1re-28/2019 — art.264/1 alin.3 CP

Prima instanță: 10.11.2017 - 11.07.2018;

Instanța de recurs: 02.08.2018 - 11.10.2018. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 11 iulie 2018, Trifan Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264/1 alin. (3) Cod penal, la amendă în mărime de 950 (nouă sute cincizeci) unități convenționale, echivalentul a 47 500 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani. 2. Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Trifan Gheorghe, la 21 iunie 2017, în jurul orelor 21:21 minute, conducând neadecvat automobilul de model Opel Zafira, cu n/î XXXXX pe o stradă secundară din s. Sipoteni, regiunea „Tochile” a fost somat de către inspectorii INP batalionul nr. 3 să stopeze unitatea de transport, ultimul a oprit lângă gospodăria vecinului său Țîcu Vasile și urmărind scopul de a se eschiva de la documentarea cazului a intrat în gospodăria lui Țîcu Vasile. Tot atunci, inspectorii INP având bănuieli că conducătorul auto Trifan Gheorghe se află în stare de ebrietate l-au chemat în stradă și i-au solicitat să fie supus testării alcooscopice cu „Drager Alcotest”, fapt refuzat de ultimul. Ulterior inspectorii i-au solicitat lui Trifan Gheorghe să fie condus la Spitalul raional Călărași în vederea stabilirii stării de ebrietate cu prelevarea mostrelor de sânge fapt categoric refuzat de către Trifan Gheorghe invocând că nu el ar fi condus unitatea de transport 1 Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264/1 alin. (3) Cod penal, după indicii calificativi: refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical.

Sentința a fost atacată cu recurs de către inculpat și cu recurs suplimentar de avocatul Negru Gh., în numele inculpatului. 3.1. Inculpatul a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, indicând că, din probatoriul administrat în cauză, nu rezultă vinovăția lui în săvârșirea faptei imputate. 3.2. În recursul suplimentar, declarat de avocatul Negru Gh., în numele inculpatului, s-a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care cet. Trifan Gh. să fie achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Clasarea procesului penal pe cauza supra pe motivul lipsei faptei și că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin.(3) din Codul Penal. În motivare a invocat ilegalitatea procesului-verbal din 21.06.2017, care a fost întocmit cu abateri esențiale de la cadrul legal, deoarece acesta nu conține nimic din obiecțiile cet. Trifan Gheorghe și nici faptul că contravenția a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate ori al mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic procedura de aplicare a acestora. Astfel, apelantul a considerat că, prin actul procedural supra/procesul-verbal f/n din 21.06.2017), drepturile și libertățile cet. Trifan Gh. au fost încălcate și violate. Respectiv, actul de înlăturare de la conducerea vehiculului, întocmit, nu poate fi admis ca probă și prin urmare, se exclude din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești. La același capitol atribui toate actele procedurale administrate și întocmite din data de 21.06.2017, pe cauza penală supra, întocmite de agentul constatator, de organul de urmărire penală și nu pot fi admise ca probă în dosar și nu pot fi puse la baza sentinței. Invocă nulitatea: procesului - verbal f/n din 21.06.2017, de înlăturare de la conducerea vehiculului, întocmit în temeiul art. art.431,432,438,439 Cod Contravențional al R.M, Ordonanța de atașare la dosar a corpurilor delicte, ordonanța privind pornirea urmăririi penale din 07.07.2017, prin faptul că drepturile și libertățile cet. Trifan Gheorghe, au fost încălcate și violate. Nu au fost explicate drepturile elementare (de a fi asistat de un apărător, dreptul să facă declarații sau să refuze de a face, a contesta, p-v, actele, acțiunile procesuale efectuate cu participarea sa, etc.) prevăzute de: art.2; 5; 6; 425 lit. c); 430 al. 1, 443 al Cod Contravențional al R.M., art. 254; 285;286;287 al Cod Vamal al R.M. și garantate de Legea Supremă a R.M. Actele procedurale sunt întocmite cu încălcarea codului Contravențional și Codului de Procedură Penală. De fapt cet. Chitoroaga Victor, se afla la volanul automobilului în cauză a declarat că el a văzut automobilul de poliție la o distanță de 130-140 metri care se deplasa în întâmpinare cu girofarurile aprinse și el conștientizând că n-are permis de conducere a oprit automobilul la poarta cet. Țîcu Vasile, fără ca să fie oprit de poliție și a fugit... odată cu conectarea girofarurilor se conectează și mijloacele de imprimare 2 video, dar care atât în perioada desfășurării anchetei, cât și în instanța de fond nu au fost prezentate, motivând că chipurile nu lucra, ceea ce nu este adevărat... Scopul tăinuirii - ducerea în eroare a organului de anchetă și instanțelor de judecată asupra faptului, că acest automobil nu a fost stopat și ei n-au văzut cine a coborât de la volan. Locul în care era oprit automobilul Opel Zafira, cu n/î XXXXX, de la locul în care se afla la acel moment automobilul cu inspectorii de patrulare nici nu se vedea, (se anexează schema), cu atât mai mult n-au avut posibilitatea să vadă cine anume a coborât. La documentarea acestui caz inspectorii de patrulare au comis un șir de abuzuri: la fața locului n-au întocmit nici un document, s-au limitat doar la aceea că au ridicat doar plăcuțele de înmatriculare; faptul dat se confirmă și prin timpul indicat în procesele verbale alcătuite undeva în birou mai târziu - la aceiași oră și minută sunt alcătuite două procese diferite de către una și aceiași persoană; mai mult ca atât în locul presupusului delicvent inspectorul a pus semnătura sa fără a indica vre-o obiecție. Videocamera cu care a făcut câteva imprimări nu este trecută metrologia și standardizarea care ar permite folosirea ei în activitatea de serviciu de documentare a cauzelor ceia ce este o încălcare gravă a legislației în vigoare, cu atît mai mult persistă cinci fragmente întrerupte la discreția inspectorului de patrulare, ceia ce denotă că s-au filmat doar ceia ce îi trebuiau inspectorului de patrulare fiind rupte din context, s-au au fost șterse fragmentele nedorite. În ordonanța de pornire a dosarului penal este indicat că la orele 21.25 a fost stopat automobilul Opel Zafira, cu n/î XXXXX, pe când la orele 21.20 dacă luăm în vedere procesele verbale ale inspectorilor de patrulare, persoana care conducea automobilul deja era înlăturată de la volan. Nu este clar și stabilit cu certitudine, agentul constatator, pe cine a înlăturat de la volan dacă în automobil nu era nimeni. Inspectorii de patrulare și nici ofițerul de urmărire penală n-au făcut nici o cercetare la fața locului, ceia ce denotă intenția lor de a ascunde veridicitatea că locul unde se afla automobilul Opel Zafira cu n/î XXXXX, nu era în vizorul automobilului inspectorilor de patrulare, n-a fost stopat de ei și cu atât mai mult ei erau în imposibilitatea de a vedea cine a coborât de la volan... Trifan Gh. este proprietarul automobilului Opel Zafira cu n/î XXXXX, dar la acel moment nu era conducător de vehicul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2018, recursul declarat de inculpat și cel suplimentar, declarat de avocatul Negru Gheorghe, în numele inculpatului, au fost respinse ca nefondate, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a reținut, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Trifan Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin. (3) Cod penal. Instanța de recurs a indicat că, deși inculpatul nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii imputate, vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către instanța de fond și verificate de către instanța de recurs, astfel, reținând că, 3 prima instanță a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lui rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv. 5.1. Referitor la versiunea înaintată de partea apărării, precum că inculpatul Trifan Gh. la data de 21 iunie 2017 nu a condus mijlocul de transport de model „Opel Zamfira” cu numărul de înmatriculare XXXXX, nu are suport probatoriu, devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de recurs, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii imputate inculpatului. Astfel, fiind audiați în ședința de judecată în fond martorii Zglavoc I. și Chelari I. indică direct la inculpatul Trifan Gh. ca fiind persoana care la data de 21 iunie 2017 a condus mijlocul de transport, iar la solicitarea acestora de a fi supus testării alcoolscopică, pentru a stabilit dacă Trifan Gh. a condus autoturismul în stare de ebrietate, ultimul a refuzat, fapt probat și prin înregistrările video, anexate la dosarul cauzei. Declarațiile martorilor nominalizați supra coroborează și cu alte probe administrate în cauză cum ar fi: procesul - verbal de constatare a faptului refuzului conducătorului de transport de a fi supus testării alcoolscopice din 21 iunie 2017 (f. d. 13); procesul - verbal de ridicare din 10 august 2017 prin care a fost ridicat de la angajatul INP Chelari Igor - un CD-R de culoare gri, cu inscripția „FIESTA”, cu capacitatea de 700 MB, pe care sunt imprimate cinci înregistrări video din data de 21 iunie 2017 a procesului în care conducătorului auto Trifan Gh. î-i este solicitat să fie supus testării alcoolscopice și ultimul categoric refuzând (f. d. 21); procesul - verbal de examinare a imprimărilor video – din 10.08.2017. Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului Trifan Gh., devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de recurs, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către inculpat. Versiunea inculpatului se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel fiind apreciată ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită. 5.2. Partea apărării invocă nulitatea următoarelor acte procedurale: procesul - verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din 21 iunie 2017, ordonanța de atașare la dosar a corpurilor delicte și ordonanța de pornire a urmăririi penale, motivând că la întocmirea actelor respective, inculpatului nu i-a fost asigurat dreptul la apărare. În această ordine de idei, instanța de recurs a considerat că, motivele invocate, precum că acțiunile de urmărire penală în cauză au fost desfășurate cu încălcarea normelor de procedură penală, nu sunt fondate, or, urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate, prin prisma art. 251 Cod de procedură penală. Ordonanța punere sub învinuire din 09 noiembrie 2017 este întocmită în conformitate cu prevederile art. 281 Cod de procedură penală, fiind înaintată 4 acuzarea învinuitului în conformitate cu prevederile art. 282 Cod de procedură penală. Rechizitoriul este întocmit în conformitate cu prevederile art. 296 Cod de procedură penală și trimis în judecată în conformitate cu prevederile art. 297 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de recurs a remarcat, că în procesul - verbal de informare despre terminarea urmăririi penale și de prezentare materialelor de urmărire penală din 09 noiembrie 2017 (f. d. 61) nu au fost înaintate cereri sau obiecții asupra actelor procesuale. În acest sens, Colegiul penal a notificat prevederile art. 251 alin.(4) Cod de procedură penală și a menționat că, din lucrările cauzei, rezultă că la terminarea urmăririi penale, când învinuitul Trifan Gh. a luat cunoștință de materialele dosarului în prezența apărătorului, n-au fost invocate motive privind nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acestor acte procedurale. Or, potrivit art. 66 alin. (2) pct. 27) Cod de procedură penală, învinuitul Trifan Gh. a avut dreptul să atace acțiunile și hotărârile organului de urmărire penală, în modul prevăzut de art. 313 Cod de procedură penală, însă, după cum rezultă din materialul cauzei, acest drept n-a fost exercitat. La fel, fiind notificat art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs a menționat că, ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit din 20 octombrie 2017 i-a fost înmânată lui Trifan Gh. în prezența avocatului și, contra semnătură, i-au fost comunicate drepturile și obligațiile sale (f. d. 37-38). 5.3. În contextul evaluării activității instanței de fond cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, instanța de recurs a reliefat că, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal. 5.4. Instanța de recurs a verificat legalitatea pedepsei aplicate inculpatului Trifan Gheorghe, și a conchis că, prima instanță, a acordat deplină eficiență prevederilor din art. 7, 61, 64 și 75 Cod penal, stabilindu-I o pedeapsă echitabilă, legală și proporțională cu faptele comise, care în opinia instanței de recurs va atinge scopul pedepsei penale.

Împotriva hotărârilor judecătorești a declarat recurs în anulare condamnatul, care a solicitat casarea acestora și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de fond, invocând aceleași motive, care au fost expuse în cererile de recurs.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. 5 În textul art. 455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia. Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală. În speță, din textul recursului declarat, Colegiul constată că recurentul solicită casarea hotărârilor de condamnare adoptate în privința sa, pentru infracțiunea prevăzută de art. 264/1 alin.(3) Cod penal, deoarece sunt ilegale, însă nu a invocat nici un temei din cele prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală. Colegiul penal menționează că dispoziția art. 453 alin.(1) Cod de procedură penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare, și anume, că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Colegiul penal reține faptul, că criticile formulate de către recurent în recursul în anulare declarat, au format obiect de examinare la judecarea cauzei penale în instanța de fond, care, ulterior au fost verificate de către instanța de recurs, asupra cărora aceasta s-a expus printr-o hotărâre motivată și argumentată, inclusiv asupra tuturor capetelor de cerere invocate de recurent. Raportând normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul conchide că, recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental admis de instanțele ierarhic inferioare la judecarea cauzei în privința lui, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se integral argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că, recursul în anulare al recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin. (1) art. 453 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute de art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. art. 456, art.432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 6 D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Trifan Gheorghe XXXXX împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2018, în propria cauză penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 11 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 7