1ra-754/2019 — art.172 alin. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.172 alin. 3 lit. a CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct. 6 CPP
1ra-754/2019 — art.172 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-754/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Janu Anatolie în numele inculpatului Cernoochii Valentin, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 decembrie 2018, în cauza penală în
privința lui
Cernoochii Valentin XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat în mun.
XXXXX, str. XXXXX, nr. XX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 06.07.2017 – 30.07.2018;
Instanța de apel: 18.09.2018–05.12.2018;
Instanța de recurs: 27.02.2019 – 12.06.2019;
Asupra admisibilității recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 30 iulie 2018, Cernoochii
Valentin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.172 alin.(3) lit. a) Cod penal,
la 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru minori.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că V. Cernoochii
în perioada decembrie 2015 - februarie 2016 în decurs de o săptămână în 5 zile diferite,
aflându-se în mun. Bălți, având scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă, prin
constrângere fizică și psihică l-a obligat pe minorul XXXXX (a.n.XXXXX), despre care
cunoștea că nu a împlinit vârsta de 14 ani, de a întreține relații sexuale în formă perversă.
La data de 12.09.2018 apel nemotivat împotriva sentinței a declarat avocatul
R. Cojocar în numele inculpatului, care a solicitat repunerea în termen a apelului cu
admiterea acestuia. În argumentarea apelului apelanta a invocat că nu a fost prezentă la
pronunțarea sentinței din motiv că se afla în concediu anual, din care considerent nu a primit
copia de pe sentința motivată, ulterior i-a decedat tatăl. Sentința nu i-a fost expediată nici
prin intermediul oficiului poștal;
3.1 La 09.11.2018 apel suplimentar a declarat avocatul A. Janu în numele
inculpatului V. Cernoochii, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi
hotărâri de achitare pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
În motivarea soluției solicitate s-au invocat următoarele argumente:
1
- inculpatul nu a recunoscut vina și a explicat că a făcut glume pe seama părții
vătămate și l-a numit cu cuvinte necenzurate, dar nu l-a bătut și nu a săvârșit cele
menționate în actul de învinuire, însă instanța de fond nu a examinat aceste argumente prin
ce a încălcat dreptul lui V. Cernoochii la apărare și la examinarea obiectivă a cauzei;
- sentința contravine prevederilor art.389 alin.(1) Cod de procedură penală, deoarece
se bazează pe presupuneri fiind enumerate în calitate de probe diferite certificate eliberate
în privința părții vătămate și a inculpatului, care de fapt se referă la personalitatea acestora
precum și la starea lor fizică și psihică, însă nici de cum nu confirmă vinovăția lui V.
Cernoochii în săvârșirea infracțiunii incriminate;
- în speță nu există nici o probă, care real ar confirma vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii de viol;
- la materialele cauzei nu a fost anexat nici un proces verbal de cercetare la fața
locului, nici un raport de expertiză psihiatrică-legală ambulatorie, psihiatrică-psihologică
sau de evaluare psihologică a părții vătămate minore prin care s-ar fi constatat că la caz nu
există nici un temei de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate minore. La fel, nu sunt
anexate nici concluziile experților specialistului-psiholog referitor la capacitatea părții
vătămate minore de a percepe, memora și a reda evenimentele presupusei infracțiuni.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 decembrie 2018 apelul
declarat de avocatul R. Cojocar și apelul suplimentar declarat de către avocatul A. Janu în
numele inculpatului au fost respinse ca fiind depuse peste termen.
În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că sentința a fost
pronunțată integral la 30.07.2018 fiind explicat termenul și modul de atac, aceasta
fiindu-i înmânată inculpatului în aceiași zi, fapt confirmat prin dovada de primite (f.d.159).
V. Cernoochii nu a contestat sentința cu apel.
La 12.09.2018, adică peste 1 lună de la rămânerea definitivă a sentinței, în numele
inculpatului a declarat apel avocatul R. Cojocar.
Instanța a considerat neîntemeiate motivele invocate de apelant referitor la repunerea
în termen a apelului și a menționat că, deși avocatul nu a fost prezent la ședința de judecată
în care a fost pronunțată sentința, ultima a fost prezentă în ședința de judecată din
19.07.2018 când a fost finalizată cercetarea judecătorească, iar avocatul a fost înștiințat
despre faptul că următoarea ședință va avea loc la data de 30.07.2018, în cadrul căreia a
fost preconizată deliberarea și pronunțarea sentinței în cauza penală, însă la această ședință
apărătorul nu s-a prezentat.
Prin urmare, Colegiul a conchis, că avocatul R. Cojocar cunoștea despre faptul că pe
rolul Judecătoriei Bălți se află spre examinare cauza penală în privința V. Cernoochii, iar
faptul că nu i s-a expediat copia sentinței și aceasta nu cunoștea conținutul ei, nu poate servi
temei pentru repunerea apelului în termen, or, avocatul nu cunoștea conținutul sentinței nici
la momentul depunerii apelului la data de 12.09.2018, însă acest fapt nu a împiedicat-o să
depună apel nemotivat, lucru care putea fi înfăptuit în termenul legal de 15 zile după
pronunțarea sentinței din 30.07.2018, avocatul cunoscând cu certitudine data la care a fost
pronunțată sentința.
În concluzie, Colegiul penal a reținut că instanței nu i-au fost prezentate probe ce ar
confirma, că întârzierea în depunerea apelului a fost determinată de motive întemeiate că
avocatul R. Cojocar a fost în imposibilitate de a depune apel, or apelanta nu a anexat probe
care să confirme că s-a aflat în concediu, că a decedat tatăl acesteia și astfel a fost în
imposibilitate de a depune apel în termen.
2
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel cu recurs ordinar a contestat-o avocatul
A. Janu în numele inculpatului, care invocând temeiul de drept prevăzut la art.427 alin.(1)
pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei
în aceiași instanță în alt complet de judecată argumentând următoarele:
- apelul nemotivat al avocatului R. Cojocar a fost expediat prin intermediul poștei
electronice la 10.09.2018, însă din motive necunoscute a fost înregistrat abia peste 2 zile la
12.09.2018;
- în ședința instanței de apel din 31.10.2018, inculpatul a menționat că nu a contestat
sentința din motiv că nu cunoaște motivele condamnării, or dânsul este vorbitor de limbă
rusă și nu a primit sentința în limba pe care o cunoaște;
- instanța de apel doar formal a examinat apelurile declarate precum și solicitarea de
repunere în termen a acestora, fără a intra în detalii, or omisiunea avocatului R. Cojocar a
fost pusă mai presus decât respectarea intereselor copilului minor care a fost condamnat la
10 ani închisoare;
- instanța de apel a omis expunerea mai clară asupra tuturor motivelor invocate în
cererile de apel, fapt care lezează interesele legitime ale inculpatului și dreptul acestuia la
apărare.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din
dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
Conform prevederilor art.415 alin.(1) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând cauza în ordine de apel, respinge apelul în cazul în care acesta a fost depus peste
termen.
În conformitate cu prevederile art.402 Cod de procedură penală, termenul de apel este
de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale sau de la data înmânării copiei de pe
sentința redactată, dacă legea nu dispune altfel.
După cum s-a menționat, instanța de apel a respins apelul declarat de către avocatul
R. Cojocar și apelul suplimentar declarat de către avocatul A. Janu în numele inculpatului,
din motiv că s-au depus peste termen.
Instanța de recurs consideră, că instanța de apel corect și-a motivat soluția adoptată
privind respingerea apelului ca depus peste termen, prin faptul că, la ședința din 19.07.2018
la care a fost prezent și avocatul inculpatului R. Cojocar s-a finisat cercetarea
judecătorească, părțile fiind înștiințate despre faptul că următoarea ședință va avea loc la
data de 30.07.2018, în cadrul căreia a fost preconizată deliberarea și pronunțarea sentinței.
La ședința din 30.07.2018 avocatul din motive necunoscute nu s-a prezentat.
Totodată, este justă concluzia instanței de apel referitor la faptul că nu poate servi
temei pentru repunerea apelului în termen, argumentul apelanților prin care s-a indicat că
apărării nu i s-a expediat copia sentinței motivate, și avocatul nu cunoștea conținutul
acesteia, or faptul că aceasta nu cunoștea motivele pe care s-a bazat instanța de fond la
adoptarea sentinței nu a împiedicat-o de a declara apel nemotivat la data de 10.09.2018
lucru care putea fi înfăptuit în termenul legal de 15 zile după pronunțarea sentinței din
30.07.2018, avocatul cunoscând cu certitudine că la această dată a fost pronunțată sentința.
Referitor la argumentul recurentului precum că apelul nemotivat al avocatului
R. Cojocar a fost expediat prin intermediul poștei electronice la 10.09.2018, însă a fost
înregistrat abia peste 2 zile la 12.09.2018 Colegiul remarcă, că într-adevăr actele cauzei
confirmă acest fapt, însă această circumstanță nu poate fi reținută dat fiind faptul că nu
răstoarnă situația, or, termenul de depunere a apelului în speța dată a expirat la 15.08.2018,
3
iar apelul a fost expediat la 10.09.2018, adică peste 25 de zile de la data în care sentința a
devenit definitivă.
În continuare instanța de recurs relevă că este neîntemeiat argumentul apărătorului
A. Janu care a indicat că inculpatul nu a contestat sentința din motiv că nu cunoaște
motivele condamnării, deoarece dânsul este vorbitor de limbă rusă și nu a primit sentința
în limba pe care o cunoaște. La acest capitol instanța de recurs va statua că din actele cauzei
rezultă că inculpatul a primit copia sentinței motivate în limba rusă la data de 19.11.2018,
fapt confirmat prin dovada de primire (f.d.190). Prin urmare, acesta a fost în drept începând
cu data respectivă să declare apel în termen de 15 zile, însă reieșind din actele cauzei se
constată că acesta nu a uzat de dreptul său.
La fel, Colegiul penal va respinge argumentele recurentului prin care se indică că
instanța de apel doar formal a examinat apelurile declarate, precum și solicitarea de
repunere în termen a acestora. Omisiunea avocatului R. Cojocar a fost pusă mai presus
decât respectarea intereselor copilului minor. În acest context Colegiul penal relevă că
instanța de apel s-a pronunțat argumentat asupra apelurilor declarate și mai cu semănă
asupra solicitării privind repunerea în termen și just a ajuns la concluzia că careva dovadă
care ar confirma că termenul de declarare a apelului a fost omis din motive întemeiate de
către apărător nu au fost prezentate. Tot aici instanța de recurs mai menționează că
inculpatul fiind asistat de un nou apărător (A. Janu) în cadrul instanței de apel, a fost în
drept în termen de 15 zile, după ce i s-a înmânat copia sentinței în limba rusă, să declare
apel în nume propriu, însă acesta nu a utilizat această cale ordinară de atac.
Alegațiile recurentului precum că instanța de apel a omis expunerea mai clară asupra
tuturor motivelor invocate în cererile de apel, fapt care lezează interesele legitime ale
inculpatului și dreptul acestuia la apărare, Colegiul le respinge ca declarative, or recurentul
în textul recursului nu a indicat asupra căror motive concrete instanța nu s-a pronunțat.
În aceiași ordine de idei, Colegiul penal menționează că, un apel declarat peste
termen nu poate fi considerat un apel nedeclarat, astfel încât pârții care nu a utilizat apelul
în termenul prevăzut de art.402 Cod de procedură penală, nu i se poate îngrădi dreptul de a
declara recurs împotriva deciziei instanței de apel cu privire la soluția de respingere a
apelului ca fiind declarat peste termen.
În cazul dat instanța de recurs este obligată să verifice dacă instanța de apel a constatat
că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate. Prin urmare, în speță au fost
încălcate prevederile art.402 Cod de procedură penală conform căruia, de la data
pronunțării sentinței, în termen de 15 zile, avocatul în numele inculpatului a fost în drept
de a declara apel. Mai mult, sentința nu a fost atacată cu apel nici de către inculpat chiar și
după ce i s-a înmânat copia acesteia tradusă în limba rusă, or în conformitate cu prevederile
art.405 alin.(1) Cod de procedură penală, apelul se declară prin cerere scrisă.
Potrivit art.403 Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului
prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că
întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15
zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.
Colegiul penal menționează că, repunerea în termen este o prerogativă a instanței de
apel, care urmează să se pronunțe cu motivația respectivă în textul deciziei, or, în cazul dat
concluzia adoptată de instanța de apel este legală și întemeiată, deoarece apelul s-a depus
peste termen. Totodată se constată că corect instanța de apel a reținut că instanței nu i-au
fost prezentate probe ce ar confirma, că întârzierea în depunerea apelului a fost determinată
de motive întemeiate, că avocatul R. Cojocar a fost în imposibilitate de a depune apel, or
4
apelanta nu a anexat probe care să confirme că s-a aflat în concediu, că a decedat tatăl
acesteia și astfel a fost în imposibilitate de a depune apel în termen.
Generalizând cele menționate, Colegiul penal conchide că soluția de respingere a
apelului ca depus peste termen nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța
de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui
apel exercitat în mod legal, or, în cazul în care apelul este tardiv, judecata nu mai are loc,
deoarece instanța de apel nu a fost sesizată în conformitate cu legislația.
Astfel, având în vedere că instanța de apel nu s-a expus asupra circumstanțelor de fapt
și de drept ale cauzei și legalității sentinței, nu există temei nici pentru instanța de recurs
de a se expune asupra legalității hotărârii referitor la condamnarea lui V. Cernoochii, la
aprecierea juridică a acțiunilor acestuia, precum și la măsura de pedeapsă aplicată. Prin
urmare, se conchide că lipsesc temeiurile prevăzute de art.427 Cod de procedură penală
care pot fi obiect de examinare în instanța de recurs, iar recursul ordinar declarat de avocat
în numele inculpatului este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Janu Anatolie în
numele inculpatului Cernoochii Valentin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 05 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Cernoochii Valentin, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 iulie 2019.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
5