1ra-921/2019 — art. 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Judecătoriei Criuleni din 10 septembrie 2018, Iațcu Sergiu a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 ani închisoare. 1 În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată i-a fost suspendată condiționat pentru un termen de probațiune de 3 ani. Camenșcic Ion a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată i-a fost suspendată condiționat pentru un termen de probațiune de 3 ani. Prin aceiași sentință au mai fost condamnați Cebotari Marin, Nița Vitalie, Bugneac Gheorghe și Cebotari Vădim, însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu se contestă.

Prin instanță a constatat că, inculpații Cebotari Marin, Iațcu Sergiu, Nița Vitalie, Bugneac Gheorghe, Camenșic Ion, Moga Gheorghe, Cebotari Vădim și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, intenționat la 10.07.2016, în jurul orei 2330, împreună și după o înțelegere prealabilă, având asupra sa lanțuri metalice și bâte din lemn, au pătruns în localul cafenelei ”Club Imperial” din s. XXXXX, r-nul XXXXX, unde, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate și manifestând o obrăznicie deosebită, fără nici-un motiv, intenționat i-au aplicat lui Rusu Sergiu, Gherciu Mihail, Creciun Virgiliu, Loghin Eduard, Popov Dumitru, Buga Mihail, Onofrei Ion, Roșea Nicolai și Bîtcă Ana multiple lovituri cu aceste obiecte, inclusiv cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-le vătămări corporale, după cum urmează: lui Rusu Sergiu conform Raportului de expertiză nr. XXXXX din 05.10.2016, plăgi pe cap, excoriații pe antebrațul stâng, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în ba za acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic a leziunilor corporale depistate, producerea lor în rezultatul căderii libere din poziție verticală, se exclude. Producerea leziunilor corporale în rezultatul lovirii cu un lanț este posibil; lui Popov Dumitru conform Raportului de expertiză nr. XXXXX/D din 24.08.2016, echimoză, excoriații pe față, pe hemitoracele stâng, ambele gambe, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca vătămare neînsemnată. Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic a leziunilor corporale depistate, producerea lor în rezultatul căderii libere din poziție verticală, se exclude; lui Buga Mihail conform Raportului de expertiză nr. XXXXX/D din 24.08.2016, echimoză pe față, brațul stâng, hemoragie în sclera ochiului drept, excoriații multiple pe cap, gât, spate, membrele inferioare, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în ba za acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic a leziunilor corporale depistate, producerea 2 lor în rezultatul căderii libere din poziție verticală, se exclude; lui Creciun Virgiliu conform Raportului de expertiză nr. XXXXX/D din 24.08.2016, echimoză, excoriație, edem pe față, echimoză pe umărul stâng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca vătămare neînsemnată. Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic a leziunilor corporale depistate, producerea lor în rezultatul căderii libere din poziție verticală, se exclude; lui Gherciu Mihail conform Raportului de expertiză nr. XXXXX/D din 24.08.2016, excoriație, echimoză pe mucoasa buzei superioare, echimoză în regiunea lombară stângă, pavilionul urechii drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca vătămare neînsemnată. Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic a leziunilor corporale depistate, producerea lor în rezultatul căderii libere din poziție verticală, se exclude; lui Loghin Eduard Constantin conform Raportului de expertiză nr. XXXXX/D din 24.08.2016, echimoză pe față, umărul stâng, antebrațul stâng, excoriații pe antebrațul drept, genunchiul stâng, piept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca vătămare neînsemnată. Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic a leziunilor corporale depistate, producerea lor în rezultatul căderii libere din poziție verticală, se exclude; lui Roșea Nicolae conform Raportului de expertiză nr. XXXXX/D din 24.08.2016, echimoză, excoriație pe spate, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca vătămare neînsemnată. Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic a leziunilor corporale depistate, producerea lor în rezultatul căderii libere din poziție verticală, se exclude; lui Onofrei Ion conform Raportului de expertiză nr. XXXXX/D din 24.08.2016, echimoză, excoriație pe față, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca vătămare neînsemnată. Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic a leziunilor, corporale depistate, producerea lor în rezultatul căderii libere din poziție verticală, se exclude. în aceiași ordine de idei acțiunile huliganice indicate supra au dus la sistarea activității cafenelei ”Club Imperial” din s. XXXXX, r-nul XXXXX pe un termen de 3 ore. Instanța a reținut că vina inculpaților este pe deplin dovedită prin probele administrate în cadrul cercetării judecătorești. Partea vătămată Rusu Sergiu a declarat că mobila din local a fost distrusă, evaluând-o la prețul de 5000 euro, precum a suportat și cheltuieli în contul venitului ratat din acea seară, or, a fost nevoit să stopeze activitatea localului. Au fost deteriorate mese, scaune, draperii, fotolii, prețul cărora nu-1 cunoaște cu 3 precizie, dar îl apreciază în jurul sumei de 5000 euro, iar prejudiciul moral ar fi de 10.000 euro. Însă, la momentul audierii sale în ședința de judecată, își dorește doar ca inculpații să fie trași la răspundere conform legii. Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății. La individualizarea pedepsei inculpaților, instanța de s-a condus de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, că conform art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea comisă este una gravă, care se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani, la locul de trai inculpații se caracterizează din punct de vedere pozitiv, iar Iațcu Sergiu și Camenșcic Ion sunt la prima abatere, circumstanțe agravante pe caz nu au fost stabilite, că părțile vătămate în procesul penal nu au înaintat acțiune civilă, în conformitate cu prevederile art. 221 Cod de procedură penală. Totodată, instanța a statuat că conform art. 2 alin. (1), (2) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței RM nr. 210 din 29.07.2016, publicată în MO 293-305/632 la 09.09.2016, procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. încetarea procesului penal conform alin. (1) are loc cu acordul scris a persoanei învinuite sau inculpate. Astfel, inculpatul Moga Gheorghe și-a manifestat acordul scris privind încetarea procesului penal în baza legii despre amnistie, iar impedimente la aplicarea legii susmenționate nu sunt. Procurorul a susținut poziția inculpatului despre încetarea procesului penal. Din considerentele enunțate, procesul penal în cauza lui Moga Gheorghe privind învinuirea adusă în baza art. 287 alin. (3) Cod penal urmează a fi încetat.

Avocatul Bargan Alexandru a declarat apel, solicitând casarea parțialăă a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Iațcu Sergiu să fie achitat, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el. Apelantul a menționat că partea acuzării nu a administrat probe concludente, pertinente și veridice prin care ar demonstra vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de care se învinuiește, iar instanța de fond a examinat superficial cauza, dând apreciere poziției părții acuzării. În ședința instanței de apel, avocatul și inculpatul au solicitat aplicarea actului de amnistie, deoarece ultimul recunoaște integral vina, anterior nu a fost condamnat, iar la materialele cauzei lipsește vre-o acțiune civilă înaintată de părțile vătămate. 4 3.1. A declarat apel și inculpatul Camenșcic Ion, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesul penal intentat să fie încetat, în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 210, din 29 iulie 2016 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a, de la proclamarea independenței RM”. Apelantul a indicat că și-a recunoscut vina și se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, infracțiune care nu se încadrează în lista normelor penale, asupra cărora nu se răsfrânge actul cu privire la amnistie. De asemenea, conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a, de la proclamarea independenței RM”, procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal prevede în calitate de pedeapsă principală maxim o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani.

Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2019, apelurile au fost respinse ca nefondate. Instanța de apel a indicat că, sentința atacată este legală și întemeiată. Totodată, instanța de apel este în drept să aplice amnistierea inculpatului, prin casarea sentinței și pronunțarea unei soluții de încetare a procesului penal, dacă, la judecarea apelului, sunt prezentate probe că, partea vătămată nu are anumite pretenții pecuniare, că inculpatul a recuperat integral prejudiciul stabilit prin sentință, cu condiția că deliberând, instanța de apel, va ajunge la concluzia că prima instanță corect a determinat cuantumul prejudiciului, cauzat părții vătămate, în atare situație. La caz, inculpații nu au achitat careva sume cu titlu de prejudiciu material sau moral. Poziția apărării face referire la lipsa acțiunilor civile în cadru procesului penal. Lipsa acțiunii civile nu poate fi egalată cu lipsa prejudiciului cauzat prin infracțiune, ultimul poate exista indiferent de existența unei acțiuni civile. Mai mult, existența prejudiciului rezultă chiar din fapta constatată de către prima instanță și necontestată de apelanți. Partea îndreptățită este în drept să aleagă singură modalitatea de recuperare a prejudiciului fie prin acțiune civilă în cadrul procesului penal, fie prin acțiune civilă în procedură contencioasă, fie prin metode extrajudiciare. Prezența prejudiciului este constatată prin proces-verbal de audiere a părții vătămate Creciun Vergiliu și ordonanța de recunoaștere a lui în calitate de parte civilă, prin proces-verbal de audiere a părții vătămate Loghin Eduard și ordonanța de recunoaștere a acestuia în calitate de parte civilă, prin proces-verbal de audiere a părții vătămate Roșea Nicolae și ordonanța de recunoaștere a lui în calitate de parte civilă. În cazurile respective, cuantumul prejudiciului este unul cert. Totodată, s-a constatat cu certitudine că acest prejudiciu nu a fost reparat. 5 Obligația de repararea a prejudiciului ca condiție obligatorie pentru aplicarea actului de amnistie presupune acțiuni pozitive, adică acțiuni din proprie inițiativă a inculpatului, în scopul reparării prejudiciului. Astfel, lipsește circumstanța repararea prejudiciului. Prin urmare, nu poate fi aplicat actul de amnistie odată ce lipsește una din condițiile obligatorii.

Avocata Gamurari Victoria a declarat recurs ordinar, solicitând casarea parțială a hotărârilor adoptate, cu dispunerea încetării procesului penal în privința inculpatului Camenșic Ion, în temeiul prevederilor art. 1, 2 al Legii Nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței RM. Recurenta a menționat că, infracțiunea pentru care este învinuit Camenșic Ion este compatibilă cu prevederile art. 10 al Legii nr. 210, și art. 287 Cod penal și nu se regăsește în prevederile art. 10 lit. d) al Legii respective. În cursul judecării cauzei, la orice etapă a procedurilor, inculpatul este în drept, prin acord scris, să solicite încetarea procesului penal, în privința sa, în temeiul art. 2 al Legii nr. 210. La caz, prin cererea de apel formulată, Camenșic Ion a solicitat aplicarea legii amnistiei, fapt pe care l-a confirmat și în ședința din 30.01.2019, în fața completului penal al instanței de apel. Inculpatul se căiește sincer de cele comise, îi pare rău. Referitor la latura civilă, aceasta nu a fost invocată nici la urmărirea penală, nici la judecarea cauzei în fond și nici în instanța de apel, respectiv, ea nu există. Totodată, urmează de a fi luat în calcul faptul că, prin sentința contestată, un coinculpat - Moga Gheorghe, a beneficiat de prevederile legii amnistiei, acesta fiind în aceleași condiții de fapt și drept ca Camenșic Ion, doar că cererea privind aplicarea amnistiei a fost formulată în instanța de fond, dar nu în apel. Ca circumstanțe atenuante în speță sunt - recunoașterea vinovăției, lipsa prejudiciului cauzat prin infracțiune, inculpatul este la prima abatere infracțională. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 11), 13) Cod de procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. 5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Camenșcic Ion, în care solicită casarea parțială a sentinței și deciziei instanței de apel, cu încetarea procesului penal în temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței RM nr. 10 din 29 iulie 2016. Recurentul a menționat că, argumentul instanței de apel că lipsa acțiunii civile nu ar demonstra și lipsa unui prejudiciu de ordin material sau moral, este pur declarativ, formal și contradictoriu stării de drept ale cauzei penale. 6 Astfel, reieșind din cele stipulate în art. 2 nr. 210, din 29.07.2016, „privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a, de la proclamarea independenței RM”, în cazul în care persoana, în privința căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile stabilite de art. 1 din aceeași lege și nu cade sub incidența art. 10, este pasibilă de a i se aplica actul amnistiei, dacă infracțiunea a fost comisă până la data de 29.07.2016, pentru care Codul penal prevede, în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea, pe un termen de 7 ani. Respectiv, procedura de aplicare a amnistiei față de persoanele inculpate este reglementată de art. 2 din Legea nr. 210, din 29.07.2016, „privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a, de la proclamarea independenței RM”, unde se indică expres că procesul penal încetează la faza de judecare a cauzei, dacă sunt întrunite condițiile expuse prezenta lege. Sub aspectul dat, el a recunoscut integral vina și regretă cele comise, se căiește sincer, în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, a colaborat activ în vederea descoperirii tuturor circumstanțelor infracțiunii, fapt ce denotă întrunirea deplină condițiilor de aplicare a actului de clemență. Modalitatea de recuperare a prejudiciului este distinctă și direct dependentă de existența sau inexistența acțiunii civile. Așadar, instanța de apel eronat și ilegal a stabilit că la caz lipsa unei acțiuni civile nu denotă și nemijlocit lipsa prejudiciului, or, părțile vătămate Creciun Virgiliu, Loghin Eduard, Onofrei Ion, Buga Mihail, Roșea Nicolae și Popov Dumitru, în ședința instanței de fond fiind audiați au comunicat că nu au careva pretenții de ordin moral sau material față de dânsul, cât și față de ceilalți inculpați, și nu au înaintat careva acțiune civile. Pătimitul Gherciu Mihail a relatat în ședința de judecată doar că i-a fost cauzat un prejudiciu în sumă de 3000 lei, pentru deplasare la ședința de judecată, însă ultimul nu a formulat o acțiune civilă, așa cum prevede norma art. 221 Cod de procedură penală, însă chiar și dacă acesta a reiterat un anumit cuantum a prejudiciului, acest fapt nu îl împiedică să se adreseze în instanța de judecată în ordinea acțiunii civile, dar acest fapt nu este un impediment pentru aplicarea actului de amnistie în privința sa. De asemenea, partea vătămată Rusu Sergiu în ședința instanței de fond a susținut că i-a fost cauzat un prejudiciu material de 5000 euro și moral de 10.000 euro, însă în ședința judiciară nu a formulat o cerere de chemare în judecată, conform rigorilor procesual penal, fapt ce nu îl lipsește de dreptul de a se adresa în instanța de judecată în ordinea acțiunii civile. O contradicție total admisă de către instanța de apel este că în privința altei persoane inculpate pe acest dosar, și anume în privința lui Moga Gheorghe, au fost aplicare prevederile art. 2 al Legii nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței RM, prin sentința pronunțată la caz, însă într-un mod neclar și încălcându-i-se grav dreptul 7 la apărare, nu a aplicat în privința lui rigorile actului de amnistie, în lipsa unei acțiuni civile, în prezența recunoașterii integrale a vinovăției, căinței sincere, și întrunirii condițiilor legii cu privire la amnistia. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. 5.2. Recurs ordinar a declarat și avocatul Bargan Alexandru, în care solicită casarea parțială a sentinței și deciziei instanței de apel, cu încetarea procesului penal în privința inculpatului Iațcu Sergiu, în temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței RM nr. 10 din 29 iulie 2016. Recurentul a indicat că, la etapa judecării apelului s-a admis o eroare gravă la capitolul constatării greșite a existenței prejudiciului, fapt ce a determinat neaplicarea în privința lui Iațcu Sergiu a Legii nr. 210 privind amnistia și încetarea procesului penal. Atribuirea calități de parte vătămată sau parte civilă, nu denotă absolut și existența unui prejudiciu despre care se pretinde că nu a fost reparat. În situația în care ar fi existat un prejudiciu, părțile vătămate urmau să prezinte probe - rapoarte de expertiză, acte de constatare, concluzii ale specialiștilor sau alte acte prevăzute de codul de procedură penală și care potrivit efectelor ar putea confirma existența, valoarea acestuia. În situația în care ar fi existat un prejudiciu, părțile vătămate ar fi înaintat acțiuni civile și probe pentru confirmarea acestuia. Dacă am admite că există un prejudiciu, atunci nu este clar constatat cine l- a cauzat, or, materialele cauzei atestă mai mulți figuranți, iar în situația în care un singur inculpat ar fi cauzat prejudiciul, nu pot fi privați sau limitați ceilalți de posibilitatea de a fi aplicate în privința acestora a Legii amnistiei. Or, în privința inculpatului Moga Gheorghe, instanța de fond a aplicat Legea cu privire la amnistie și încetat procesul penal, fapt necontestat de acuzatorul de stat, hotărâre care a căpătat autoritatea de lucru judecat. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea sunt pasibile admiterii din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise 8 de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul dat, instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. Potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei. Conform art. 57 alin. (1) Cod penal, art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și (2), 10 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, persoana care pentru prima oară a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă ea, după săvârșirea infracțiunii, a contribuit activ la descoperirea acesteia. Amnistia se aplică persoanelor inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal, care se determină în conformitate cu criteriile stabilite la art. 57 din Codul penal, fără a ține cont de criteriul gravității faptei comise. Procesul penal încetează cu acordul scris al persoanei inculpate, la faza de judecare, referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea actului de amnistie pentru care Codul penal prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. Amnistia nu se aplică persoanei inculpate sau condamnate care nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care a fost condamnată. În cazul persoanei condamnate se va ține cont de prejudiciul stabilit prin hotărîrea judecătorească. În corespundere cu art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Aceste prescripții de drept nu au fost respectate de către instanțele de fond și de apel. Or, din materialele cauzei se constată că inculpații Camenșcic Ion și Iațcu Sergiu au înaintat cereri, prin care au recunoscut integral comiterea infracțiunii incriminate, solicitând încetarea procesului penal pe art. 287 alin. (3) Cod penal, sancțiunea cărui prevede pedeapsa închisorii de până la 7 ani, în temeiul actului de amnistie (f.d. 215, 216, vol. III; f.d. 43, vol. IV, pct. 3., 3.1. din decizie). Totodată, părțiile vătămate nu au formulat inculpaților pretenții materiale și morale, iar potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței: „” (pct. 1., 2. din decizie). Circumstanțele expuse relevă clar și concludent că inculpații întrunesc condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la 9 proclamarea independenței Republicii Moldova, procesul penal urmând a fi încetat. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța îl admite, casează parțial hotărîrea atacată și dispune încetarea procesului în cazurile prevăzute de prezentul cod. Prin urmare, împrejurările enunțate impun soluția admiterii recursurilor ordinare, casării parțiale a hotărârilor contestate, cu încetarea procesului penal privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, în temeiul art. 2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 210 din 29 iulie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6), 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: admite recursurile ordinare declarate de inculpatul Camenșcic Ion, de avocații Gamurari Victoria și Bargan Alexandru, casează parțial sentința Judecătoriei Criuleni din 10 septembrie 2018 și decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2019, în privința inculpaților Camenșcic Ion XXXXX și Iațcu Sergiu XXXXX. Încetează procesul penal în privința inculpaților Camenșcic Ion XXXXX și Iațcu Sergiu XXXXX, privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, în temeiul art. 2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 210 din 29 iulie 2016. În rest dispozițiile hotărârilor atacate se mențin. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 iunie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Dumitru Mardari Maria Ghervas 10