1re-28/2019 — art.264/1 alin.3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264/1 alin.3 CP
- Temei legal
- art.453 CPP
1re-28/2019 — art.264/1 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1re-28/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte Timofti Vladimir
judecători Toma Nadejda
Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de
condamnat, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași din 11 iulie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
11 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui
Trifan Gheorghe XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 10.11.2017 - 11.07.2018;
Instanța de recurs: 02.08.2018 - 11.10.2018.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 11 iulie 2018, Trifan
Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264/1 alin. (3) Cod
penal, la amendă în mărime de 950 (nouă sute cincizeci) unități convenționale,
echivalentul a 47 500 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport
pe un termen de 4 (patru) ani.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Trifan Gheorghe,
la 21 iunie 2017, în jurul orelor 21:21 minute, conducând neadecvat automobilul de
model Opel Zafira, cu n/î XXXXX pe o stradă secundară din s. Sipoteni, regiunea
„Tochile” a fost somat de către inspectorii INP batalionul nr. 3 să stopeze unitatea de
transport, ultimul a oprit lângă gospodăria vecinului său Țîcu Vasile și urmărind
scopul de a se eschiva de la documentarea cazului a intrat în gospodăria lui Țîcu
Vasile.
Tot atunci, inspectorii INP având bănuieli că conducătorul auto Trifan Gheorghe
se află în stare de ebrietate l-au chemat în stradă și i-au solicitat să fie supus testării
alcooscopice cu „Drager Alcotest”, fapt refuzat de ultimul. Ulterior inspectorii i-au
solicitat lui Trifan Gheorghe să fie condus la Spitalul raional Călărași în vederea
stabilirii stării de ebrietate cu prelevarea mostrelor de sânge fapt categoric refuzat
de către Trifan Gheorghe invocând că nu el ar fi condus unitatea de transport
1
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264/1 alin. (3) Cod penal,
după indicii calificativi: refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului
de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii
stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul
acestui examen medical.
Sentința a fost atacată cu recurs de către inculpat și cu recurs suplimentar
de avocatul Negru Gh., în numele inculpatului.
3.1. Inculpatul a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri,
prin care să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,
indicând că, din probatoriul administrat în cauză, nu rezultă vinovăția lui în
săvârșirea faptei imputate.
3.2. În recursul suplimentar, declarat de avocatul Negru Gh., în numele
inculpatului, s-a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care
cet. Trifan Gh. să fie achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Clasarea procesului penal pe cauza supra pe motivul lipsei faptei și că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin.(3) din Codul Penal.
În motivare a invocat ilegalitatea procesului-verbal din 21.06.2017, care a fost
întocmit cu abateri esențiale de la cadrul legal, deoarece acesta nu conține nimic din
obiecțiile cet. Trifan Gheorghe și nici faptul că contravenția a fost constatată cu
ajutorul mijloacelor tehnice certificate ori al mijloacelor tehnice omologate și
verificate metrologic procedura de aplicare a acestora.
Astfel, apelantul a considerat că, prin actul procedural supra/procesul-verbal
f/n din 21.06.2017), drepturile și libertățile cet. Trifan Gh. au fost încălcate și violate.
Respectiv, actul de înlăturare de la conducerea vehiculului, întocmit, nu poate fi
admis ca probă și prin urmare, se exclude din dosar, nu pot fi prezentate în instanța
de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești.
La același capitol atribui toate actele procedurale administrate și întocmite din
data de 21.06.2017, pe cauza penală supra, întocmite de agentul constatator, de
organul de urmărire penală și nu pot fi admise ca probă în dosar și nu pot fi puse la
baza sentinței. Invocă nulitatea: procesului - verbal f/n din 21.06.2017, de înlăturare
de la conducerea vehiculului, întocmit în temeiul art. art.431,432,438,439 Cod
Contravențional al R.M, Ordonanța de atașare la dosar a corpurilor delicte,
ordonanța privind pornirea urmăririi penale din 07.07.2017, prin faptul că
drepturile și libertățile cet. Trifan Gheorghe, au fost încălcate și violate. Nu au fost
explicate drepturile elementare (de a fi asistat de un apărător, dreptul să facă
declarații sau să refuze de a face, a contesta, p-v, actele, acțiunile procesuale
efectuate cu participarea sa, etc.) prevăzute de: art.2; 5; 6; 425 lit. c); 430 al. 1, 443 al
Cod Contravențional al R.M., art. 254; 285;286;287 al Cod Vamal al R.M. și garantate
de Legea Supremă a R.M. Actele procedurale sunt întocmite cu încălcarea codului
Contravențional și Codului de Procedură Penală.
De fapt cet. Chitoroaga Victor, se afla la volanul automobilului în cauză a
declarat că el a văzut automobilul de poliție la o distanță de 130-140 metri care se
deplasa în întâmpinare cu girofarurile aprinse și el conștientizând că n-are permis de
conducere a oprit automobilul la poarta cet. Țîcu Vasile, fără ca să fie oprit de poliție
și a fugit... odată cu conectarea girofarurilor se conectează și mijloacele de imprimare
2
video, dar care atât în perioada desfășurării anchetei, cât și în instanța de fond nu au
fost prezentate, motivând că chipurile nu lucra, ceea ce nu este adevărat... Scopul
tăinuirii - ducerea în eroare a organului de anchetă și instanțelor de judecată asupra
faptului, că acest automobil nu a fost stopat și ei n-au văzut cine a coborât de la
volan. Locul în care era oprit automobilul Opel Zafira, cu n/î XXXXX, de la locul în
care se afla la acel moment automobilul cu inspectorii de patrulare nici nu se vedea,
(se anexează schema), cu atât mai mult n-au avut posibilitatea să vadă cine anume a
coborât.
La documentarea acestui caz inspectorii de patrulare au comis un șir de
abuzuri: la fața locului n-au întocmit nici un document, s-au limitat doar la aceea că
au ridicat doar plăcuțele de înmatriculare; faptul dat se confirmă și prin timpul
indicat în procesele verbale alcătuite undeva în birou mai târziu - la aceiași oră și
minută sunt alcătuite două procese diferite de către una și aceiași persoană; mai
mult ca atât în locul presupusului delicvent inspectorul a pus semnătura sa fără a
indica vre-o obiecție. Videocamera cu care a făcut câteva imprimări nu este trecută
metrologia și standardizarea care ar permite folosirea ei în activitatea de serviciu de
documentare a cauzelor ceia ce este o încălcare gravă a legislației în vigoare, cu atît
mai mult persistă cinci fragmente întrerupte la discreția inspectorului de patrulare,
ceia ce denotă că s-au filmat doar ceia ce îi trebuiau inspectorului de patrulare fiind
rupte din context, s-au au fost șterse fragmentele nedorite. În ordonanța de pornire a
dosarului penal este indicat că la orele 21.25 a fost stopat automobilul Opel Zafira, cu
n/î XXXXX, pe când la orele 21.20 dacă luăm în vedere procesele verbale ale
inspectorilor de patrulare, persoana care conducea automobilul deja era înlăturată
de la volan. Nu este clar și stabilit cu certitudine, agentul constatator, pe cine a
înlăturat de la volan dacă în automobil nu era nimeni. Inspectorii de patrulare și nici
ofițerul de urmărire penală n-au făcut nici o cercetare la fața locului, ceia ce denotă
intenția lor de a ascunde veridicitatea că locul unde se afla automobilul Opel Zafira
cu n/î XXXXX, nu era în vizorul automobilului inspectorilor de patrulare, n-a fost
stopat de ei și cu atât mai mult ei erau în imposibilitatea de a vedea cine a coborât de
la volan... Trifan Gh. este proprietarul automobilului Opel Zafira cu n/î XXXXX, dar la
acel moment nu era conducător de vehicul.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie
2018, recursul declarat de inculpat și cel suplimentar, declarat de avocatul Negru
Gheorghe, în numele inculpatului, au fost respinse ca nefondate, cu menținerea
hotărârii atacate.
În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a reținut, că instanța de
fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul
de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra
vinovăției inculpatului Trifan Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 264/1 alin. (3) Cod penal.
Instanța de recurs a indicat că, deși inculpatul nu a recunoscut vinovăția în
săvârșirea infracțiunii imputate, vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin
cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de
către instanța de fond și verificate de către instanța de recurs, astfel, reținând că,
3
prima instanță a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lui rezultă din
probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele,
complet și obiectiv.
5.1. Referitor la versiunea înaintată de partea apărării, precum că inculpatul
Trifan Gh. la data de 21 iunie 2017 nu a condus mijlocul de transport de model „Opel
Zamfira” cu numărul de înmatriculare XXXXX, nu are suport probatoriu, devreme ce
probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță
- relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de recurs, dovedesc cu
certitudine săvârșirea infracțiunii imputate inculpatului.
Astfel, fiind audiați în ședința de judecată în fond martorii Zglavoc I. și Chelari I.
indică direct la inculpatul Trifan Gh. ca fiind persoana care la data de 21 iunie 2017 a
condus mijlocul de transport, iar la solicitarea acestora de a fi supus testării
alcoolscopică, pentru a stabilit dacă Trifan Gh. a condus autoturismul în stare de
ebrietate, ultimul a refuzat, fapt probat și prin înregistrările video, anexate la dosarul
cauzei.
Declarațiile martorilor nominalizați supra coroborează și cu alte probe
administrate în cauză cum ar fi: procesul - verbal de constatare a faptului refuzului
conducătorului de transport de a fi supus testării alcoolscopice din 21 iunie 2017
(f. d. 13); procesul - verbal de ridicare din 10 august 2017 prin care a fost ridicat de
la angajatul INP Chelari Igor - un CD-R de culoare gri, cu inscripția „FIESTA”, cu
capacitatea de 700 MB, pe care sunt imprimate cinci înregistrări video din data de 21
iunie 2017 a procesului în care conducătorului auto Trifan Gh. î-i este solicitat să fie
supus testării alcoolscopice și ultimul categoric refuzând (f. d. 21); procesul - verbal
de examinare a imprimărilor video – din 10.08.2017.
Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului Trifan Gh.,
devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de
prima instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de
recurs, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către inculpat.
Versiunea inculpatului se combate complet prin împrejurările stabilite și
probele administrate în cauză, astfel fiind apreciată ca o tentativă de a evita
răspunderea penală pentru fapta săvârșită.
5.2. Partea apărării invocă nulitatea următoarelor acte procedurale: procesul -
verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din 21 iunie 2017, ordonanța de
atașare la dosar a corpurilor delicte și ordonanța de pornire a urmăririi penale,
motivând că la întocmirea actelor respective, inculpatului nu i-a fost asigurat dreptul
la apărare.
În această ordine de idei, instanța de recurs a considerat că, motivele invocate,
precum că acțiunile de urmărire penală în cauză au fost desfășurate cu încălcarea
normelor de procedură penală, nu sunt fondate, or, urmărirea penală s-a desfășurat
cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu se constată încălcări
care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate, prin prisma art. 251 Cod de
procedură penală.
Ordonanța punere sub învinuire din 09 noiembrie 2017 este întocmită în
conformitate cu prevederile art. 281 Cod de procedură penală, fiind înaintată
4
acuzarea învinuitului în conformitate cu prevederile art. 282 Cod de procedură
penală.
Rechizitoriul este întocmit în conformitate cu prevederile art. 296 Cod de
procedură penală și trimis în judecată în conformitate cu prevederile art. 297 Cod de
procedură penală.
Totodată, instanța de recurs a remarcat, că în procesul - verbal de informare
despre terminarea urmăririi penale și de prezentare materialelor de urmărire penală
din 09 noiembrie 2017 (f. d. 61) nu au fost înaintate cereri sau obiecții asupra actelor
procesuale.
În acest sens, Colegiul penal a notificat prevederile art. 251 alin.(4) Cod de
procedură penală și a menționat că, din lucrările cauzei, rezultă că la terminarea
urmăririi penale, când învinuitul Trifan Gh. a luat cunoștință de materialele dosarului
în prezența apărătorului, n-au fost invocate motive privind nulitatea actelor
procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de
acord cu legalitatea acestor acte procedurale.
Or, potrivit art. 66 alin. (2) pct. 27) Cod de procedură penală, învinuitul Trifan
Gh. a avut dreptul să atace acțiunile și hotărârile organului de urmărire penală, în
modul prevăzut de art. 313 Cod de procedură penală, însă, după cum rezultă din
materialul cauzei, acest drept n-a fost exercitat.
La fel, fiind notificat art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs a menționat că, ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit din
20 octombrie 2017 i-a fost înmânată lui Trifan Gh. în prezența avocatului și, contra
semnătură, i-au fost comunicate drepturile și obligațiile sale (f. d. 37-38).
5.3. În contextul evaluării activității instanței de fond cu privire la aprecierea
probelor administrate în cauză, instanța de recurs a reliefat că, nu există temei
pentru a da o nouă apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile cuprinse în
sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția
inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin probatoriul
administrat în cadrul procesului penal.
5.4. Instanța de recurs a verificat legalitatea pedepsei aplicate inculpatului
Trifan Gheorghe, și a conchis că, prima instanță, a acordat deplină eficiență
prevederilor din art. 7, 61, 64 și 75 Cod penal, stabilindu-I o pedeapsă echitabilă,
legală și proporțională cu faptele comise, care în opinia instanței de recurs va atinge
scopul pedepsei penale.
Împotriva hotărârilor judecătorești a declarat recurs în anulare
condamnatul, care a solicitat casarea acestora și dispunerea rejudecării cauzei de
către instanța de fond, invocând aceleași motive, care au fost expuse în cererile de
recurs.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi
declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care
se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
5
În textul art. 455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe
trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia.
Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul
recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală.
În speță, din textul recursului declarat, Colegiul constată că recurentul solicită
casarea hotărârilor de condamnare adoptate în privința sa, pentru infracțiunea
prevăzută de art. 264/1 alin.(3) Cod penal, deoarece sunt ilegale, însă nu a invocat
nici un temei din cele prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală.
Colegiul penal menționează că dispoziția art. 453 alin.(1) Cod de procedură
penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare, și
anume, că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul
reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv
când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii
Moldova despre depunerea cererii, iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că recursul
în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în
prezentul articol sau este declarat repetat.
Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea
esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de
Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.
Colegiul penal reține faptul, că criticile formulate de către recurent în recursul
în anulare declarat, au format obiect de examinare la judecarea cauzei penale în
instanța de fond, care, ulterior au fost verificate de către instanța de recurs, asupra
cărora aceasta s-a expus printr-o hotărâre motivată și argumentată, inclusiv asupra
tuturor capetelor de cerere invocate de recurent.
Raportând normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul conchide că,
recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru
dispunerea rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental admis
de instanțele ierarhic inferioare la judecarea cauzei în privința lui, cu indicarea
normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate,
denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la
normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale,
modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată,
omițându-se integral argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că, recursul în anulare
al recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin. (1) art. 453 Cod de
procedură penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că nu
îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute de art. 455 Cod de
procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. art. 456, art.432 alin.(2) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
6
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Trifan
Gheorghe XXXXX împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
11 octombrie 2018, în propria cauză penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele
de formă și de conținut, prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 11 iulie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
7