1ra-1165/2019 — art. 287 alin. 2 lit. b, 145 alin. 1 , 290 alin. 2 lit. b, 323 CP

1ra-1165/2019 — art. 287 alin. 2 lit. b, 145 alin. 1 , 290 alin. 2 lit. b, 323 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1165/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de

Apel Chișinău din 25 septembrie 2018, declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Moraru Constantin, și de avocata Arabadji Mariana, în

cauza penală în privința inculpaților

Dashko Vladyslav XXXXX,

Prepelița Angela XXXXX,

Termenul de examinare,

instanța de fond: 10.02.2017 - 03.11.2017,

instanța de apel: 02.03.2018 - 25.09.2018,

instanța de recurs: 03.05.2019 - 12.06.2019.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Vladyslav a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani

închisoare, art. 145 alin. (1) Cod penal, la 13 ani închisoare, și art. 290 alin. (2)

lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare.

1

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 17

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, din 03.11.2017, cu

deducerea perioadei arestării preventive de la 02.10.2016 până la 02.10.2017.

Prepelița Angela a fost condamnată în baza art. 290 alin. (2) Cod penal, la

3 ani închisoare, și art. 323 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare.

Potrivitr art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3

ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei.

Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, Udovici

Doina, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Șivîșdea Serghei a fost

respinsă ca nefondată.

Prepelița Angela aflându-se pe str. 31 august 1989, 113, mun. Chișinău, urmare a

faptului că, Dashko Vladyslav a săvârșit omorul intenționat asupra lui Ulinici

Alexandru cu aplicarea armei de foc de marca/model ”Sig Sauer P320”, nr.

XXXXX, la rugămintea lui Vladyslav Dashko, a primit de la acesta în mod

benevol și conștient arma de foc de marca/model ”Sig Sauer P320”, nr. XXXXX,

ce aparținea lui Alexandru Ulinici în baza permisului de port armă nr. XXXXX,

eliberat de MAI la 01.08.2016, cu scopul de a o ascunde și a-l ajuta pe inculpat

să evite răspunderea penală pentru fapta ilicită.

Astfel, Prepelița Angela Andrei, a purtat și păstrat ilegal arma de foc de

marca/model ”Sig Sauer P320”, nr. XXXXX, fără a avea autorizație

corespunzătoare precum prevede legislația națională în R. Moldova, iar ulterior,

a transmis-o în aceeași zi lui Canibolotahi Petru.

Prin acțiunile sale intenționate, Prepelița Angela a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Tot ea, la 02.10.2016, în jurul orei 0200, aflându-se pe str. 31 august 1989,

113, mun. Chișinău, urmare a faptului că, Dashko Vladyslav a săvârșit omorul

intenționat a lui Alexandru Ulinici cu aplicarea armei de foc de marca/model ”Sig

Sauer P320”, nr. XXXXX, având scopul favorizării dinainte nepromisă a

infracțiunii de omor, la rugămintea lui Vladyslav Dashko a primit de la acesta în

mod benevol și conștient arma de foc de marca/model ”Sig Sauer P320”, nr.

XXXXX, cu scopul de a o ascunde și a-l ajuta pe ultimul să evite răspunderea

penală pentru fapta sa infracțională, favorizându-l în așa mod.

În continuarea acțiunilor sale ilegale și pasibile de pedeapsă penală, în

aceeași zi, Prepelița Angela a transmis arma de foc de marca/model ”Sig Sauer

P320”, nr. XXXXX lui Caniboloțchi Petru pentru a ascunde în așa mod urmele

infracțiunii și a pune în dificultate organul de urmărire penală la descoperirea și

investigarea infracțiunii de omor intenționat.

2

Prin acțiunile sale intenționate, Prepelița Angel a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 323 alin. (1) Cod penal.

Dashko Valdyslav, la 02.10.2016, în jurul orei 0115, aflându-se în localul de

agrement cu denumirea ”Albion”, din str. Pușkin, 22, mun. Chișinău împreună cu

mai multe persoane și, fiind instigați de către Rotaru Andrei care, tot atunci, a

avut o altercație verbală cu Ulinici Alexandru în stradă în apropierea gheretei ce

aparține Î.I ”Noroc Volosatîi”, din str. 31 august 1989, 113, mun. Chișinău, adică,

într-un loc public, împreună cu Rotaru Andrei, Vadym Dodatko și alte persoane

necunoscute, au mers la locul unde a avut incidentul în scop de răzbunare față de

Ulinici Alexandru și, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, a

încălcat în mod grosolan și demonstrativ regulile sociale și morale de conviețuire,

dând dovadă de necuviință și neobrăzare, exprimate prin tulburarea ordinii

publice.

Ca rezultat al acțiunilor de instigare ale lui Rotaru Andrei, persoane

necunoscute, i-au aplicat lovituri lui Șovîldea Serghei peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i dureri fizice și vătămări corporale ușoare sub formă de plagă

confuză la nivelul buzei superioare pe dreapta, traumă craniu-cerebrală închisă,

manifestată prin comoție cerebrală.

În scopul susținerii masei de persoane agresive, Dashko Vladyslav și-a

manifestat în public un comportament agresiv față de Ulinici Alexandru,

manifestat prin îmbrânceli, iar Dodatko Vadym i-a aplicat lui Ulinici Alexandru

lovituri în regiunea feței, cauzându-i dureri fizice și vătămări neînsemnate sub

formă de echimoză pe pleoapa superioară stângă.

Prin acțiunile sale intenționate, Dashko Vladyslav a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Tot el, la 02.10.2016, în jurul orei 0115, aflându-se în apropierea gheretei

ce aparține Î.I ”Noroc Volosatîi”, din str. 31 august 1989, 113, mun. Chișinău, în

continuarea acțiunilor sale ilegale, observând că Ulinici Alexandru deține asupra

sa o armă de foc, care ulterior s-a stabilit a fi de marca/model ”Sig Sauer P320”,

nr. XXXXX, fără a se conforma somațiilor lui Ulinici Alexandru de a înceta

acțiunile sale agresive, i-a sustras arma din mână și, având intenția săvârșirii

omorului intenționat pe motiv că Ulinici Alexandru a ripostat la acțiunile

persoanelor agresive, a efectuat din arma de marca/model ”Sig Sauer P320”, nr.

XXXXX, mai multe împușcături în direcția lui Ulinici Alexandru, ultimul,

decedând pe loc în urma hemoragiei externe și interne, ca rezultat al lezării

organelor interne de importanță vitală, prin împușcări din armă de foc cu gloanțe

în regiunea toracelui, penetrante, transfixiante, leziuni calificate ca grave.

Prin acțiunile sale intenționate, Dashko Vladyslav a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Tot el, la 02.10.2016, în jurul orei 0115, aflându-se în apropierea gheretei

ce aparține Î.I ”Noroc Volosatîi”, din str. 31 august 1989, 113, mun. Chișinău,

manifestând un comportament neobrăzat și lipsit de respect față de Ulinici

Alexandru, văzând că acesta deține asupra sa o armă de foc, care ulterior s-a

3

stabilit a fi de marca/model ”Sig Sauer P320”, nr. XXXXX, deținută de ultimul

în mod legal în baza permisului de port armă nr. XXXXX, eliberat de MAI la

01.08.2016, i-a sustras-o din mână, efectuând din ea mai multe împușcături în

direcția lui Ulinici Alexandru, în urma cărora, acesta a decedat la fața locului.

Conștientizând că, a comis o faptă infracțională, Dashko Vladyslav, fără a

avea autorizație corespunzătoare precum prevede legislația națională în R.

Moldova, a păstrat și purtat în mod ilegal arma de foc de marca/model ”Sig Sauer

P320”, nr. XXXXX, până la 02.10.2016, orele 0200, după care, a transmis-o lui

Prepeliță Angel cu scopul de a o ascunde, iar ultima, i-a transmis-o în continuare

lui Canibolotchi Petru.

Prin acțiunile sale intenționate, Dashko Vladyslav a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța a reținut că, inculpații au refuzat de a da declarații, dar vinovăția

lor în săvârșirea infracțiunilor imputate este dovedită integral prin probele

administrate.

Astfel, acțiunile inculpatului Dashko Vladyslav urmează a fi calificate pe

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie

deosebită, acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane, art. 145 alin. (1)

Cod penal, ca omorul intenționat, art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca păstrarea

armei de foc, fără autorizația corespunzătoare, acțiune săvârșită de două sau mai

multe persoane.

Acțiunile inculpatei Prepeliță Angela urmează a fi încadrate în baza art. 290

alin. (2) lit. b) Cod penal, ca păstrarea armei de foc, fără autorizația

corespunzătoare, acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane, art. 323 alin.

(1) Cod penal, ca favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave, deosebit de

grave sau excepțional de grave.

La aplicarea pedepsei inculpatului Dashko Vladyslav instanța de judecată

a luat în considerare că circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite,

că personalitatea ultimului prezintă pericol social sporit, concluzionând că

corectarea inculpatului poate avea loc numai prin privare de libertate. Or,

asemenea pedeapsă este una echitabilă și corespunde scopului educativ și

preventiv al pedepsei, fiind aplicată cu respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod

penal, ținându-se cont de criteriile de individualizare a pedepsei, de personalitatea

inculpatului, de faptul că acesta anterior nu a fost judecat, precum și de caracterul

și gradul prejudiciabil al faptei comise.

În cazul inculpatei Prepelița Angela, instanța a ținut cont că la circumstanțe

care atenuează sau agravează răspunderea nu sunt, că ea a contribuit la comiterea

unei infracțiuni deosebit de grave, fiind la prima abatere, concluzionând că

corectarea ei poate avea loc numai prin privarea de libertate. Or, asemenea

pedeapsă este una echitabilă și corespunde scopului educativ și preventiv al

pedepsei fiind aplicată cu respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținându-

4

se seama de criteriile de individualizare a pedepsei, de comportamentul

inculpatei, de personalitatea acesteia, precum și de caracterul prejudiciabil al

faptei comise.

Totodată, instanța a considerat neîntemeiată solicitarea acuzatorului de stat

privind dispunerea încasării cheltuielilor judiciare din contul inculpaților, or,

legiuitorul nu a prevăzut compensarea cărorva cheltuieli suportate de către

acuzator de stat, din contul inculpatului.

a declarat apel solicitând casarea parțială a sentinței și adoptarea unei noi hotărâri,

prin care să fie dispusă încasarea de la Dashko Vladyslav în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare formate din efectuarea expertizei psihiatrice - 1187 lei,

raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 05.12.2016 a hainelor lui

Dashko Vladyslav - 392 lei, raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din

14.11.2016, referitor la vătămările corporale cauzate lui Dodatko Vadym - 84 lei.

Apelantul a invocat că, conform art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul

statului.

Totodată, instanța nu a dispus în sentință încasarea cheltuielilor judiciare

din contul persoanei condamnate, fie trecerea în contul statului a cheltuielilor

judiciare.

3.1. A declarat apel și avocatul Zmeu Alexandru, solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata Prepelița Angela să

fie achitată pe art. 323 alin. (1) Cod penal, din lipsa elementelor infracțiunii, și

condamnată în baza art. 290 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 650

unități convenționale.

Apelantul a invocat că, acuzatorul de stat nu a prezentat nic o probă prin

care se confirmă, că până la preluarea pistolului inculpata Prepelița Angela a fost

la curent în genere despre săvârșirea omorului. Nic un martor nu a indicat, că ea

a participat la acest conflict sau a fost un martor ocular.

Inculpata nu are antecedente penale, la locul de trai este caracterizată doar

pozitiv, nu se află la evidenta medicului narcolog, nici la evidenta medicului

psihiatru, duce un mod de viață cinstit, este maestru în sport, multiplă campioană

a Moldovei la powerlifting.

Vinovăția inculpatei este una minoră, aceasta din start a început să

colaboreze cu organul de urmărire penală, iar datorită depozițiilor depuse au fost

stabiliți și alți participanți ai faptei comise.

Acțiunile civile, urmează a fi admise doar în privința inculpatului Dashko

Vladysla, în cazul în care instanța de judecată îl va găsi vinovat în săvârșirea

omorului intenționat.

3.2. Avocatul Tatiana Gorea, la fel a declarat apel, solicitând casarea totală

a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul

Dashko Vladyslav să fie achitat.

5

Apelantul a invocat că, examinarea cauzei de către instanța de fond este

incompletă și unilaterală, ca urmare sentința de condamnare este nefondată. Au

rămas neclarificate și neexaminate circumstanțe, care ar influența sentința primei

instanțe - nu au fost examinate pe deplin probele care sunt în dosar, nu a fost

verificată și apreciată versiunea apărării.

Instanța de fond nu a dat nicio apreciere probelor prezentate și pe care a

fost bazată poziția apărării.

Niciun martor nu a indicat concret care au fost acțiunile lui Dashko

Vladyslav, în primul rând în încălcarea ordinii publice, nu a auzit nimeni să înjure

sau să lovească inculpatul pe cineva. Pe hainele lui nu au fost găsite urme de

sânge. La fel nimeni nu a văzut că anume Dashko Vladyslav a împușcat în

victimă. Chiar și Dodatko Vadim a declarat că nu a văzut nimic concret.

Nu a fost luată în considerație de instanța de judecată ca circumstanță

atenuantă comportamentul ilegal și imoral al lui Ulinici Alexandru, ceea ce indică

că examinarea cauzei nu a s-a efectuat sub toate aspectele.

3.3. A declarat apel și inculpatul Dashko Vladyslav, solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie achitat.

Apelantul a indicat că nu a săvârșit infracțiunile imputate.

3.4. La fel, a declarat apel și succesorul victimei, Ulinici Doina, în care a

solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-

i fie admisă integral acțiunea civilă, încasându-se de la inculpați 46.575 lei

cheltuieli de înmormântare, 1100 lei lunar pentru întreținerea copilului minor,

XXXXX XXXXX, până la atingerea majoratului, și 1.000.000 lei, cu titlu de

daune morale.

Apelanta a invocat că, în cazul dat acțiunea civilă înaintată urma a fi

judecată și admisă de instanța de fond, deoarece în ședințele de judecată a

prezentat un șir de probe care demonstrează clar pagubele materiale aduse în urma

săvârșirii infracțiunilor comise de inculpați.

septembrie 2018, apelul procurorului a fost respins ca nefondat.

Apelurile declarate de succesorului victimei, Ulinici Doina, de avocatul

Zmeu Alexandru, de inculpatul Dashko Vladyslav și de avocatul Gorea Tatiana,

au fost admise, casat sentința în partea neîncasării prejudiciului moral, executării

pedepsei cu închisoarea stabilite inculpatei Prepețița Angela, stabilirii pedepsei

definitive inculpatului Dashko Vladyslav, și pronunțată o nouă hotărâre.

Lui Dashko Vladyslav, în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs

de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis,

din 02.10.2016.

Angelei Prepelița, condamnată în baza art. 290 alin. (1) lit. b), 323 alin. (1),

84 Cod penal, la 3 ani 6 luni închisoare, i-a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei stabilite pentru o perioadă de probațiune de 3 ani, conform art. 90 alin.

(1) Cod penal.

6

De la Dashko Vladyslav s-a încasat în beneficiul succesorului victimei,

Ulinici Doina, prejudiciul moral în mărime de 200.000 lei.

În rest sentința atacată a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația

de fapt și vinovăția inculpaților, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc,

dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat.

Totodată, asupra argumentelor din apelurile declarate cu privire la achitarea

inculpaților nu urmează a se pronunța, deoarece aceștia și-au modificat poziția,

recunoscând vinovăția integral.

În același timp, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, incorect

a aplicat prevederile art. 7, 75 Cod penal, nu a ținut cont de limitele de pedeapsă

prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite, poziția procesuală

a inculpaților în cadrul procesului penal, dar și personalitatea acestora.

Astfel, luând în considerare că inculpata Prepelița Angela se caracterizează

ca fiind o personalitate pozitivă, fără antecedente penale, la locul de trai este

caracterizată doar pozitiv, duce un mod de viață normal, careva încălcări a ordinii

publice din partea acesteia nu au fost înregistrate, materiale compromițătoare sau

plângeri în adresa ei nu au fost înregistrate, nu se află la evidența medicului

narcolog sau psihiatru, participă activ la diferite maratoane dedicate modului

sănătos de viață, copiilor internați în casa de copii și campanii de colectare a

lucrurilor necesare acestora, ajutorul veteranilor, acțiuni de salvare a animalelor,

este maestru în sport, multiplă campioană a Moldovei la powerlifting, are la

întreținere mama care este pensionară, a recunoscut integral vinovăția și se căiește

sincer de cele comise, că lipsesc circumstanțe agravante, fiind prezente cele

atenuate - recunoașterea vinovăției și căința sinceră, scopul pedepsei penale de

corectare și reeducare a inculpatei precum și prevenirea săvârșirii noii infracțiuni,

poate fi realizat fără privare de societate, prin suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoarea pe o perioadă de probațiune.

Or, la caz, condițiile necesare pentru a fi invocată instituția suspendării

condiționate a executării pedepsei sunt întrunite, având în vedere că inculpata are

la întreținere un părinte pensionar, anterior nu a fost judecată, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, este maestru în sport, deci nefiind oportună izolarea ei de

societate și va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoarea stabilită inculpatei Prepelița Angela pe o perioadă de probațiune de 3

ani.

La stabilirea și individualizarea pedepsei penale inculpatului Dashko

Vladyslav, prima instanță nu a individualizat corespunzător pedeapsa aplicată

prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal.

Astfel potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, dacă o persoană este declarată

vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost condamnată

pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru fiecare

7

infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni

prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate.

Din aceste considerente si ținând cont de circumstanțele comiterii

infracțiunii, personalitatea inculpatului Dashko Vladyslav, care anterior nu a fost

judecat, a comis pentru prima dată fapte infracționale, a recunoscut integral

vinovăția și se căiește sincer de cele comise, nu se află la evidența medicului

narcolog sau psihiatru, este de acord să restituie succesorului victimei prin

intermediul avocatului o parte din prejudiciul solicitat, în sumă de 10.000 dolari,

fiind expediată în acest sens o scrisoare, care conform avizului a fost recepționată

de către succesorul victimei, de lipsa circumstanțelor agravante și prezența

circumstanțelor atenuate - recunoașterea vinovăției și căința sinceră, scopul

pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului precum și prevenirea

săvârșirii noii infracțiuni, poate fi realizat doar prin privarea inculpatului de

societate, dar pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, stabilindu-i-se pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Totodată, solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul

Dashko Vladyslav în contul statului a cheltuielilor judiciare în legătură cu

efectuarea expertizelor medico-legale, în sumă de 1187 lei, 392 lei și 84 lei, este

nefondată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în

vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în

contul statului.

Normele procedural penale nu prevăd expres achitarea din contul

condamnatului a cheltuielilor judiciare, care se constituie din cheltuieli pentru

efectuarea expertizei judiciare.

Conform prevederilor art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul

statului, iar instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial,

condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de

insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența

substanțial asupra situației materiale a persoane ar care se află la întreținerea lor.

În acest context, rapoartele de expertiză judiciare au fost ordonat de către

organul de urmărire penală în vederea acumulării probatoriului în urma săvârșirii

infracțiunii de către inculpatul Dashko Vladyslav, fiind acțiuni procesuale ce țin

de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina

acuzării.

Toante aceste cheltuieli judiciare fiind trecute în contul statului, conform

prevederilor art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală.

Moraru, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii și dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

8

Recurentul a invocat că, instanța de fond a apreciat just acțiunile

inculpaților, pedeapsa a fost aplicată în raport nu numai cu sancțiunea normelor

penale imputate inculpaților, ci cu toate prevederile ce reglementează pedeapsa

penală, individualizarea acesteia, precum și alte criterii ce țin de tratamentul

juridic penal. Tot pentru motivele specificate mai sus și în colaborare cu normele

art. 61 și 75 Cod penal, în privința inculpatei Prepelița Angela nu pot fi folosite

alte măsuri de constrângere mai blânde, ca închisoarea. Aceste circumstanțe

relevă faptul că unica și indiscutabila metodă de reeducare și corijare a ultimei,

este condamnarea la pedeapsa reală.

Reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea condamnatei, cât și a altor persoane, faptul că în privința acesteia a fost

aplicată o pedeapsă prea blândă, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a

altor infracțiuni.

În apelurile declarate, avocatul și inculpatul au solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care ultimul să fie achitat. În astfel de

circumstanțe, motivarea soluției precum că inculpatul ar fi recunoscut vina și s-

ar fi căit în cele săvârșite devine o absurditate.

Totodată, în situația când art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală

stipulează direct că inculpatul suportă cheltuielile judiciare soluția instanțelor

judecătorești de a respinge încasarea acestor cheltuieli este neîntemeiată, or

procurorul în apelul declarat a făcut dovada cheltuielilor suportate de stat la

efectuarea expertizei judiciare.

Or, suportarea cheltuielilor de judecată într-o cauză penală este provocată

de săvârșirea infracțiunii, care evident impune desfășurarea urmăririi și a

judecării cauzei pentru aplicarea legii penale în privința celui cc a comis

infracțiune, ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului

condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind fapta sa

infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi

efectuat.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală - decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Arabadji Mariana, în care solicită

casarea parțială a sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Dashko Vladyslav să-i fie

stabilită o pedeapsă în limita minimă prevăzută de lege.

Recurenta a invocat că, instanța de apel nu a ținut cont că Dashko Vladyslav,

fiind cetățean al Ukrainei, a venit în R. Moldova nu pentru a comite o infracțiune,

că a crescut doar cu mama, fiind unicul copil în familie, că anterior nu a mai comis

infracțiuni.

9

În circumstanțele expuse supra, pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 14 ani aplicată inculpatului este una prea aspră, urmând să atragă după

sine consecințe contrare scopului urmărit.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu respectivele circumstanțe invocate în recursul

ordinar al procurorului, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă

a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie,

relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind chestiunea cheltuielilor judiciare în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, corect ținând

cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct.

1), 2), 6) Cod de procedură penală, care prescriu expres că la adoptarea sentinței,

instanța de judecată soluționează cine și în ce proporție trebuie obligat să

plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede

altă modalitate, expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru

constatarea cauzei morții, gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor

integrității corporale, iar plata acestor expertize judiciare se face din contul

mijloacelor bugetului de stat, instanțele just, argumentat și în limitele competenței

legale statuând că, în speță, cheltuielile pentru efectuarea expertizelor judiciare

urmează a fi făcute din contul mijloacelor bugetului de stat, instanța de apel

pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul acuzării

în aspectul vizat.

Pe lângă aceasta, instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate

inculpaților, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală

și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile

art. 61, 75, 84 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

10

penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă

conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia. Dacă o persoană este declarată vinovată

de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost condamnată pentru

vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru fiecare

infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni

prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate.

Totodată, potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată, poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare aplicate

inculpatului dacă, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să o execute, indicând

numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a

executării pedepsei, iar instanța de apel a reținut asemenea împrejurări, că

inculpata Prepelița Angela a recunoscut vina și s-a căit sincer, este caracterizată

în exclusivitate pozitiv, anterior nu a fost condamnată, la evidența medicului

psihiatru sau narcolog nu se află, just concluzionând că corectarea și reeducarea

ei este posibilă fără izolare de societate, cu suspendarea condiționată a pedepsei

cu închisoarea, pentru o perioadă de probațiune (pct. 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5., 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica

modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei în

latura pedepsei penale și cheltuielilor judiciare.

Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 6 pct. 111), 27, 414

alin. (1) și (2), instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total

sau parțial condamnatul, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor

judiciare și a pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea și

apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

11

procedură penală și, astfel, invocarea acestor chestiuni în recursurile ordinare la

fel este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile ordinare au constituit deja obiect

de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 4. - 5., 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20,

cazul Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că decizia

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

inculpaților li s-au aplicat pedepse individualizate conform prevederilor legale, și

că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile de pe rol urmează a fi

declarate inadmisibile.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Moraru Constantin, și de avocatul

Arabadji Mariana, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău

din 25 septembrie 2018, în cauza penală în privința inculpaților Dashko

Vladyslav XXXXX și Prepelița Angela XXXXX, pe motiv că sunt vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 iulie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

12