1ra-531/2019 — art. 352 alin. 1 CP

1ra-531/2019 — art. 352 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-531/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Corolevschi Maria în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2018 și a sentinței

Judecătoriei Soroca, sediul Central din 02 august 2018, în cauza penală privindu-l pe

Focșa Constantin Xxxxx, născut la xxxxx, domiciliat

or. Xxxxx, s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Constantin Xxxxx a fost liberat de răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal, pe motivul expirării termenului de

prescripție de tragerea la răspundere penală, cu încetarea procesului penal.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, cu încasarea de la Focșa C. în beneficiul lui

Panas N. a prejudiciului material în mărime de 32430 lei; 4 330 euro și 150 dolari

SUA, conform cursului oficial al BNM din data executării hotărârii; a celui moral - 5

000 lei și cheltuieli pentru asistență juridică - 2 100 lei.

2010 și luna februarie 2016, intenționat, exercitând în mod arbitrar și prin încălcarea

ordinii stabilite, un drept de proprietate presupus asupra mai multor bunuri,

depozitate în casa amplasată în s. Xxxxx, r-ul Xxxxx, ce aparține cu drept de

proprietate fostei sale concubine Panas Natalia a.n. xxxxx, samavolnic, fără

promisiunea proprietarei, în executarea aceleiași intenții infracționale unice, a intrat

de mai multe ori în locuința ultimei, de unde ilegal a ridicat următoarele bunuri, care

îi aparțin părții vătămate și anume: un frigider de model „Atlant” la preț de 10 000

lei, o mașină de spălat de model „Samsung”, la preț de 6 000 lei, o mașină de copt

pâine de model „Alice” la preț de 70 euro, o mașină de feliat mezelurile la preț de

1

390 euro, o mașină de ambalat produse alimentare la preț de 150 euro, o mașină de

uscat rufele la preț de 130 euro, o mașină electrică de râșnit cafeaua de model

„Moulinex”, la preț de 35 euro, o mașină electrică de tocat carnea, la preț de 50 euro,

o mașină electrică de cusut la preț de 500 euro, un aspirator de model „Samsung” la

preț de 1200 lei, un fier de călcat la preț de 170 euro, o masă de călcat rufele la preț

de 400 lei, un suport pentru uscat rufe la preț de 300 lei, o rolă electrică la preț de 350

euro, un cuptor cu microunde la preț de 120 euro, un blender (mixer) de model

„Moulinex” la preț de 30 euro, un mixer de model „Moulinex”, la preț de 50 euro,

patru seturi de albituri de iarnă de diferite culori (bej, albe) la preț de 100 euro

fiecare, în total 400 euro, un set de șase cratițe din inox, la preț de 380 euro, 50

farfurii de diferite dimensiuni la preț de 60 lei fiecare, în total 3600 lei, un set de

patru tigăi la preț de 165 euro, 24 platouri de bucătărie la preț de 90 lei fiecare, în

total 2164 lei, trei vaze din cristal de diferite dimensiuni, la prețul de 30, 60 și 90 euro

fiecare, în total 180 euro, trei vaze din cristal la prețul de 200 lei fiecare, în total 600

lei, două seturi de pahare de dimensiuni mici, a câte șase bucăți în set, la preț de 300

lei fiecare, în total 600 lei, două seturi de pahare de dimensiuni mari a câte șase

bucăți în set, la preț de 300 lei fiecare, în total 600 lei, un set de linguri, furculițe și

cuțite la preț de 170 euro, un set de linguri, furculițe și cuțite la preț de 40 euro, două

seturi de cuțite de servit în număr de 12 bucăți în set, la preț de 15 euro fiecare, în

total 33 euro, un set de cuțite de bucătărie de masă, la preț de 800 lei, un set de

linguri din inox, în număr de 12 bucăți la preț de 24 euro, un set de 12 furculițe din

inox, la preț de 24 euro, un set de 12 furculițe de desert din inox, la preț de 12 euro,

un set de linguri de desert din inox, în număr de 12 bucăți la preț de 12 euro, un set

de 12 linguri de ceai confecționate din inox, la preț de 12 euro, un set de 12 linguri

pentru cafea, confecționate din inox, la preț de 10 euro, un set de 12 cuțite

confecționate din inox, la preț de 24 euro, un set de 4 boluri din sticlă, transparente,

la preț de 130 euro, un set de recipiente de păstrat alimentele în număr de 80 bucăți,

la preț de 40 euro, două casetofoane auto la preț de 50 euro fiecare, în total 100 euro,

5 pleduri de diferite culori, la preț de 800 lei fiecare, în total 4 000 lei, 3 cuverturi de

diferite mărimi și culori la preț de 50 euro pentru o bucată, la preț total de 150 euro, 2

seturi de plapume cu 2 perne în set, la preț de 800 lei fiecare set, în total 1600 lei, 140

sticle de coniac „Cvint” la preț de 100 lei sticla, la preț total de 14000 lei, un lanț din

aur cu cruciuliță la preț de 2800 lei, o brățară confecționată din platină cu aur la preț

de 480 euro, un inel din aur cu perlă și diamante la preț de 450 euro, un dormitor, o

pompă de apă la preț de 3800 lei, 13 casete video la preț de 50 lei fiecare, în total 650

lei, două seturi identice de linguri și furculițe la preț de 100 lei fiecare, în total 200 lei,

o cuvertură la preț de 100 euro, o icoană în ulei cu chipul „Maicii Domnului” la preț

de 1500 lei, un pled de dimensiuni mici cu inscripția „Comfort” la preț de 100 lei, o

plapumă de culoare albastră de lână la preț de 600 lei, un complet de albituri foste în

folosință la preț de 200 lei, un costum pentru femei de culoare neagră la preț de 150

dolari, un complet de două ștergare la preț de 60 lei, o rochie pentru femei la preț de

300 lei, o broboadă de culoare neagră cu flori la preț de 50 lei, două pulovere pentru

femei la prețul de 30 și 50 euro, în total 80 euro, un aparat de fotografiat de model

2

„SKINA” la preț de 300 lei, un frigider pentru automobil de model „SUN” la preț de

50 euro, cauzându-i prejuduciu material în sumă de 56 420 lei; 5 508 euro echivalent

a 123 324 lei și 150 dolari SUA echivalent a 3 076 lei.

3.1 Avocatul Onica B. și inculpatul Focșa Constantin solicitând rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei soluții noi de achitare a celui din urmă din lipsa în

acțiunile lui a elementelor infracțiunii de samavolnicie, invocând faptul că instanța

nefondat punând la baza hotărârii adoptate, declarațiile neprobate a victimei privind

procurarea de una singură și din contul mijloacelor bănești proprii a imobilului din

sat, precum și bunurilor materiale, pretinse a fi însușite samavolnic, fără date

obiective despre existența lor de facto, reieșind din faptul, că din 2011 de când nu

mai concubinează, nu a mai avut acces la imobil, lacătul de la ușa căruia a fost

înlocuit, fapt despre care au relatat și martorii Bruma L., Diaceoc Z. și Focșa I.,

neobservând careva bunuri depozitate, sticlele de divin depistate în domiciliul

părinților săi, fiind pregătite pentru nunta fiicei, costul de facto a frigiderului

„Atlant” fiind de 4 800 lei și a mașinii de spălat - 4 700 lei.

3.2 Inculpatul Focșa Constantin, a depus apel suplimentar, solicitând achitarea,

în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală pentru, că fapta lui nu

întrunește elementele samavolniciei, prin ce ar fi pretins sau intenționa de a-și

revendica dreptul său asupra bunurilor, aflate în posesia victimei, or concubinând cu

partea vătămată Panaș Natalia pe perioada 1986 - 2010 și locuind împreună în casa

părinților săi, având buget comun și bunuri procurate din el, după care în 1997 a fost

procurată o casă în vecinătate, dreptul de proprietate fiind înregistrat după Panas

Natalia, ea fiind predestinată pentru deschiderea unui magazin alimentar, însă după

revenirea ei din Italia în 2010, i-a fost schimbat lacătul de la ușa de intrare, cheile

aflându-se la păstrare la fiica Cristina, fapt ce poate fi confirmat prin depozițiile

martorului Ciucium Valentin, el personal ne mai având acces la acest imobil.

Bunurile ridicate în urma percheziției din 04.03.2016 fiind procurate în perioada

concubinajului, soarta lor nefiindu-i cunoscută, fapt pentru care solicită aprecierea

critică a depozițiilor vecinilor Vovc Andriana și Vovc Vitalie cu care se află în relații

ostile, fiica Focșa Cristina depunând declarații sub influența victimei Panas Natalia,

a cărei acuzații nu sunt altceva decât o răzbunare pentru concubinajul cu o altă

femeie.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

inculpatul Focșa C. neagă cu înverșunare comiterea samavolniciei, vinovăția lui și-a

găsit deplină confirmare prin probele administrate pe dosar, ce au servit obiect de

cercetare judecătorească în instanța de fond, fiind suplimentar verificate și în

instanța de apel, cu includerea lor în conținutul procesului-verbal al ședinței de

judecată.

Drept urmare, instanța de apel a reținut că statuarea corectă de către instanța de

fond la baza verdictului judiciar a probelor verbale și materiale, administrate pe caz

3

de către organul de urmărire penală, care printr-o apreciere obiectivă și coroborare

reciprocă, vin să confirme vinovăția lui în fapta imputată și anume declarațiile părții

vătămate Panas N., martorilor Focșa C., Vovc A., Vovc V., Ciucium V., Focșa I.,

Diaceoc Z., Bruma L.

Totodată, din conținutul probatoriului material administrat pe caz, ce corect a

fost statuat la baza sentinței rezultă, că prin plângerea din 12.02.2016, Panas Natalia

a solicitat atragerea la răspunderea penală a lui Focșa Constantin, care în perioada

anilor 2010-2016 din casa ce aparține ei cu drept de proprietate (contractul de

vânzare cumpărare din 28.11.1997, adeverința de înregistrare a dreptului de

proprietate, f.d. 28-37) a sustras mai multe bunuri de uz casnic în valoare totală de

150 mii lei (f. d. 8), anexând în acest sens pașapoartele tehnice, precum și lista cu

costul bunurilor (f. d. 10-18), fapt susținut prin plângerea depusă și de către Focșa

Cristina (f. d. 9); în cadrul procesului-verbal de cercetare la fața locului din

12.06.2016, fiind supus cercetării domiciliul ce aparține victimei Panas Natalia din

localitatea Xxxxx, Xxxxx, depistându-se mai multe cutii din carton, ce erau pustii,

anexându-se planșa fotografică (f. d. 19 - 27); ca rezultat al efectuării percheziției din

04.03.2016 la domiciliu lui Focșa Constantin din localitatea Xxxxx, r-l Xxxxx au fost

depistate și ridicate bunuri ce aparțin Nataliei Panas.

Contrar punctului de vedere exprimat de partea apărării ce pledează pentru

achitarea inculpatului, instanța de apel, în deplin acord cu instanța de fond, a

apreciat că partea acuzării a prezentat probe incontestabile în confirmarea vinovăției

inculpatului în cele incriminate, fiind corectă concluzia instanței de fond privind

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune în baza

art. 352 Cod penal, ca samavolnicie, adică exercitarea unui drept presupus legitim în mod

arbitrar, prin încălcarea ordinii stabilite, cu cauzarea de daune în proporții mari drepturilor

și intereselor legitime ocrotite de lege ale persoanei fizice.

Instanța de apel a mai reținut temeinicia concluziei judiciare privind existența

în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive a componenței de infracțiune de

samavolnicie, or, acesta prin acțiuni de exercitare a unui drept presupus, în mod

arbitrar a luat în mod samavolnic bunurile, ce-i aparțin fostei concubini Natalia

Panas, procurate de ea personal din mijloacele financiare acumulate ca urmare a

activității sale, timp îndelungat în străinătate, pe care le-a depozitat în locuința ce-i

aparține cu drept de proprietate.

Respectiv, având la bază probatoriul administrat, instanța de apel nu a putut

accepta argumentul inculpatului privind procurarea în cea mai mare parte de

sinestătător, precum și în comun cu victima a bunurilor depistate și ridicate din

locuința sa în cadrul percheziției din 04.03.2016, în lipsa documentelor de însoțire și

decalajul dintre venitul său real și cel al victimei, nereușind să demonstreze, că ar fi

avut reala posibilitate de achiziționare a bunurilor, în lipsa bonurilor de plată ce ar

atesta temeinicia afirmației precum, că costul de facto a frigiderului „Atlant” este de

4 800 lei, iar a mașinii de spălat- 4 700 lei.

4

La fel, în combaterea alegației precum, că victima Panas Natalia a constatat

lipsa bunurilor abia în anul 2016, deși revenea în țară de cel puțin două ori pe an,

instanța de apel a reținut depozițiile ei, unde a precizat, că la reîntoarcerea în

R.Moldova, nu locuia în locuința pe care o deține în proprietate, inclusiv și ale

inculpatului, care a menționat, că din anul 2011 nu a avut careva contact cu Panaș

Natalia, fapt pentru care sunt credibile mențiunile celei din urmă, că a depistat lipsa

obiectelor în anul 2016.

De altfel, versiunea inculpatului referitor la prezența unei răzbunări din partea

fostei concubini și a fiicei, nu are nici un suport factual, la fel ca și solicitarea sesizării

datelor cu caracter personal privind starea sănătății martorului Vovc A., care fiind

audiată de către OUP și instanța de fond, nu a stârnit careva suspecții referitar la

caracterul inadecvat a declarațiilor făcute, ce se coraportă cu întregul probatoriu

administrat la caz, fapt pentru care instanța de apel a și respins respectiva solicitare

ca fiind vădit nefondată.

Cu referire la cele invocate în cererea de apel privitor la aprecierea

necorespunzătoare a probelor, instanța de apel a reținut, că potrivit textului

sentinței atacate, instanța a descris și a apreciat probele în ansamblu, după propria

convingere, just ajungând la concluzia că Focșa C. indubitabil se face vinovat de cele

incriminate.

De rând cu aceasta, instanța de apel a statuat că urmărirea penală și examinarea

cauzei în instanța de fond s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura legală,

nefiind constate încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate. Astfel

procesul-verbal de percheziției din 04.03.2016 a fost întocmit în conformitate cu

prevederile art. art. 127, 131, 260 Cod de procedură penală, în prezența părții

vătămate Panas N. și inculpatului, fiind lipsa obiecțiilor din partea ultimului, fapt ce

denotă acordul lui cu cele reținute în conținutul respectivului proces verbal.

Instanța de apel a mai menționat că organul de urmărire penală a încadrat

acțiunile inculpatului în componența infracțiunii, prevăzute de art. 352 alin. (3) lit. d)

Cod penal în prezența indicilor calificativi "samovolnicia, adică exercitarea unui drept

presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în

proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice", însă,

la data examinării cauzei (02.08.2018) au intervenit modificări operate la art. 126

Codul penal prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 (în vigoare din 07.11.2016) potrivit

căror, se consideră proporții deosebit de mari (ca element constituitiv al laturii

obiective a componenței de samavolnicie) valoarea bunurilor sustrase, dobîndite,

primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute

peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de

persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite

prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

În acest sens, instanța de fond deși corect a considerat necesar de a calcula

cuantumul prejudiciului material reieșind din cel mediu lunar pe economie,

prognozat prin Hotărârea Guvernului, însă greșit l-a calculat în baza HG nr. 54 din

17.01.2018 în mărime de 6 150 lei, pe când urma să-l calculeze în baza HG nr. 879 din

5

23.12.2015, referindu-se la cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat

pentru anul 2016, când au fost depistate acțiunile infracționale și la care se referă

acuzarea, acesta fiind de 5 050 lei, ce înmulțit la 40 formează 202 000 lei, pe când

dauna cauzată prin infracțiune constituie 56 420 lei; 5 580 euro, echivalent a 123 324

lei și 150 dolari SUA, echivalent a 3 076 lei, la suma totală de 182 820 lei, ce conform

modificărilor operate în lege menționate mai sus, nu mai constituie proporții

deosebit de mari, respectiva concretizare nefiind temei pentru reîncadrarea

acțiunilor sau desfacerea sentiței.

Respectiv, din momentul în care cuantumul prejuduciului cauzat prin

infracțiune nu mai constituie proporții deosebit de mari, instanța de apel a reținut că

prima instanță întemeiat a dispus recalificarea acțiunilor inculpatului de la lit. d)

alin. (3) la alin. (1) art. 352 Cod penal cu calificativele samavolnicia, adică exercitarea

unui drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat

daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice.

Totodată, în viziunea instanței de apel instanța de fond corect a dispus liberarea

de răspundere penală a inculpatului din motivul expirării termenului de prescripție

pentru atragerea la răspundere penală pentru comiterea cu intenție a unei infracțiuni

din categoria celor ușoare, precum este componența art. 352 alin. (1) Cod penal,

refrindu-se la faptele din perioada anilor 2010 - 2016, la caz corect fiind aplicabile

prevedrile art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, potrivit căror persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de 2 ani de la data

săvârșirii unei infracțiuni ușoare, precum și dispozițiile art. 332 alin. (1) Cod de

procedură penală, ce stipulează, că în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se

constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4),

5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință

motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

declarat de către avocatul Corolevschi M. în numele inculpatului, care solicită

casarea acestora și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Focșa C. să fie achitat.

În motivarea recursului ordinar invocă:

- instanța de apel, ținînd cont de egalitatea părților în proces, era obligată să

asigure cercetarea tuturor circumstanțelor cauzei și a probelor prezentate în egală

măsură, ca ulterior să dea o apreciere obiectivă și sub toate aspectele. Declarațiile

părții vătămate și a martorilor acuzării sunt în mare parte contradictorii și nu sunt

credibile;

- în argumentarea hotărîrii, instanța a interpretat eronat circumstanțele de fapt

și prevederile legislației penale și procesual-penale Astfel, instanța pune în seama

inculpatului de a demonstra nevinovăția și cuantumul prejudiciului de care este

învinovățit. Nu s-a respectat principiul prezumției nevinovăției și prevederile

alineatului 3 al articolului 1 din Codul de procedură penală;

- partea vătămată Panas N. a răspuns cu certitudine că prețurile la bunurile, de

care este învinuit că Focșa C. a deposedat-o, sunt stabilite de ea însuși. Careva

documente de însoțire și bonuri de plată nu are și nu sunt anexate la dosar;

6

- nefiind anexat bonuri de plată, acte de proveniență și apartinență a bunurilor

din litigiu și careva probe a părții vătămate Panas Natalia despre venitul său și

aportul la procurarea acestor bunuri, instanța de fond și de apel soluționează

acțiunea civilă motivînd prin propria convingere, fără careva probe;

- cercetarea circumstanțelor nu a fost completă și obiectivă, astfel, nu au fost

acumulate probe pertinente și concludente din care ar rezulta cu certitudine că Focșa

C. este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal;

- în motivarea sentinței, instanța nu a dat nici o apreciere declarațiilor

martorului Ciucium Valentin or, aceste declarații sunt esențiale speței, prin faptul că

la locul presupusei fapte nu au existat semne de spargere. Instanța, în motivarea

sentinței, nu a argumentat în niciun fel faptul că, inculpatul ar fi avut în posesie

cheile noi de la casă. Astfel, în decizia instanței nu este demonstrată legătura cauzală

dintre presupusele acțiuni ale inculpatului și faptul că pătrunderea s-ar fi comis nu

prin spargere, dar prin acces liber - cu utilizarea cheii de la lacăt;

- inculpatul din start a comunicat că din anul 2010 nu a posedat cheile de la casa

lui Panas N. și tot de atunci nu a mai intrat în acea casă. Mai mult ca atît, aceste chei

nu au fost depistate nici în cadrul percheziției, care s-a efectuat la domiciliul lui

Focșa C. la data de 04.03.2016;

- referitor la acțiunea procesuală - percheziția din data de 04.03.2016, instanța a

adoptat o poziție simplistă și comodă în vederea învinuirii lui Focșa Constantin și

anume: dacă au fost găsite la inculpat bunuri indicate în rechizitoriu, înseamnă că el

le-a sustras (luat ilegal), însă astfel de abordări sunt în stare să pericliteze încrederea

cetățenilor în actul de justiție;

- partea vătămată împreună cu fiica sa au folosit organul de urmărire penală,

procurorul, pentru a-și realiza scopul, astfel ocolind procedura de partajare legală a

bunurilor, prin intermediul percheziției, au fost ridicate aproape toate bunurile din

casa lui Focșa Constantin și transmise absolut nejustificat în posesia lui Panas

Natalia. Plus la aceasta i-a mai imputat inculpatului încă o sumedenie de bunuri,

despre existența cărora, acesta nu a cunoscut niciodată. Contravaloarea cărora, la fel

a fost încasată de la inculpat prin sentința contestată. Din toate aceste bunuri

(descrise în rechizitoriu dar care nu au fost depistate în cadrul percheziției), nu a fost

prezentat nici o probă materială, nici un cec, nici o factură, nici un pașaport tehnic

sau act de garanție, nici o poză care să confirme existența acestora și valoarea lor;

- bunurile ridicate în urma percheziției, însăși instanța, cu referire la declarațiile

părții vătămate, a confirmat în majoritatea cazurilor că aceste bunuri au fost

procurate în perioada concubinajului adică pînă în anul 2010;

- neavînd dovezi de procurarea acestor bunuri, Panas Natalia a folosit această

cale din interes meschin și răzbunare, întrucît inculpatul a dorit să-și creieze altă

familie. Cu cât a contribuit Panas Natalia la agonisirea averii și cu cît a contribuit

Focșa Constantin, atît instanța de fond cît și cea de apel nu a determinat. Aportul

financiar nu a fost probat nici de Panas Natalia, nici de Focșa Constantin, întrucît,

lucrurile procurate erau în interesul fiicei lor, pentru nuntă, Focșa Constantin

niciodată nu a pretins la aceste obiecte. Lucrurile au fost aduse în casa lui Focșa

7

Constantin întrucît în rezultatul convețuirii împreună cu partea vătămată și

pregătirii de nuntă pentru fiică lor comună. Panas Natalia nici măcar nu a încercat

să-și i-a lucrurile din casa unde a locuit cu Focșa Constantin 24 ani pe cale pașnică;

- instanța de apel nu a dat o apreciere privind declarațiile părții vătămate,

precum că a depistat dispariția bunurilor abia în februarie 2016, cu toate că pe toată

această perioadă venea acasă, în Xxxxx de cel puțin 2 ori pe an. Din 2010 pînă în

2016, nu a observat ca au dispărut bunurile din casa sa: bijuterii prețioase anterior

menționate și obiecte voluminoase:cum ar fi frigiderul, mașina de spălat. Mai mult

ca atît casa dată era vizitată și de fiica sa, care la fel avea un set de chei după cum a

confirmat ea însăși;

- instanța nu și-a argumentat poziția privind circumstanțele, privind modul de

intrare după încetarea concubinajului, a inculpatului în casa părții vătămate, dacă

însăși martorul Focșa Cristina nu a fost în stare să argumenteze cum cheile noi de la

casă au ajuns în posesia lui Focșa Constantin;

- instanța a luat o poziție părtinitoare și intenționat a evitat să precizeze că Focșa

Constantin a avut chei de la casă doar pînă în 2010-2011, ulterior dînsul nu a avut

acces la intrare în casă, circumstanță confirmată prin declarațiile martorului Ciucium

Valentin, și a însăși Panas Natalia;

- inculpatul a invocat că este în relații ostile cu vecinii Adriana și Vitalie Vovc,

care au calitatea de martor. Din cele relatate de inculpat, Adriana Vovc se află la

evidență la psihiatrie, astfel declarațiile acesteia sunt dubioase, în acest sens apărarea

a solicitat sesizarea Instituției Medico-sanitară Publică Centru de Sănătate Soroca,

referitor la evidența psihiatrică a martorului Adriana Vovc, însă instanța de apel a

refuzat;

- concluziile instanțelor cu privire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352

alin. (1) Cod penal, sunt pripite și contradictorii analizei, și corespunderii acțiunilor

acestuia, raportate la situația de drept, astfel că în cazul de față, instanțele au dat o

interpretare greșită a stării de fapt reținute, ignorând și analizând eronat probatoriul

administrat la caz;

- în speță nu s-a invocat niciodată faptul că inculpatul ar fi pretins sau a avut

intenția să-și revindece drepturile sale asupra bunurilor care s-ar fi aflat în posesia

părții vătămate. Astfel, nici în rechizitoriu, nici în sentință nu s-a argumentat faptul

exercitării de către inculpat în mod arbitrar, a unui drept al său, cel mai probabil în

contestul partajului bunurilor comune ale foștilor concubini. Din materialele cauzei

rezultă că Focșa Constantin niciodată nu i-a comunicat lui Panas Natalia că

intenționează să-și revindece bunurile sale și nici nu au discutat despre partajarea

acestor bunuri, mai mult ca atît nici nu cunoștea de existența multora din ele.

În drept, recursul declarat este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod

de procedură penală.

penală, partea vătămată a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

hotărârile adoptate în cauză sunt legale și întemeiate, conțin probe concrete ce

8

confirmă vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate, iar inculpatul prin

diferite metode dorește să ducă în eroare instanța de judecată.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii

instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit alin. (1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel.

Revenind la textul recursului ordinar declarat de către avocatul Corolevschi M.

în numele inculpatului se constată că, recurenta invocă temei de drept prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, evidențiind faptul că prin

decizia instanței de apel nu s-a dat răspuns la argumentele specificate de către

avocatul Onica B. și inculpatul Focșa Constantin în apeluri.

Verificând criticile expuse în recursul declarat, în raport cu actele cauzei,

Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, deoarece instanța de apel la

judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele

esențiale invocate de avocatul Onica B. și inculpatul Focșa Constantin în ordine de

apel.

Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârii

judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate de apelanți în prezenta speță,

menționate și în recurs, unde au fost puse pentru discuție în instanța de apel,

inclusiv câteva argumente principale cum ar fi:

- partea vătămată Panas N. a indicat cu certitudine că prețurile la bunurile, de

care este învinuit că Focșa C. a deposedat-o, sunt stabilite de ea însuși. Careva

documente de însoțire și bonuri de plată nu are și nu sunt anexate la dosar;

- nefiind anexate bonuri de plată, acte de proveniență și apartinență a bunurilor

din litigiu și careva probe a părții vătămate Panas Natalia despre venitul său și

aportul la procurarea acestor bunuri, instanța de fond soluționează acțiunea civilă

motivînd prin propria convingere, fără careva probe;

- în motivarea sentinței, instanța nu a dat nici o apreciere declarațiilor

martorului Ciucium Valentin or, aceste declarații sunt esențiale speței, prin faptul că

9

la locul presupusei fapte nu au existat semne de spargere. Instanța, în motivarea

sentinței, nu a argumentat în nici un fel faptul că, inculpatul ar fi avut în posesie

cheile noi de la casă. Astfel, nu este demonstrată legătura cauzală dintre presupusele

acțiuni ale inculpatului și faptul că pătrunderea s-ar fi comis nu prin spargere, dar

prin acces liber - cu utilizarea cheii de la lacăt;

- inculpatul din start a comunicat ca din anul 2010 nu a posedat cheile de la casa

lui Panas N. și tot de atunci nu a mai intrat în acea casă. Mai mult ca atît, aceste chei

nu au fost depistate nici în cadrul percheziției, care s-a efectuat la domiciliul lui

Focșa C., la data de 04.03.2016;

- referitor la acțiunea procesuală - percheziția din data de 04.03.2016, instanța a

adoptat o poziție simplistă și comodă în vederea învinuirii lui Focșa Constantin și

anume: dacă au fost găsite la inculpat bunuri indicate în rechizitoriu, înseamnă că el

le-a sustras (luat ilegal);

- partea vătămată împreună cu fiica sa au folosit organul de urmărire penală,

procurorul, pentru a-și realiza scopul, astfel ocolind procedura de partajare legală a

bunurilor, prin intermediul percheziției, au fost ridicate aproape toate bunurile din

casa lui Focșa Constantin și transmise absolut nejustificat în posesia lui Panas

Natalia. Pe lângă aceasta a mai imputat inculpatului încă o sumedenie de bunuri,

despre existența cărora, acesta nu a cunoscut niciodată, contravaloarea cărora, la fel a

fost încasată de la inculpat prin sentința contestată. Din toate aceste bunuri (descrise

în rechizitoriu dar care nu au fost depistate în cadrul percheziției), nu a fost

prezentată nici o probă materială, nici un cec, nici o factură, nici un pașaport tehnic

sau act de garanție, nici o poză care să confirme existența acestora și valoarea lor;

- bunurile ridicate în urma percheziției, însăși instanța, cu referire la declarațiile

părții vătămate, a confirmat în majoritatea cazurilor că aceste bunuri au fost

procurate în perioada concubinajului adică pînă în anul 2010;

- neavînd dovezi de procurarea acestor bunuri, Panas Natalia a folosit această

cale din interes meschin și răzbunare, întrucît inculpatul a dorit să-și creeze altă

familie. Cu cât a contribuit Panas Natalia la agonisirea averii și cu cît a contribuit

Focșa Constantin, nu a fost determinat. Aportul financiar nu a fost probat nici de

Panas Natalia, nici de Focșa Constantin, întrucît, lucrurile procurate erau în interesul

fiicei lor, pentru nuntă, Focșa Constantin niciodată nu a pretins la aceste obiecte.

Lucrurile au fost aduse în casa lui Focșa Constantin întrucît în rezultatul convețuirii

împreună cu partea vătămată și pregătirii de nuntă pentru fiica lor comună. Panas

Natalia nici măcar nu a încercat să-și i-a lucrurile din casa unde a locuit cu Focșa

Constantin 24 ani pe cale pașnică;

- nu a fost date aprecierii declarațiile părții vătămate, precum că a depistat

dispariția bunurilor abia în februarie 2016, cu toate că pe toată această perioadă

venea acasă, în s.Xxxxx de cel puțin 2 ori pe an. Din 2010 pînă în 2016, nu a observat

ca au dispărut bunurile din casa sa: bijuterii prețioase anterior menționate și obiecte

voluminoase, cum ar fi: frigiderul, mașina de spălat. Mai mult ca atît casa dată era

vizitată și de fiica sa, care la fel avea un set de chei după cum a confirmat ea însăși;

10

- instanța nu și-a argumentat poziția privind circumstanțele, privind modul de

intrare după încetarea concubinajului, a inculpatului, în casa părții vătămate, dacă

însăși martorul Focșa Cristina nu a fost în stare să argumenteze cum cheile noi de la

casă au ajuns în posesia lui Focșa Constantin;

- instanța a luat o poziție părtinitoare și intenționat a evitat să precizeze că Focșa

Constantin a avut chei de la casă doar pînă în 2010-2011, ulterior dînsul nu a avut

acces la intrare în casă, circumstanță confirmată prin declarațiile martorului Ciucium

Valentin, și a însăși Panas Natalia;

- în speță nu s-a invocat niciodată faptul că inculpatul ar fi pretins sau a avut

intenția să-și revendece drepturile sale asupra bunurilor care s-ar fi aflat în posesia

părții vătămate. Astfel, nici în rechizitoriu, nici în sentință nu s-a argumentat faptul

exercitării de către inculpat în mod arbitrar, a unui drept al său, cel mai probabil în

contestul partajului bunurilor comune ale foștilor concubini. Din materialele cauzei

rezultă că Focșa Constantin niciodată nu i-a comunicat lui Panas Natalia că

intenționează să-și revindece bunurile sale și nici nu au discutat despre partajarea

acestor bunuri, mai mult ca atît nici nu cunoștea de existența multora din ele.

În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie

fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat,

deoarece în viziunea apelanților, aceste motive ar putea răsturna soluția adoptată de

prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri.

Așa cum se observă din partea descriptivă a deciziei atacate, au fost indicate pe

scurt motivele expuse mai sus, ulterior fiind redat conținutul declarațiilor părții

vătămate, a inculpatului și a martorilor date în cadrul primei instanțe, fiind

menționate și probele scrise ce au fost verificate în instanța de apel, considerând în

cele din urmă că vina inculpaților în cele incriminate este confirmată, însă instanța

ierarhic inferioară nu s-a expus asupra motivelor esențiale menționate mai sus, fără o

fi făcută o analiză sau o argumentare din care considerente alegațiile nominalizate

sânt respinse sau apreciate ca neîntemeiate, limitându-se cu expunerea unor fraze

generale, dintre care și: „Interpretarea dată permite de a conchide temeinicia concluziei

judiciare privind existența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive a componenței

de infracțiune de samavolnicie, or, acesta prin acțiuni de exercitare a unui drept presupus, în

mod arbitrar a luat în mod samavolnic bunurile, ce-i aparțin fostei concubini Natalia Panas,

procurate de ea personal din mijloacele financiare acumulate ca urmare a activității sale, timp

îndelungat în străinătate, pe care le-a depozitat în locuința ce-i aparține cu drept de

proprietate.”, fără a se expune asupra principalelor motive invocate în apeluri

referitor la costul bunurilor și argumentele inculpatului și a avocatului acestuia,

precum că erau bunuri procurate în comun și dacă în speță nu sunt prezente relații

civile.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene, în situația în care instanța de fond și-a

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de apel/recurs eventual, o curte de apel poate în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției de primă instanță. Însă, analizând partea motivată și a

11

sentinței, în prezenta cauză, Colegiul penal lărgit constată, că hotărârea primei

instanțe, nu conține răspunsuri argumentate la criticile de bază invocate în apel,

respectiv instanța de apel prin efectul devolutiv al căii de atac urma să dea o

apreciere mai amplă aspectelor de fapt și de drept, prin prisma motivelor principale

invocate în apel, ceea ce însă nu a fost efectuat în prezenta speță de către instanța de

al doilea grad de jurisdicție.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-

și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil, iar potrivit considerentelor CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6

al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și

alții c. Rusiei (2007) § 85).

Deci, Colegiul penal lărgit notează, pentru a demonstra că părțile au fost auzite

în prezenta cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în

hotărârea sa asupra motivelor decisive invocate de apelanți și nu este suficient doar

de a se expune prin fraze generale, dar și a efectua propriile completări în sensul

aprecierii temeiniciei acestei hotărârii, prin prisma criticilor invocate de părți, care în

viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la

caz.

Așadar, în decizie, instanța de apel urmează să analizeze argumentele

importante invocate de apelanți și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de

fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste

motive invocate de apelanți. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor

motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz,

decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer prevederile

art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat

răspuns alegațiilor de bază invocate de către apelanți, care în opinia lor au

importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de

apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către

această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,

neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul

cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare

și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de

apel, nominalizate și în prezenta decizie; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

12

înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate

inculpatului, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont

de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și

de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Corolevschi Maria în

numele inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 14 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Focșa Constantin Xxxxx și se

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 11 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

13

14