1ra-1216/2019 — art. 188 alin. 2 lit. b,d,f CP

1ra-1216/2019 — art. 188 alin. 2 lit. b,d,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1216/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 ianuarie 2019, în

cauza penală în privința lui:

Milinevschi Ianis Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și locuitor Xxxxx,

și

Suditu Artiom Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar și locuitor Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.08.2018 - 30.10.2018;

Instanța de apel: 19.11.2018 - 29.01.2019;

Instanța de recurs: 15.05.2019 - 12.06.2019;

C O N S T A T Ă:

fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Suditu Artiom și

Milinevschi Ianis au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 188 alin. (2) lit.

b), d), f) Cod penal, fiindu-le stabilite pedepse:

lui Suditu Artiom - închisoare pe termen de 5 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

lui Milinevschi Ianis - cu aplicarea art. 79 Cod penal, închisoare pe termen de 4 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui

Milinevschi Ianis s-a suspendat condiționat cu stabilirea unui termen de probă de 3 ani.

S-a obligat Milinevschi Ianis ca în perioada termenului de probă să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul organului care pune în executare sentința, să participe la

programe probaționale.

S-a dispus neexecutarea pedepsei aplicate lui Milinevschi Ianis dacă în perioada

termenului de probă nu va săvârși o nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor

termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

S-a încasat de la Suditu Artiom și Milinevschi Ianis în beneficiul statului, în mod

solidar 512 lei cheltuieli legate de efectuarea expertizelor medico-legale.

1

și Milinevschi Ianis, în seara de 15 spre 16 iulie 2018, împreună și printr-o înțelegere

prealabilă cu o altă persoană, materialele în privința căreia au fost disjunse, planificându-

și intențiile infracționale, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane,

s-au deplasat pe jos la ÎM „Coval Co” SRL din or. Cantemir, str. Boris Glavan 9, tainic

au pătruns pe teritoriul întreprinderii, unde prin împărțirea rolurilor, s-au apropiat de

camionul de model „Volvo FH 640” cu nr. de înmatriculare CB 424 BK, care era parcat

pe teritoriul ÎM „Coval Co” SRL, au deteriorat geamul camionului și au pătruns în

interior, l-au atacat pe Malai Volodymyr care era în camion, aplicând violență

periculoasă pentru viața și sănătatea acestuia, exprimată prin aplicarea loviturilor cu

pumnii și picioarele, prin ce i-au cauzat victimei leziuni corporale ușoare sub formă de

echimoză a țesuturilor moi a regiunii frontale, echimoză periorbitală bilateral, hemoragie

în sclera ochiului stâng, tumefiere și echimoză a țesuturilor moi a feței pe stânga, și în

mod deschis au sustras de la Malai Volodymyr un card bancar internațional eliberat de

„ПриватБанк” pe numele acestuia, pe care se aflau 50 dolari SUA, un telefon mobil de

model „Samsung” de culoare sură cu valoarea de 500 hrivne, un notebook de model

„Asus” de culoare neagră cu valoarea de 15 000 hrivne și un stick memorie de culoare

neagră cu valoarea de 400 hrivne, prin ce i-au cauzat lui Malai Volodymyr un prejudiciu

material considerabil în valoare totală de 10 365 lei.

Acțiunile inculpaților Suditu Artiom și Milinevschi Ianis au fost încadrate în baza

art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, cu indicii: „tâlhărie, adică atacul săvârșit

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă

pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de mai multe persoane, prin

pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzare de daune în proporții

considerabile”.

acesteia, în partea ce ține de stabilirea pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță referitor la pedeapsă și

categoria penitenciarului, prin care Milinevschi Ianis să fie recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, și să-i fie

aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani 4 luni cu ispășirea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului procurorul a invocat că, în privința inculpatului Milinevschi

Ianis instanța de judecată a aplicat prevederile art. 3641 Cod de procedură penală,

prevederile art. 79 Cod penal dar nu a ținut cont de prevederile art. 70 alin. (3) Cod

penal, diminuând cu mult pedeapsa sub limita minimă stabilită și urma să-i aplice o

pedeapsă cu închisoarea.

A susținut că, analizând circumstanțele săvârșirii infracțiunii, personalitatea lui

Milinevschi Ianis, se constantă că dânsul a aplicat violența periculoasă față de victimă,

bunurile sustrase prin infracțiune constituie un prejudiciu material considerabil pentru

partea vătămată, anterior în privința lui Milinevschi Ianis au fost pornite mai multe cauze

penale care au fost încetate deoarece acesta nu era subiect al infracțiunii sau părțile s-au

împăcat.

2

A mai invocat că Milinevschi Ianis s-a aflat la evidența Biroului de Probațiune

Cantemir și potrivit referatului presintențial, acesta locuiește împreună cu bunica sa care

nu are nici un control asupra lui. Minorul mereu face scandal, părăsește domiciliul pe

perioade de trei, patru zile nefiind cunoscut locul aflării lui, posibilitatea integrării în

societate este foarte redusă, riscul săvârșirii altor infracțiuni este mare.

În circumstanțele expuse acuzatorul de stat a constatat că instanța de judecată în

mod eronat a aplicat prevederile art. 90 Cod penal în privința lui Milinevschi Ianis.

admis apelul declarat, s-a casat sentința în latura penală, în partea stabilirii pedepsei în

privința lui Milinevschi Ianis cât și în latura civilă, și s-a pronunțat în această parte o

nouă hotărâre, potrivit căreia:

Milinevschi Ianis s-a declarat vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, și cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, a fost condamnat la 3 ani 4 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui

Milinevschi Ianis s-a suspendat condiționat, cu stabilirea unui termen de probă de 3 ani.

S-a obligat Milinevschi Ianis ca în perioada termenului de probă să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul organului care pune în executare sentința.

S-a respins cerința procurorului privind încasarea de la inculpați în folosul statului,

în mod solidar, cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizelor medico-legale în

sumă de 512 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Apreciind probele cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu

certitudine vinovăția inculpaților Suditu Artiom și Milinevschi Ianis în comiterea

infracțiunii incriminate în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, aceste

împrejurări fiind constatate din totalitatea de probe administrate în cauza penală și just

apreciate de instanța de fond, care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu prin coroborare, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Cu toate acestea, instanța de apel a notat că procurorul a contestat legalitatea

sentinței în partea stabilirii pedepsei penale prea blânde în privința inculpatului

Milinevschi Ianis pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f)

Cod penal, referitor la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, respectiv Colegiul s-a

expus pe marginea acestui temei.

Pedeapsa penală aplicată de către instanța de fond lui Milinevschi Ianis, Colegiul a

considerat-o una neîntemeiată și prea aspră în raport cu cadrul legal care guvernează

speța judecată, și circumstanțele cauzei și cu personalitatea inculpatului, nefiind în

măsură să întrunească exigențele individualizării pedepsei penale.

Colegiul a observat că instanța de fond a concluzionat că lui Milinevschi Ianis i s-a

stabilit pedeapsa cu închisoare de 4 ani ținând cont de circumstanțele cauzei și anume că,

inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă în scop de profit, fără a atinge vârsta majoratului

fiind influențat de persoane mature, nu are antecedente penale, la locul de trai relativ se

3

caracterizează satisfăcător și apreciind minoratul drept o circumstanță excepțională, de

rolul și comportamentul lui în timpul și după comiterea infracțiunii, a considerat

stabilirea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege, cu aplicarea art. 90 Cod

penal.

Însă, Colegiul nu a susținut alegațiile instanței expuse, considerându-le

neîntemeiate și în contradictoriul concluziilor făcute a indicat următoarele.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și

generalitatea dezaprobării morale a faptei infracționale și făptuitorului, condiționează

caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să

reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție al făptuitorului, în final pedeapsa

aplicată trebuie să fie echitabilă și neabuzivă.

Colegiul a reținut că în privința lui Milinevschi Ianis, instanța de fond în

conformitate cu art. 76 Cod penal a constatat existența circumstanțelor atenuante căința

sinceră, iar în conformitate cu art. 77 Cod penal, circumstanțe agravante nu au fost

identificate.

Dat fiind faptul că în conținutul rechizitoriului nu a fost inclusă nici o circumstanță

agravantă, Colegiul judiciar de asemenea nu a reținut niciuna, or în conformitate cu art.

77 Cod penal, enumerarea circumstanțelor agravante are caracter exhaustiv. Pot fi

recunoscute drept circumstanțe agravante numai acele împrejurări, care sânt strict

prevăzute de lege, stabilite de organele de urmărire penală și incluse în conținutul

rechizitoriului.

Colegiul a observat că instanța de fond a lăsat în afara aprecierii juridice faptul că

inculpatul Milinevschi Ianis la data comiterii infracțiunii, 15 iulie 2018, a împlinit vârsta

de 17 ani 09 luni și în respectivul caz, la stabilirea pedepsei cu închisoarea, instanța de

prim nivel avea obligația să aplice prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, astfel ca

termenul închisorii să fie calculat din maximul pedepsei, prevăzute de legea penală

pentru infracțiunea săvârșită, reduse la jumătate.

Ulterior, instanța de prim nivel necesita să aplice prevederile art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală în privința inculpatului Milinevschi Ianis, care a recunoscut

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, astfel instanța la numirea pedepsei avea

obligația să reducă cu o treime limitele deja reduse în jumătate (art. 70 alin. (3) Cod

penal) a pedepsei prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, astfel că în privința

lui Milinevschi Ianis instanța de fond putea numi pedeapsa de 3 ani 4 luni închisoare.

Cu toate acestea, instanța de apel a considerat întemeiate constatările instanței de

fond că, Milinevschi Ianis nu este cunoscut cu antecedente penale, în mod oficial a

declarat că regretă de faptele comise și a solicitat judecarea cauzei în baza probelor și că

de către procuror nu au fost invocate motive legale care ar determina instanța să aplice o

pedeapsă cu închisoare care necesită a fi pusă în executare la momentul pronunțării

sentinței.

Totodată, instanța de apel a ținut cont de comportamentul lui Milinevschi Ianis în

timpul și după comiterea infracțiunii, de contribuirea activă la descoperirea acesteia,

4

precum și de recuperarea bunurilor părții vătămate, ultima neavând pretenții de ordin

moral sau material.

Rațiunile statuate în normele de drept penal care indică condițiile de stabilire și

individualizare a pedepsei față de minori, reflectă interesul legiuitorului penal în

protejarea minorului. Minorii se bucură de o protecție juridică amănunțită, sancțiunile

prevăzute de lege fiind consacrate astfel tocmai pentru a le asigura o dezvoltare

armonioasă și pentru a le favoriza interesele în prezent și viitor.

Acordând eficiență principiilor de individualizare a pedepsei și analizând

ansamblul circumstanțelor ce caracterizează persoana inculpatului Milinevschi Ianis,

prezența circumstanțelor care atenuează și lipsa celor care agravează răspunderea

acestuia, Colegiul a considerat că corectarea și reeducarea vinovatului Milinevschi Ianis

este posibilă cu stabilirea în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 70 alin. (3) Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a

unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 3 ani 04 luni, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Concomitent, instanța analizând ansamblul circumstanțelor ce caracterizează

persoana inculpatului, a considerat că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă fără

izolarea lui de societate, cu stabilirea unui termen de probă de 3 ani.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana

și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de

manifestare a infractorului la faza de urmărire penală și de judecare a cauzei, atitudinea

față de infracțiunea comisă.

La caz, s-a reținut că Milinevschi Ianis regretă de faptele sale, în acest sens fiind

reținută circumstanța atenuantă căința sinceră, nu are antecedente penale, iar la

momentul comiterii infracțiunii era minor, circumstanță care reieșind din prevederile art.

79 alin. (1) Cod penal, se consideră drept excepțională, judecarea cauzei a avut loc pe

baza probelor administrate la faza de urmărire penală. Astfel evaluând circumstanțele

expuse, Colegiul a ajuns la concluzia că nu este rațional ca inculpatul să execute

pedeapsa stabilită și analizând ansamblul circumstanțelor ce caracterizează persoana

acestuia a considerat că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă fără izolarea lui de

societate, cu stabilirea unui termen de probă de 3 ani.

Instanța de apel a mai constatat că, pronunțând sentința de condamnare din 30

octombrie 2018, instanța de fond a dispus punerea pe seama inculpaților plata

cheltuielilor de judecată la efectuarea expertizelor judiciare în sumă totală de 512 lei.

În acest sens, Colegiul făcând trimitere la prevederile art. 143 alin. (1) și art. 227

alin. (3) Cod de procedură penală, a conchis că în cazurile când expertiza este dispusă de

către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei sunt achitate din contul

mijloacelor bănești a bugetului de stat.

La caz, efectuarea expertizelor judiciare, au fost dispuse de către organul de

urmărire penală în vederea acumulării probelor care confirmă vinovăția inculpaților,

fiind acțiuni procesuale ce ține de administrarea probatoriului în vederea posibilității

5

formulării învinuirii și atragerea persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă în

sarcina părții acuzării.

Mai mult, potrivit art. 75 alin. (3) din Legea cu privire la expertiza judiciară și

statutul expertului judiciar nr. 68 din 14.04.2016, se stipulează că în cauzele penale,

cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei

judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) Cod de

procedură penală.

Așadar, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate prin numirea efectuării

expertizelor judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul

statutului, cerințele procurorului în această parte fiind respinse.

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În motivarea recursului procurorul indică că pedeapsa penală stabilită lui

Milinevschi Ianis în partea aplicării art. 90 Cod penal este prea blândă și nu corespunde

principiului individualizării pedepsei penale.

Instanța de judecată aplicând art. 90 Cod penal în privința lui Milinevschi Ianis, nu

a ținut cont de gravitatea infracțiunii, de urmările acesteia, astfel că pedeapsa aplicată

inculpatului este prea blândă, instanța neprezentând careva argumente convingătoare

care ar motiva soluția dispusă, prin ce au fost ignorate prevederile legii penale,

suferințele părții vătămate cât și familiei acesteia, atât materiale cât și morale precum și

cerințele prevăzute de art. 90 Cod penal.

Consideră recurentul că o pedeapsă echitabilă faptelor comise de către Milinevschi

Ianis în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal ar fi 3 ani 4 luni închisoare cu

executare în penitenciar de tip semiînchis. Această pedeapsă se impune ținând cont de

faptul că inculpatul a aplicat violența periculoasă față de victimă, bunurile sustrase prin

infracțiune constituie un prejudiciu material considerabil pentru partea vătămată, anterior

în privința lui Milinevschi Ianis au fost pornite mai multe cauze penale care au fost

încetate deoarece acesta nu era subiect al infracțiunii sau părțile s-au împăcat.

În circumstanțele expuse, procurorul consideră că instanța de judecată în mod

eronat a aplicat prevederile art. 90 Cod penal față de Milinevschi Ianis.

Totodată, recurentul consideră neîntemeiată soluția instanțelor de fond de a

respinge cerința privitor la încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 512 lei din contul

inculpaților Milinevschi Ianis și Suditu Artiom în beneficiul statului, or acestea au fost

cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

6

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Colegiul reține că procurorul indică ca temeiuri de drept pentru casarea deciziei

recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă de fapt invocă

dezacordul cu soluția instanței de apel privind respingerea încasării de la inculpații

Milinevschi Ianis și Suditu Artiom a cheltuielilor de judecată în mărime de 512 lei,

pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Autorul recursului nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată,

încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de către inculpați, invocând doar dezacordul cu

soluția instanței de apel în partea ce ține de cheltuielile judiciare și în partea pedepsei

stabilită inculpatului Milinevschi Ianis, din care motiv hotărârea judecătorească

contestată va fi supusă verificării doar sub aceste aspecte.

Colegiul menționează că, la judecarea cauzei instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, care stipulează că

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului și

instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial, condamnatul sau persoana

care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau

dacă plata cheltuielilor judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a

persoanelor care se află la întreținerea lor.

Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile art. 227 alin.

(3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de

stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Colegiul menționează că, argumentele invocate de către recurent în susținerea

solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece cheltuielile judiciare au fost suportate

pentru efectuarea expertizelor judiciare, care au fost dispuse de către organul de urmărire

penală în vederea acumulării probelor care confirmă vinovăția inculpaților, fiind acțiuni

procesuale ce ține de administrarea probatoriului în vederea posibilității formulării

învinuirii și atragerea persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă în sarcina

părții acuzării.

Mai mult ca atât, dispozițiiile alin. (3), art. 75 al Legii nr. 68 din 14.04.2016 cu

privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, expres stabilește că „în

cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către

ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la

art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală”, la caz, ordonatorul expertizei fiind

organul de urmărire penală și nu partea apărării, prin urmare, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a nu încasa din contul inculpaților cheltuielile judiciare solicitate de

acuzatorul de stat.

Referitor la critica deciziei instanței de apel și sub aspectul greșitei individualizări a

pedepsei aplicate lui Milinevschi Ianis, temei de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.

10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul

7

analizând decizia atacată, conchide că temeiul menționat nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului declarat.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont în măsură deplină

de principiile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de personalitatea inculpatului, de circumstanțele atenuante și agravante stabilite, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, astfel

fiind respectate dispozițiile art. 61, 75-78 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, stabilindu-i-se o pedeapsă echitabilă pentru fapta comisă.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de

judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de

acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a

fost condamnat inculpatul, or conform alin. (1) art. 75 Cod penal persoanei recunoscută

vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate

în Partea specială a prezentului Cod.

Colegiul menționează că prevederile legale în această privință au fost respectate, iar

criticile formulate de recurent în recurs sunt identice cu cele indicate în apel și au format

obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe

care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei penale

dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la

pronunțarea hotărârii recurate.

Colegiul reiterează că instanța de apel corect a observat că instanța de fond a omis

faptul că inculpatul Milinevschi Ianis la data comiterii infracțiunii, 15 iulie 2018, a

împlinit vârsta de 17 ani 09 luni și respectiv, la stabilirea pedepsei cu închisoarea,

instanța de judecată avea obligația să aplice prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, astfel

ca termenul închisorii să fie calculat din maximul pedepsei, prevăzute de legea penală

pentru infracțiunea săvârșită, reduse la jumătate.

Totodată, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și

a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială,

ținând cont de pericolul social al faptei comise, luând în considerație circumstanțele

atenuante: căința sinceră, recunoașterea vinovăției, corect a conchis că scopul legii

penale la caz poate fi atins și fără izolarea acestuia de societate.

După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel

și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței

instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor

legii de procedură penală, ea fiind fondată și întemeiată, iar în raport cu prevederile art.

424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit.

8

Urmare celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, astfel

încât soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul

declarat este inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 29 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui Milinevschi Ianis și

Suditu Artiom, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 10 iulie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

9