1ra-845/2019 — Art. 187 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 29 noiembrie 2017, Cîvîrjic Gheorghi Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, la 9 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la pedeapsa stabilită i-a fost adăugată parțial pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Comrat din 19.03.2014, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită prin concurs parțial, 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Uzun Fiodor Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1 Dzeașovî Valeri Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Chicu N., fiind încasat în mod solidar de la inculpați în beneficiul lui Chircu N., prejudiciul moral în sumă de 1000 lei, prejudiciul moral în sumă de 20.000 lei, iar în total suma de 21.000 lei. A fost admisă acțiunea civilă înainată de ÎCS „Funny Pig”, fiind încasat în mod solidar de la inculpați în beneficiul ÎCS „Funny Pig” prejudiciul material în sumă de 82.350 lei. A fost dispus ca corpul delict: automobilul de model „Audi A4” cu n/î XXXXX, care se păstrează la parcarea specială din or. Anenii Noi, de eliberat proprietarului de drept.

Potrivit sentinței s-a constatat că, la 15 noiembrie 2013, aproximativ ora 17.00, Uzun Fiodor, Cîvîrjic Gheorghi și Dzeașovî Valeri, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, împreună și după o înțelegere prealabilă, având cagule pe cap și fiind înarmați cu o bucată de metal armat, au pătruns în încăperea operatorului de la ferma de porci din sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, ce aparține ÎCS „Funny Pig” SRL, unde, aplicându-i cu ranga metalică mai multe lovituri peste corp operatoratorului casier, Chicu Nicolai, i-a pricinuit ultimului vătămări corporale neînsemnate, după care, în mod deschis, i-au sustras telefonul mobil de model „Nokia ASHA 305” cu valoarea de 1000 lei, iar din casa întreprinderii au sustras suma de 82.350 lei, în total aducând un prejudiciu părților vătămate în proporții mari în mărime de 83350 lei. Acțiunile inculpaților Uzun Fiodor, Cîvîrjic Gheorghi și Dzeașovî Valeri au fost încadrate în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de prejudicii în proporții mari.

Sentința a fost atacate cu apeluri de către: 3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care a-i stabili definitiv lui Cîvîrjic G. pedeapsa sub formă de 11 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, lui Uzun F. și Dzeașovî V., pedeapsa sub formă de 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În privința corpului delict: automobilul de model „Audi A4” cu n/î XXXXX, de aplicat confiscarea specială, în conformitate cu prevederile 106 Codul penal, ca obiect rezultat din infracțiuni, în rest sentința să fie menținută. În motivarea apelului, a invocat: - sentința este ilegală în ceea ce privește refuzul de a satisface demersul acuzării privind confiscarea specială, în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal a corpului delict, automobilul de model „Audi A4” cu n/î XXXXX, ca obiect rezultat din infracțiuni și faptul că pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă și nu corespunde gravității faptei imputate și circumstanțelor cazului; 2 - în procesul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, după comiterea infracțiunii de jaf, inculpatul Uzun F., cu banii obținuți în rezultatul comiterii jafului, și-a procurat de la consăteanul Tașci M. automobilul de model Audi A 4 cu n/î XXXXX; - faptul procurării automobilului menționat a fost confirmat prin declarațiile martorului Tașci M.; - instanța de fond nu a ținut cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, atitudinea criminală a inculpatului față de consecințele comiterii infracțiunii și eventualele consecințe; -pedeapsa aplicată de instanță de judecată este prea blândă; - la stabilirea pedepsei, instanța, urma să ia în considerație faptul că inculpații nu și-au recunoscut vinovăția, nu au întreprins careva acțiuni în vederea reparării prejudiciului cauzat și faptul că inculpații Cîvîrjic G. și Dzeașovî V. anterior au fost condamnați. 3.2 Avocatul Isiumbeli Valeriu, în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, inclusiv și din oficiu în temeiul art. 409 Codul de procedură penală, prin care să fie achitați din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii imputate, măsura preventivă în privința lui Uzun F. și Dzeașovî V. - arestul preventiv să fie revocat. În motivarea apelului a invocat: - inculpații Uzun F. și Dzeașovî V. nu recunosc vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (4) Cod penal, dat fiind faptul că nu ei au săvârșit infracțiunea imputată, iar vina lor nu este dovedită, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii; - sentința este bazată doar pe presupuneri, nimeni din audiați nu indică la ei că au săvârșit infracțiunea; - în motivarea sentinței instanța face trimitere la declarațiile părții vătămate Chicu N., care a indicat că infractorii erau slabi, ceia ce nu pot fi aplicabile față de inculpați care la înfățișare nu sunt slabi. Mai mult, în ședința de judecată el nu i-a cunoscut nici la înfățișare și nici după voce, iar în opinia lui infractorii de statură erau scunzi; - dacă la săvârșirea jafului participă și alte persoane în calitate de organizatori, instigatori sau complici, acțiunile lor trebuie calificate situației concrete (un autor sau doi și mai mulți), potrivit art. 42 și alin. (4) art. 187 sau alin. (2) art. 187 Codul penal, exemplu, dacă o persoană (instigatorul) a determinat-o să săvârșească jaf, acțiunile autorului trebuie calificate potrivit alin. (4) art. 187, iar acțiunile instigatorului - potrivit art. 42 și alin.(4) art. 187 Codul penal, în cazul în care instigatorul a determinat două persoane la săvârșirea jafului, acțiunile lui trebuie calificate potrivit art. 42 și potrivit prevederilor din lit. b) alin. (2) al art. 187 din Codul penal, iar coautorilor - potrivit lit. b) art. 187 din Codul penal; 3 - în rechizitoriu, cât și actul de inculpare de către partea acuzării nu au fost dovedite nici printr-o probă faptul, că Uzun Fiodor și Dzeașovî sunt subiectul infracțiunii incriminate; - în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, de asemenea nu au fost prezentate probe ce atestă faptul că Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri au săvârșit infracțiunea imputată, circumstanțe, data și locul săvârșirii, rolul lor concret în săvârșirea infracțiunii. Nu au fost prezentate probe contrare, celor examinate în instanța de judecată, ce atestă faptul, că ei nu au fost la ferma de porci și nu au participat nemijlocit la jaf; - încadrarea juridică nu a fost corect aplicată, dat fiind faptul că în ordonanța de înaintare a învinuirii, în rechizitoriu și nici în sentință nu este specificat rolul și acțiunile concrete ale infractorilor, încadrarea lor în temeiul art. 42 Cod penal; - în ordonanța de pornire a urmăririi penale din 15 noiembrie 2013, din declarațiile părții vătămate Chicu Nicolae și a martorului Radu Petru, Roșu Mihail la săvârșirea infracțiunii au participat două persoane, dar la răspundere penală sunt atrași trei persoane, nu este clar cine a săvârșit jaful și cine a favorizat săvârșirea acestei infracțiuni; - la urmărirea penală și în instanța de judecată Dzeașovî Valeriu a declarat, că el pentru prima dată a aflat despre infracțiune de la colaboratorii de poliție, care și i-au spus ce să declare și ce să spună; - în sentință se face trimitere la faptul că Dzeașovî Valeri în declarațiile lui la fața locului a spus că, i-a luat pe doi din apropierea sat. Xxxxx, pe când el a menționat că nimeni nu i-a spus nimic despre jaf, el nu putea să cunoască despre infracțiune, așa probe în dosar nu sunt; - în ansamblul de probe prezentate de acuzarea de stat și luate ca bază de către instanța de fond rezultă că, infracțiunea a avut loc, dar cine a săvârșit în ce împrejurări și ce sumă a fost sustrasă nu s-a stabilit prin probe pertinente; -din probele anexate la materialele cauzei, se atestă faptul că inculpații nu sunt subiecți ai infracțiunii și nu au participat la jaf; - suma prejudiciului de 82 350 lei este neprobat și este artificial alcătuit de firmă; - din analiza probelor, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, a stabilit că acțiunile inculpatului Uzun Fiodor nu se încadrează în infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal; - suma prejudiciului a fost indicat la momentul intentării dosarului penal (ordonanța de pornire a urmăririi penale din 15.11.2013 ora 18.30) în mărime de 82 350 lei, fără a fi probat cu documente contabilo-financiare, dar cu demers oficial întreprinderea s-a adresat tocmai la 28.11.2013 ca să fie încasată suma de 82350 lei. Conform calculelor prezentate mai sus, la sfîrșitul zilei urma a fi numai suma de 50781 de lei, ceia ce nici de cum nu formează proporții mari; - din conținutul rechizitoriului reiese că toți trei au aplicat lovituri cu ranga metalică, au pătruns în încăperea operatorului casir Chicu N., ceea ce este în contrazicere cu declarațiile lui Chicu N., indicate în rechizitoriu; 4 - prima instanță nu a aplicat prevederile art. 70 alin. (7) pct. 2) Cod de procedură penală, art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură și nici hotărîrea Guvernului care a aprobat mandatele care urmează a fi aplicate de către avocați, nu a considerat ca nule în temeiul art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, declarațiile bănuitului Dzeașovî V., deoarece mandatele anexate la dosar nu corespund legislației și semnătura nici a lui Dzeașovî și nici a lui Cîvîrjic nu sunt, lipsește temeiul apărării din oficiu a avocatului; - din ansamblu de probe rezultă că infracțiunea a avut loc, dar cine a săvârșit, în ce împrejurări și în ce sumă a fost sustras, nu s-a stabilit prin probe pertinente; - instanța de fond a conchis injust că la caz a fost dovedită culpa lui Dzeașovî Valerii și Uzun Fiodor în săvârșirea infracțiunii de jaf, prevăzute de art. 187 alin.(4) Codul penal, nu s-au atestat elementele infracțiunii de jaf în acțiunile lor și s-a ajuns la soluția incorectă de condamnare a inculpaților; - vinovăția lui Uzun și Dzeașovî nu este dovedită și din conținutul sentinței apar dubii, deoarece ea nu este bazată pe probe pertinente, concludente, utile și veridice prezentate spre cercetare de către partea acuzării. 3.3. Inculpatul Cîvîrjic Gheorghi, care solicită casarea acesteia. În motivarea apelului a invocat: - în timpul examinării cauzei au fost efectuate erori, fiindu-i încălcate drepturile, nu recunoaște vina, fiind prezentate mai multe probe ce nu au fost luate în considerație; - martorul Cozacu A. a confirmat clar că, tot timpul la data de 15.11.2013 s-a aflat cu el, în sectorul Botanica, mun. Chișinău și telefonul mobil se afla cu el; - inculpatul Uzun F. , care a confirmat că el a rămas acasă la Cozac A. în sectorul Botanica; - declarațiile inculpatului Dzeașovî V., care a confirmat că nu s-a întâlnit cu el, iar martorul Dilsis V. a confirmat că cu el nu este cunoscut și nu a avut careva contacte cu acesta, martorul Prodan I. nu indică asupra sa, cât și alți martori, la fel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că, cu toate că inculpații nu și-au recunoscut vina, prima instanță întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția acestora, bazându-se pe declarațiile părții vătămate Chicu N., reprezentantului părții vătămate SRL „Funny Pig”, Prodan I., martorilor Radu P., Vieru I., Radu V., Roșu M., Dilsis V., Dragni C., Tașci M., Cazacu A., Leanca L. și materialele cauzei: procesul-verbal de cercetare la locul comiterii infracțiunii din 15.11.2013 (f.d. 20-25 vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Chicu N. (f.d. 27 vol. I); ordonanță de recunoașterea în calitate de reprezentant legal a SRL „Funny Pig” - Prodan Ion (f.d. 33-34 vol. I ); ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă ăm 16.11.2017 a lui Prodan Ion, reprezentantul SRL „Funny Pig” (f.d. 39-40 vol. I); bonurile fiscale și extrasul din rulajul realizărilor la întreprinderea „Funny Pig” SRL în ziua de 15.11.2013 (f.d.40-41, Vol.I); raportul de 5 expertiză medico-legală nr. 449 din 19.11.2013 (f.d. 65 vol.I); antenele stabilite la locul comiterii infracțiunii (f.d.79 vol.I); raportul de analiză a convorbirilor telefonice (f.d. 113-118 vol. I); descifrările telefonice (f.d. 119, 123-141, vol.I); ordonanța de recunoaștere și de atașare a mijloacelor materiale de probă a descifrărilor convorbirilor telefonice (f.d. 142 vol. I); procesul-verbal de ridicare și ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte (f.d. 176-177 vol. I); procesul-verbal de verificare a declarațiilor bănuitului Dzeașovî Valeri la locul comiterii infracțiunii din 24.11.2013 (f.d. 40-43 vol. II) copia registrului de evidență a realizărilor efectuate în ziua de 15.11.2013 la întreprinderea SRL „Funny Pig” și copia bonurilor fiscale precum și lista facturilor fiscale (f.d. 42-50 vol. IV). Instanța de apel a reținut că, declarațiile depuse de către inculpații Uzun Fiodor, Dzeașovî Valeri și Cîvîrjic G., prin care nu-și recunosc vina în comiterea infracțiunilor imputate lui, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Codul de procedură penală. În viziunea instanței de apel, argumentele expuse în cerere și argumentele expuse în prima instanță referitor la nevinovăția inculpaților sunt, în mare parte identice. Prima instanța a argumentat amănunțit divergențele dintre declarațiile inculpaților și unii martori ai apărării, concluzionînd asupra netemeiniciei versiunilor inculpaților. Instanța de apel a preluat motivarea expusă de către prima instanță referitor la vinovăția inculpaților și a constatat că prin această motivare se argumentează motivat aspectele la care se referă la vinovăția inculpaților. La caz, prejudiciul (la caz, suma de bani sustrasă) a fost probat prin declarațiile părții vătămate Chicu Nicolai și martorul Leanca Ludmila. Instanța de apel a respins solicitarea avocatului Isiumbeli Valeriu, în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri cu referire la faptul, că în cazul în care instanța va ajunge la concluzia precum că vina inculpaților de comiterea jafului este dovedită, să recalifice acțiunile acestora din prevederile art. 187 alin. (4) Codul penal în prevederile art. 187 alin. (2) Codul penal, dat fiind faptul că, au intervenit schimbări în legislație privind cuantumul sumei care se atribuie la proporții mari. Respingerea solicitării avocaților se bazează pe faptul că conform Legii nr. 207 din 29.07.2016, privind modificarea și completarea unor acte legislative, care la 07 noiembrie 2016 a intrat în vigoare, a fost modificat conținutul art. 126 alin. (1) Cod penal, potrivit căruia „Se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei”. Totodată, conform Hotărârii de Guvern nr. 951 din 20.12.2012, privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2013, s-a aprobat cuantumul în mărime de 3850 lei, astfel 20 salarii medii lunare pe economie prognozate constituie suma de 77000 lei și respectiv încadrarea 6 juridică a acțiunilor inculpaților urmează a fi menținută în continuare în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (4) Codul penal. Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Uzun Fiodor, Dzeașovî Valeri și Cîvîrjic Gheorghi, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului. La stabilirea și individualizarea pedepsei, instanța de apel, circumstanțe atenuante a atragerii la răspunderii penală a inculpaților Uzun Fiodor și Cîvîrjic Gheorghi, conform art. 76 Codul penal, instanța de apel nu a reținut, iar în privința inculpatului Dzeașovî V. a reținut - prezența copilului minor în familia vinovatului. Ca circumstanțe agravante în privința inculpaților Uzun Fiodor, Cîvîrjic Gheorghi și Dzeașovî Valeri, conform art. 77 Codul penal, instanța a reținut - săvîrșirea infracțiunii prin orice formă de participație, iar în privința lui Cîvîrjic Gheorghi și comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară. Instanța de apel a constatat că prima instanță corect și echitabil a stabilit pedepsele inculpaților. Astfel, în opinia instanței de apel, prima instanță corect a încasat în mod solidar în favoarea părților vătămate Chicu Nicolai prejudiciul material în sumă de 1000 lei, prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei, iar în total suma de 21 000 lei, iar în beneficiul părții vătămate ÎCS „Funny Pig” SRL, prejudiciul material în sumă de 82 350 lei.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză, au fost atacate cu recurs ordinar de către: 6.1 Procuror, care solicită casarea parțială a deciziei, în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la confiscarea specială în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal, a corpului delict, automobilul de model „Audi A4” cu n/î XXXXX, ca obiect rezultat din infracțiuni și dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului invocă: - cele indicate de instanța de apel nu pot fi considerate istanțe ce ar justifica neaplicarea prevederilor art. 106 Cod penal; - în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia de menținere a sentinței contestate, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, inclusiv și asupra confiscării speciale a automobilului de model A4 cu n/î XXXXX, în conformitate cu prevederile 106 Codul penal, ca rezultat din infracțiuni; 7 - acuzarea de stat prin prezentul recurs ordinar nu contestă calificarea și pedeapsa stabilită inculpatului, însă critică decizia instanței de apel doar în partea aplicării prevederilor art. 106 Cod penal; - conform celor constatate în cadrul ședinței de judecată și anume din declarațiile martorului Tașci Mihail (f.d. 60-61 vol. 1), reiesă că automobilul de model Audi A4 n/î XXXXX, l-a vîndut lui Uzun Fiodor la data de 19 sau 20 noiembrie 2013. I-a fost transmisă suma de 26000 lei în bancnote de 100 și 200 lei. Infracțiunea a fost comisă la 15.11.2013. În drept recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 6.2 Avocatul Isiumbeli Valeriu în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri, prin care solicită casarea acestora și adoptarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii imputate. În motivarea recursului invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apel, suplimentar menționând că: - instanțele de fond au examinat cauza cu încălcarea prevederilor art. 358 alin. (5) și art. 417 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, dat fiind faptul că incorect au indicat datele de identitate față de inculpatul Uzun F., cu toate că a fost prezntat certificatul de căsătorie și naștere a copilului minor, pe când în hotărâri este indicat că este holtei și nu are la întreținere copil minor; -procedura examinării apelului a fost alcătuită din colegiul din 3 judecători și anume Președintele ședinței de judecată Pleșca Ion, judecătorii Spoială Alexandru și Negru Maria, ulterior completul a fost modificat, în proces a intervenit judecătorul Furdui Sergiu și procedura de examinare a continuat mai departe, fără a fi luat de la început, ceia ce este contrar prevederilor art. 31 alin. (2) Cod de procedură penală; - instanța de apel în procedura examinării apelului nu l-a citat pe reprezentantul părții vătămate ICS „Funny Pig” SRL Prodan Ion; - în apel a fost indicat faptul că la săvîrșirea infracțiunii au participat două persoane, dar instanța a judecat 3 persoane; - instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivelor indicate în apel în ceea ce privește corectitudinea prejudiciului aplicat de instanța de fond, menținută de instanța de apel a sumei de 82350 lei. În pct. 1, 2, 3, 4 este cert stabilit prin documente mijloacele bănești ale întreprinderii SRL „Funny Pig”, cu trei zile pînă la ziua săvârșirii infracțiunii și analiza cecurilor de casă la ziua săvîrșirii infracțiunii; - suma prejudiciului de 82 350 lei este neprobat și este artificial alcătuit de firmă; - din analiza probelor, examinându-le conform art. 101 Cod de procedură penală, s-a stabilit că acțiunile inculpatului Uzun Fiodor nu se încadrează în infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal. Acestea argumente au fost prezentate instanței de fond, care nu le-a analizat și nici nu le-a combătut. Instanța de apel toate acestea temeiuri nu le-a analizat, în pct. 7 al deciziei nici nu le-a invocat, și nu s-a expus asupra corectitudinii analizei date cu contraargumentarea acestor probe în scris; 8 - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra temeiului nulității proceselor verbale de audiere în calitate de bănuiți a lui Dzeașovî Valeriu și Cîvîrjic Gh, cu lezarea drepturilor la apărare, deoarece avocații care au participat la audierea lor au prezentat semnate de către bănuiți și fără ca să cuprindă temeiul participării avocatului din oficiu. În așa situație instanța de fond nu a aplicat prevederile art. 70 alin. (7) pct. 2) Cod de procedură penală, art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură și nici hotărîrea Guvernului care a aprobat mandatele care urmează a fi aplicate de către avocați. Asupra acestui motiv, instanța de apel nu s-a pronunțat și nici nu l-a indicat; -ambele instanțe greșit au dat apreciere la descifrările convorbirilor telefonice; - instanța de apel la examinarea cauzei a comis un șir de erori, astfel potrivit declarațiilor părții vătămate și a martorilor, infracțiunea a fost comisă de 2 persoane, iar în conținutul hotărârilor sunt atrași la răspundere penală 3 persoane. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 1), 2), 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală. 6.3 Inculpatul Cîvîrjic Gheorghi, care solicită casarea deciziei. În motivarea recursului invocă: - în apel a indicat că în acțiunile și inacțiunile sale nu sunt întrunite elementele infracțiunii, nu au fost prezentate careva probe în confirmarea vinovăției sale în comiterea infracțiunii incriminate; - în materialele cauzei penale și în ședința de judecată a indicat că nu a participat la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal, fapt confirmat și de martori în prima instanță și că la momentul comiterii infracțiunii se afla în or. Chișinău, fapt confirmat și prin localizarea telefonului său mobil, că se afla în sectorul Botanica; - în cauza penală nu doar au fost efectuate încălcări ale Codului de procedură penală, dar a fost aplicată și forța fizică, despre care fapt confirmă expertizele medico-legale, în privința la toți inculpații pe caz și materialele cauzei penale; - au fost încălcate termenele de examinarea a cauzei, aflându-se în Penitenciarul nr. 13, ilegal mai mult de un an; - prima instanță a admis serioase încălcări în privința sa și nu s-a expus asupra prevederilor art. 385 Cod de procedură penală, iar instanța de apel nu s-a expus asupra încălcărilor primei instanțe; - nici la o etapă a urmăririi penale, nici unuia din învinuiți nu i-a fost prezentat interpret, fiind prezentat doar în ședința de judecată; - necorespunderea declarațiilor martorilor din sentință cu declarațiile acestora din înregistrarea audio a ședinței de judecată. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Isiumbeli Valeriu în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri, a depus referință privind opinia asupra recursului declarat de către procuror, solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece la 9 materialele cauzei au fost prezentate probe ce atestă faptul că automobilul aparține cu drept de proprietate altei persoane care nu a participat la săvârșirea infracțiunii și acest automobil corect urmează a fi restituit proprietarului de drept.

Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a hotărârii instanței de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit alin. (1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel. Revenind la textul recursurilor ordinare declarate de către procuror, inculpatul Cîvîrjic Gheorghi și avocatul Isiumbeli Valeriu în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri se constată, că recurenții invocă ca temeiuri de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 1), 2), 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, evidențiind faptul că prin decizia instanței de apel nu s-a dat răspuns la argumentele specificate în apeluri. Colegiul penal lărgit constată că sentința primei instanțe a fost a atacată cu apeluri de către procuror, inculpatul Cîvîrjic Gheorghi și avocatul Isiumbeli Valeriu în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri. Instanța de apel, prin decizia din data de 24 septembrie 2018, a respins ca nefondate apelurile declarate, însă în partea descriptivă nu a indicat și nu a descris apelul inculpatului Cîvîrjic Gheorghi, de asemenea în partea motivată nu s-a expus asupra motivelor invocate în acesta. Totodată, verificând criticile expuse în recursurile declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, deoarece instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele esențiale invocate de apelanți în ordine de apel. Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârii judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate de apelanți în prezenta speță, unde au fost puse pentru discuție în instanța de apel, inclusiv câteva argumente principale cum ar fi: Procurorul, a invocat : 10 - sentința este ilegală în ceea ce privește refuzul de a satisface demersul acuzării privind confiscarea specială în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal a corpului delict, automobilului de model „Audi A4” cu n/î XXXXX, ca obiect rezultat din infracțiuni și faptul că pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă și nu corespunde gravității faptei imputate și circumstanțelor cazului; - în procesul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, după comiterea infracțiunii de jaf, inculpatul Uzun F., cu banii obținuți în rezultatul comiterii jafului, și-a procurat de la consăteanul Tașci M. automobilul de model Audi A 4 cu n/î XXXXX; - faptul procurării automobilului menționat a fost confirmat prin declarațiile martorului Tașci M.; -pedeapsa aplicată de instanță de judecată fiind prea blândă. Avocatul Isiumbeli Valeriu în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri, a invocat: -inculpații Uzun F. și Dzeașovî V. nu recunosc vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (4) Cod penal, dat fiind faptul că nu ei au săvârșit infracțiunea imputată, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii; - sentința este bazată doar pe presupuneri, nimeni din audiați nu indică la ei că au săvârșit infracțiunea; - în motivarea sentinței instanța face trimitere la declarațiile părții vătămate Chicu N., care a indicat că infractorii erau slabi, ceea ce nu poate fi aplicabil față de inculpați, care la înfățișare nu sunt slabi. Mai mult în ședința de judecată el nu i-a cunoscut nici la înfățișare și nici după voce, iar în opinia lui, infractorii de statură erau scunzi; - dacă la săvârșirea jafului participă și alte persoane în calitate de organizatori, instigatori sau complici, acțiunile lor trebuie calificate situației concrete (un autor sau doi și mai mulți), potrivit art. 42 și alin. (4) art. 187 sau alin. (2) art. 187 Codul penal, exemplu, dacă o persoană (instigatorul) a determinat-o să săvârșească jaf, acțiunile autorului trebuie calificate potrivit alin. (4) art. 187, iar acțiunile instigatorului - potrivit art. 42 și alin.(4) art. 187 Codul penal, în cazul în care instigatorul a determinat două persoane la săvârșirea jafului, acțiunile lui trebuie calificate potrivit art. 42 și potrivit prevederilor din lit. b) alin. (2) al art. 187 din Codul penal, iar coautorilor - potrivit lit. b) art. 187 din Codul penal; - în rechizitoriu, cât și actul de inculpare, de către partea acuzării nu au fost dovedite nici printr-o probă faptul, că Uzun Fiodor și Dzeașovî sunt subiecții infracțiunii incriminate; - în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, de asemenea nu au fost prezentate probe ce atestă faptul că Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri au săvârșit infracțiunea imputată, circumstanțele, data și locul săvârșirii, rolul lor concret în săvârșirea infracțiunii. Nu au fost prezentate probe contrare, celor examinate în instanța de judecată, ce atestă faptul, că ei nu au fost la ferma de porci și nu au participat nemijlocit la jaf; - încadrarea juridică nu a fost corect aplicată, dat fiind faptul că în ordonanța de înaintare a învinuirii, în rechizitoriu și nici în sentință nu este specificat rolul și acțiunile concrete ale infractorilor, încadrarea lor în temeiul art. 42 Cod penal; - în ordonanța de pornire a urmăririi penale din 15 noiembrie 2013, din declarațiile părții vătămate Chicu Nicolae și a martorului Radu Petru, Roșu Mihail la săvârșirea 11 infracțiunii au participat două persoane, dar la răspundere penală sunt atrași trei persoane, nu este clar cine a săvârșit jaful și cine a favorizat săvârșirea acestei infracțiuni; - la urmărirea penală și în instanța de judecată Dzeașovî Valeriu a declarat, că el pentru prima dată a aflat despre infracțiune de la colaboratorii de poliție, care și i-au spus ce să declare și ce să spună; - în sentință se face trimitere la faptul că Dzeașovî Valeri în declarațiile lui la fața locului a spus că i-a luat pe doi din apropierea sat. Xxxxx, pe când el a menționat că nimeni lui nimica nu i-a spus despre jaf, el nici de cum nu putea să cunoască despre infracțiune, așa probe în dosar nu sunt; - în ansamblul de probe prezentate de acuzarea de stat și luate ca bază de către instanța de fond rezultă că, infracțiunea a avut loc, dar cine a săvârșit în ce împrejurări și ce sumă a fost sustrasă nu s-a stabilit prin probe pertinente; -din probele anexate la materialele cauzei, se atestă faptul că inculpații nu sunt subiecți ai infracțiunii și nu au participat la jaf; - suma prejudiciului de 82 350 lei este neprobat și este artificial alcătuit de firmă; - din analiza probelor, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, a stabilit că acțiunile inculpatului Uzun Fiodor nu se încadrează în infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal; - suma prejudiciului a fost indicat la momentul intentării dosarului penal (ordonanța de pornire a urmăririi penale din 15.11.2013 ora 18.30) în mărime de 82 350 lei, fără a fi probat cu documente contabilo-financiare, dar cu demers oficial întreprinderea s-a adresat tocmai la 28.11.2013 ca să fie încasată suma de 82350 lei. Conform calculelor prezentate mai sus la sfîrșitul zilei urma a fi încasată numai suma de 50781 de lei, ceia ce nici de cum nu formează proporții mari; - din conținutul rechizitoriului reiese că toți trei au aplicat lovituri cu ranga metalică, au pătruns în încăperea operatorului casir Chicu N., ceea ce este în contrazicere cu declarațiile lui Chicu N. îndicate în rechizitoriu; - prima instanță nu a aplicat prevederile art. 70 alin. (7) pct. 2) Cod de procedură penală, art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură și nici hotărîrea Guvernului care a aprobat mandatele care urmează a fi aplicate de către avocați, nu a considerat ca nule în temeiul art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, declarațiile bănuitului Dzeașovî V., deoarece mandatele anexate la dosar nu corespund legislației și semnătura nici a lui Dzeașovî și nici a lui Cîvîrjic nu sunt, lipsește temeiul apărării din oficiu a avocatului; - din ansamblu de probe rezultă că infracțiunea a avut loc, dar cine a săvârșit, în ce împrejurări și în ce sumă a fost sustras nu s-a stabilit prin probe pertinente; - instanța de fond a conchis injust că la caz a fost dovedită culpa lui Dzeașovî Valerii și Uzun Fiodor în săvârșirea infracțiunii de jaf prevăzute de art. 187 alin.(4) Codul penal, nu s- au atestat elementele infracțiunii de jaf în acțiunile lor și s-a ajuns la soluția incorectă de condamnare a inculpaților; - vinovăția lui Uzun și Dzeașovî nu este dovedită și din conținutul sentinței apar dubii, deoarece ea nu este bazată pe probe pertinente, concludente, utile și veridice prezentate spre cercetare de către partea acuzării. Inculpatul Cîvîrjic Gheorghi, a menționat: 12 - în timpul examinării cauzei au fost efectuate erori, fiindu-i încălcate drepturile, nu recunoaște vina, fiind prezentate mai multe probe ce nu au fost luate în considerație; - martorul Cozacu A. a confirmat clar că tot timpul la data de 15.11.2013 s-a aflat cu el, în sectorul Botanica, mun. Chișinău și telefonul mobil se afla cu el; - inculpatul Uzun F., a menționat că el a rămas acasă la Cozac A. în sectorul Botanica; - declarațiile inculpatului Dzeașovî V., care a confirmat că nu s-a întâlnit cu el, iar martorul Dilsis V. a confirmat că cu el nu este cunoscut și nu a avut careva contacte cu el, martorul Prodan I. nu indică nicăieri asupra sa, cât și alți martori, la fel. În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea apelanților, aceste motive ar putea răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri. Așa cum se observă din partea descriptivă a deciziei atacate, nici nu au fost indicate toate motivele expuse mai sus, ulterior fiind redat conținutul declarațiilor părților vătămate, martorilor date în cadrul primei instanțe, fiind menționate și probele scrise ce au fost verificate în instanța de apel, considerând în cele din urmă că vina inculpaților în cele incriminate este confirmată, însă instanța ierarhic inferioară nu s-a expus asupra motivelor esențiale menționate mai sus, fără o fi făcută o analiză sau o argumentare din care considerente alegațiile nominalizate sânt respinse sau apreciate ca neîntemeiate, limitându-se cu expunerea a două două fraze doar asupra prejudiciului și asupra solicitării recalificării acțiunilor inculpaților de la prevederile art. 187 alin. (4) la art. 187 alin. (2) Cod penal, în rest expunînduse doar la general că :„ În prezența circumstanțelor descrise Colegiul penal concluzionează, că în acțiunile inculpaților sunt întrunite toate elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 187 alin. (4) Cod penal (astfel cum au fost constatate de prima instanță), astfel aceștia urmând a fi recunoscuți vinovați de săvârșirea acestei infracțiuni și aplicată o pedeapsă în dispoziția normei incriminate”. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel nu s-a expus în general asupra principalelor motive invocate în apelul procurorului cu privire la confiscarea specială în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal, a corpului delict, automobilul de model „Audi A4” cu n/î XXXXX, ca obiect rezultat din infracțiuni și asupra argumentelor avocatului Isiumbeli Valeriu în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri și a inculpatului Cîvîrjic Gheorghi, ce ține de vinovăția inculpaților și că aceștia nu au participat la comiterea infracțiunii. Potrivit jurisprudenței Curții Europene, în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. Însă, analizând partea motivată și a sentinței, în prezenta cauză, Colegiul penal lărgit constată, că hotărârea primei instanțe, nu conține răspunsuri argumentate la toate criticile de bază invocate în apel, respectiv instanța de apel prin efectul devolutiv al căii de atac urma să dea o 13 apreciere mai amplă aspectelor de fapt și de drept, prin prisma motivelor principale invocate în apel, ceea ce însă nu a fost efectuat în prezenta speță de către instanța de al doilea grad de jurisdicție. În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a- și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit considerentelor CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c. Rusiei (2007) § 85). Deci, Colegiul penal lărgit notează, pentru a demonstra că părțile au fost auzite în prezenta cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărârea sa asupra motivelor decisive invocate de apelanți și nu este suficient doar a prelua motivele hotărârii primei instanțe, dar și a efectua propriile completări în sensul aprecierii temeiniciei acestei hotărârii, prin prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz. Așadar, în decizie instanța de apel urmează să analizeze argumentele importante invocate de apelanți și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de apelanți. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns alegațiilor de bază invocate de către apelanți, care în opinia lor au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel, nominalizate și în prezenta decizie; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să 14 analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii imputate pentru fiecare inculpat, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea individualizării și stabilirii pedepsei, în caz de adoptare sau menținere a unei soluții de condamnare, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, inculpatul Cîvîrjic Gheorghi și avocatul Isiumbeli Valeriu în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Uzun Fiodor Xxxxx, Cîvîrjic Gheorghi Xxxxx, Dzeașovî Valeri Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la data de 18 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda Judecător Țurcan Anatolie Judecător Boico Victor 15