16.03.2018 – 26.11.2018;

Instanța de recurs: 30.01.2019 – 18.06.2019. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 19 februarie 2018, Bob Ion a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.181 lit.a) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, prin rechizitoriu, inculpatului Bob Ion i s-a incriminat că, la data de 14 iunie 2015, în jurul orei 19:00, aflându-se în preajma sediului Secției electorale nr.44, amplasată în s. Topala, r-nul Cimișlia, unde se desfășurau alegerile locale, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, sub pretextul că candidatul la funcția de primar Gribineț Ivan a adus pentru participare la votare, în favoarea sa, persoane care nu sunt locuitori ai satului, dar care anterior scrutinului electoral au primit viză de domiciliu în localitate, împreună cu Costaș Nadejda, Gheras Vitalie, Cernei Mihail, Plop Ulian, Bob Nicolae, Basarab Radion, Basarab Mihail, Lungu Marin și Plop Nicolae, locuitori ai s. Topala, r-nul Cimișlia, a blocat intrarea în secția de votare nr.44, iar apoi, intrând în interiorul secției, au deteriorat listele electorale și o parte din buletinele de vot. 3. La data de 28 februarie 2018, împotriva sentinței, a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bob Ion să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.181 lit.a) Cod penal la 6 luni închisoare, iar în temeiul art. 85 alin.(1) Cod penal, la pedeapsa aplicată să-i fie adăugată parțial pedeapsa neexecutată fixată prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 12.02.2015 și să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 1 an închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și eronat a conchis că organul de urmărire penală nu a dovedit realizarea de către inculpat a componenței infracțiunii incriminate; - instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul, în participație cu alte 1 persoane, intenționat, în scopul sistării mersului alegerilor din 14 iunie 2015, a blocat intrarea în secția de votare nr.44, apoi a intrat în interiorul acesteia și a deteriorat listele electorale și o parte din buletinele pentru vot; - eronat a concluzionat că în ordonanța de punere sub învinuire nu a fost indicat cui i s-a adus prejudiciu, cine a suferit în rezultatul acestor acțiuni și în ce constă acest prejudiciu; - nu a luat în considerare și nu a apreciat la justa valoare declarațiile martorilor Pînzari Victor și Antoci Veaceslav, înregistrările video M2UOO801, sentința judecătoriei Cimișlia din 16 decembrie 2016, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Cernei Mihail, Plop Nicolae, Plop Ulian, Bob Nicolae, Gheras Vitalie, Lungu Marin și Costaș Nadejda, că aceștia au depus cereri autentice prin care au recunoscut vina în fapta incriminată, inclusiv cu participarea lui Bob Ion și sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 23 martie 2017, prin care s-a constatat că: „Basarab Rodion, la 14 iunie 2015, în jurul orelei 19:00, aflându-se în preajma sediului Secției electorale nr. 44, amplasată în s. Topala, raionul Cimișlia, unde se desfășurau alegerile locale, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, sub pretextul că candidatul la funcția de primar Gribineț Ivan a adus pentru participare la votare în favoarea sa persoane care nu sunt locuitori ai satului, care anterior scrutinului electoral au primit viză de domiciliu în localitate, împreună cu Costaș Nadejda, Gheras Vitalie, Plop Ulian, Bob Nicolae, Cernei Mihail, Basarab Mihail, Lungu Marin și Plop Nicolae, toți locuitori ai s. Topala, raionul Cimișlia, care conform sentinței Judecătoriei Cimișlia din 16 decembrie 2016, procesul penal în privința cărora a fost încetat în temeiul Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.210 din 29.07.2016, și Bob Ion, cauza penală, în privința căruia, a fost disjunsă, a blocat intrarea în secția de votare nr.44, apoi intrând în interiorul acesteia, a deteriorat listele electorale și o parte din buletinele de vot”.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 noiembrie 2018, apelul a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței. În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia potrivit căreia, probele administrate de către organul de urmărire penală nu demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate. Probele administrate de către organul de urmărire penală demonstrează doar faptul că acesta s-a aflat, la data de 14 iunie 2015, în incinta primăriei s. Topala, r-nul Cimișlia, dar nu și că a realizat vreo acțiune de împiedicare prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului electoral sau împiedicarea activității organelor electorale, or, coincidența aflării inculpatului în incinta primăriei în momentul devastării secției de votare, nu poate servi temei pentru formularea unei acuzații în condițiile în care, până la proba contrarie, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție. Consecvent, instanța de apel a menționat că, contrar celor invocate de către apelant, simplul fapt că Bob Ion se afla pe scări în incinta Primăriei s. Topala, r-nul Cimișlia, nu demonstrează că acesta a participat la devastarea secției de votare. Cu referire la înregistrările video M2UOO801, instanța de apel a indicat că, cele afirmate de către procuror în legătură cu faptele pe care această înregistrare le probează, nu corespund realității, or, potrivit informației video, Bob Ion nu a întreprins 2 vreo acțiune de devastare a secției de votare, ci stătea pe scările din incinta Primăriei, și nu în secția de votare. Instanța de apel a mai indicat că argumentul procurorului precum că, conform învinuirii incriminate s-a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunea sub formă de participație, este nejustificat având în vedere că o simplă învinuire, neprobată, nu are valoare în fața principiului prezumției de nevinovăție. Cu referire la proba cu sentințele judecătoriei Cimișlia din 16 decembrie 2016 și Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 23 martie 2017, instanța de apel a precizat că, în ceea ce o privește pe prima - instanța de judecată a examinat cauza penală în privința inculpaților Cernei Mihail, Plop Nicolae, Plop Ulian, Bob Nicolae, Gheras Vitalie, Lungu Marin, Costaș Nadejda, nu și în privința lui Bob Ion și chiar dacă aceștia și-au recunoscut vinovăția în fapta incriminată, nu au recunoscut-o și în privința lui Bob Ion, or, în declarațiilor acestora nu se menționează precum că l-ar fi văzut pe acesta în secția de votare, că ar fi întreprins acțiuni de devastare a secției de votare, ba din contră, au susțin că nu l-au văzut în secția de votare, ci doar pe scările din incinta primăriei și că era în mulțime, fără să facă mișcări bruște sau scandări și în ceea ce o privește pe a doua - instanța a examinat cauza în privința lui Basarab Radion și nu în privința lui Bob Ion, respectiv nu a făcut vreo referire la vreo probă sau acțiune ce ar indica asupra vinovăției acestuia, iar faptul că numele lui apare în fabula descrisă de către instanța de fond, nu poate să prezume că sentința pronunțată în privința lui Basarab Radion demonstrează, inclusiv participarea lui Bob Ion la comiterea infracțiunii incriminate. De asemenea, instanța de apel a ținut să precizeze că procurorul a interpretat greșit principiul autorității lucrului judecat în ceea ce privește sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 23 martie 2017, explicând că legea procesual penală nu reglementează aplicabilitatea acestui principiu decât cu privire la dispozitivul unei hotărâri penale și numai în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.22 alin.(1) Cod de procedură penală. Complementar, pentru a opera autoritatea de lucru judecat urmează să fie întrunite trei condiții: o hotărâre penală definitivă cu privire la cauza penală, identitate de persoană și identitate de obiect. Sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 23 martie 2017, contrar celor punctate, nu se referă la Bob Ion, ci la un alt inculpat.

La data de 17 ianuarie 2019, împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul care, indicând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța de apel a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat a conchis că organul de urmărire penală nu a dovedit realizarea de către inculpat a componenței infracțiunii incriminate; - instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul, în participație cu alte persoane, intenționat, în scopul sistării mersului alegerilor din 14 iunie 2015, a blocat intrarea în secția de votare nr.44, apoi a intrat în interiorul acesteia și a deteriorat listele electorale și o parte din buletinele de vot; - nu a luat în considerare și nu a apreciat la justa valoare declarațiile martorilor Pînzari Victor și Antoci Veaceslav, sentința judecătoriei Cimișlia din 16 decembrie 2016, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Cernei Mihail, Plop Nicolae, Plop Ulian, Bob Nicolae, Gheras Vitalie, Lungu Marin și Costaș Nadejda, că aceștia au depus cereri autentice prin care au recunoscut vina în fapta 3 incriminată, inclusiv cu participarea lui Bob Ion și sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 23 martie 2017, prin care s-a constatat că: „Basarab Rodion, la 14 iunie 2015, în jurul orelor 19:00, aflându-se în preajma sediului Secției electorale nr. 44, amplasată în s. Topala, raionul Cimișlia, unde se desfășurau alegerile locale, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, sub pretextul că candidatul la funcția de primar Gribineț Ivan a adus pentru participare la votare în favoarea sa persoane care nu sunt locuitori ai satului, care anterior scrutinului electoral au primit viză de domiciliu în localitate, împreună cu Costaș Nadejda, Gheras Vitalie, Plop Ulian, Bob Nicolae, Cernei Mihail, Basarab Mihail, Lungu Marin și Plop Nicolae, toți locuitori ai s. Topala, raionul Cimișlia, în privința cărora, conform sentinței Judecătoriei Cimișlia din 16 decembrie 2016, procesul penal a fost încetat în temeiul Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.210 din 29.07.2016, și Bob Ion, cauza penală, în privința căruia, a fost disjunsă, a blocat intrarea în secția de votare nr.44, apoi intrând în interiorul acesteia, a deteriorat listele electorale și o parte din buletinele de vot”.

Judecând recursul ordinar declarat de către procuror în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că recursul urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Conform prevederilor art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, la care face referire recurentul, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Raportând norma precitată la situația în cauză, Colegiul conchide că acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de către recurent. În context, Colegiul penal sesizează că recurentul, solicitând casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, a invocat în principal că instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei. De fapt, recursul este bazat anume pe modalitatea de apreciere a probelor, argumentele invocate în acest sens fiind invocate și în apel. Examinând criticile recursului declarat prin prisma materialelor cauzei și a legislației procesuale pertinente, Colegiul penal sesizează că cercetarea judecătorească efectuată de instanța de apel a identificat că, la adoptarea hotărârii, s-a dat apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind nevinovăția inculpatului, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a ajuns la concluzia că acuzarea nu a prezentat probe pertinente, concludente și utile, care ar proba vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. Prin urmare, din probele administrate în respectiva cauză penală nu se poate conclude că Bob Ion a comis fapta ilegală care i se impută, or, reiterând alegațiile instanțelor de fond, materialul probator prezentat de partea acuzării nu demonstrează că inculpatul ar fi fost implicat în evenimentele din 14 iunie 2015, avute loc la Secția de votare nr.44 din s. Topala, r-nul Cimișlia. În context, potrivit textului recursului se evidențiază că recurentul critică 4 aprecierea probelor, însă, nu argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept admise la judecarea cauzei, astfel, instanța de recurs constată că, la soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art.99-101 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței și concludenței, și întemeiat a conchis asupra nevinovăției lui Bob Ion de comiterea faptei prevăzute de art.181 lit.a) Cod penal, respingând ca nefondat apelul procurorului și menținând sentința de achitare a inculpatului de sub învinuirea în săvârșirea acestei infracțiuni, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel, în condițiile art.394 alin.(3) Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut o analiză amplă probelor administrate în cauză, aduse în sprijinul acuzării inculpatului, argumentând detaliat respingerea lor. Or, toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, concluziile instanței de apel rezultând din materialul factologic acumulat la prezenta cauză penală. Complementar, în vederea respingerii argumentelor invocate referitor la chestiunea de apreciere a probelor, Colegiul penal atestă că, la etapa judecării recursului, nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, acestea fiind atributul exclusiv al acestor instanțe. Colegiul reține că, în conformitate cu principiul contradictorialității în procesul penal, reglementat de art.24 Cod de procedură penală, urmărirea penală, apărarea și judecarea cauzei sunt separate și se efectuează de diferite organe și persoane. Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Funcția acuzării este pusă pe seama procurorului care intentează cauza penală, înaintează învinuirea, susține acuzarea în instanțele de judecată. În pofida acestor cerințe, procurorul nu a prezentat probe, din care cu certitudine s-ar deduce vinovăția inculpatului. Respectiv, argumentele invocate, precum că instanța de apel a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate fiind dovedită, contravin materialelor cauzei, or, Colegiul penal reiterează că, instanța de apel corect și în deplină măsură a dat apreciere probelor și circumstanțelor cauzei și corect a constatat că învinuirea adusă lui Bob Ion nu este bazată pe probe directe, certe, pertinente și concludente ce ar confirma vinovăția acestuia, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în virtutea art.8 Cod de procedură penală, urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului. Prin urmare, instanța de recurs conchide că instanța de apel și-a motivat soluția privind nevinovăția inculpatului, care a fost expusă la pct.4 din prezenta decizie. Instanța de recurs, examinând argumentele recursului declarat de către procuror, prin prisma materialelor cauzei, ajunge la concluzia privind legalitatea deciziei instanței de apel și menționează că, repetarea alegațiilor acesteia este inutilă din moment ce, fiind de acord cu ele, și le însușește pe deplin, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene a Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19.04.1994, pct.61). Cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin 5 însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Consecvent, argumentul recurentului, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, este declarativ, decizia instanței de apel integrând fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală și, prin urmare, decizia instanței de apel este bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală. Mai mult, Colegiul penal sesizează că, recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel care, examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor. Analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească atacată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acesteia. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Prin urmare, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către procuror, care urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 noiembrie 2018, în cauza penală în privința inculpatului Bob Ion, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată, pronunțată la data de 18 iulie 2019. Președinte Vladimir Timofti Judecători Victor Boico Nadejda Toma Anatolie Țurcan Elena Cobzac 6