1ra-789/2019 — Art. 217 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 25 octombrie 2018, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Barbaroș Vitalie Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 100 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. A fost admisă solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare și s-a încasat de la Barbaroș V., în contul statului a cheltuielilor judiciare, în sumă de 1680 lei.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Barbaroș V., acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, urmărind scopul punerii în circulație a drogurilor, fără scop de înstrăinare, a păstrat în domiciliul său în apartamentul cu numărul de ordine xx de pe str. Xx, mun. Xxxxx, droguri, pînă la 28 mai 2018, orele 16:45 min., cînd în cadrul cercetării la fața locului efectuate de Ofițerul Principal de sector al SP-3 al IP Ciocana Curajos Sergiu, a fost depistat și ridicat un pachețel de tip zip-lock în care se afla o masă vegetală uscată și mărunțită 1 de culoare galben-aurie și un fragment de butelie (partea superioară) cu capac din folie de staniol, cu urme de depuneri. Conform raportului de constatare tehnico-științific nr. 34/12/1-R-2510 din 13.07.2018, reprezintă cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201. Cantitatea masei vegetale în care se conține MIDMB(N)-2201 constituie 0,04 grame, iar cantitatea depunerilor în care se conține MDMB(N)-2201 constituie 0,018 grame, ceea ce în corespundere cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Druță B. în numele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu scutirea lui Barbaroș V. de la obligațiunea de achitare a sumei de 1680 lei, trecând-o în contul statului. În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat că: - nu este de acord cu admiterea cererii acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată de la Barbaroș V.; - din probele materialelor anexate la dosar, Barbaroș V. și-a recunoscut vinovăția de la momentul reținerii și este o persoană cu venituri scăzute. Din aceste motive a și solicitat instanței de judecată să i se aplice o pedeapsă mai aspră decît amenda, deoarece nu are posibilități financiare de a o plăti, iar instanța de judecată în sentință a ignorat prevederile art. 227 Cod de procedură penală; - situația materială a inculpatului este precară, iar instanța nu a ținut cont de aceste momente, împovărîndu-l pe Barbaroș V. cu obligațiunea de a acoperi cheltuielile de judecată (care au fost necesare la efectuarea expertizelor) de care dînsul nu a avut nevoie și pe care nu le-a solicitat, deoarece el de la bun început și-a recunoscut vina.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că prima instanță corect a constatat că, prin acțiunile sale inculpatul Barbaroș V. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal. Totodată, instanța de apel nu a putut reține argumentele din apelul avocatului privind netemeinicia admiterii solicitării acuzatorului de stat referitor la încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-2510 din 13.07.2018, în sumă de 1680 lei, din contul inculpatului Barbaroș Vitalie. În acest sens, instanța de apel a respins alegațiile apelantului cu referire la situația precară și imposibilitatea financiară a acestuia de a achita cheltuielile judiciare solicitate, circumstanțe de care instanța de fond a ținut cont la aplicarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată. Totodată, instanța de apel a respins argumentul avocatului precum că, efectuarea expertizei nu a fost solicitată de către inculpat, iar acesta a recunoscut 2 vina, deoarece expertiza a fost efectuată pentru stabilirea tipului substanței stupefiante sau psihotrope și a cantității acesteia, pentru calificarea ulterioară a faptei infracționale. Subsecvent instanța de apel a reținut ca fiind justificate constatările instanței de fond privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-2510 din 13.07.2018, în sumă de 1680 lei or, potrivit normelor legale menționate cheltuielile judiciare solicitate pentru efectuarea expertizelor urmează a fi trecute în contul inculpatului.

Hotărârile adoptate în cauză sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul Druță B. în numele inculpatului, prin care solicită casarea parțială a acestora, cu scutirea lui Barbaroș V. de la obligațiunea de achitare a sumei de 1680 lei, trecând-o în contul statului. În motivarea recursului invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apel, întemeindu-și recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, just ajungând la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată și că plata cheltuielilor judiciare, pentru efectuarea expertizei, urmează a fi trecută în contul inculpatului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente: Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Reieșind din criticele expuse de avocatul Druță B. în numele inculpatului, se constată că acesta contestă decizia instanței de apel, în exclusivitate din considerentul că, a menținut soluția primei instanțe, prin care a fost admisă solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la Barbaroș V. a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 1680 lei. Contrar celor invocate de recurent, Colegiul penal consideră ca nefondate criticile avocatului Druță B. în numele inculpatului, referitor la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel, stipulată la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că, nemotivat au fost încasate cheltuielile judiciare din contul inculpatului. Așadar, în privința acestor alegații se constată, că au constituit obiect de discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus întemeiat, 3 respectiv nu există raționamente ca instanța de recurs să se îndepărteze de la concluziile la care a ajuns instanța ierarhic inferioară. Dispozițiile art. 227 alin. (1), (2) pct. 5) Cod de procedură penală, stipulează că cheltuieli judiciare sînt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală; Instanța de recurs reține că, în prezenta cauză penală, a fost dispusă efectuarea acțiunilor procesuale, fiind întocmit raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-2510 din 13.07.2018, pentru care a fost achitată suma de 1680 lei. În conformitate cu prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în contul statului. (2) Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Totodată, art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, stipulează că instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Deci, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate, Colegiul penal constată că, această instanță a dispus menținerea sentinței prin care a fost admisă solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la Barbaroș V. a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 1680 lei, motivându-și soluția și respingând alegațiile apelantului cu referire la situația precară și imposibilitatea financiară a acestuia de a achita cheltuielile judiciare. Astfel, instanța de recurs reține că, nu au fost prezentate careva probe referitor la situația materială precară a inculpatului, or plata cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei nu poate influența substanțial asupra situației materiale a acestuia, ultimul fiind angajat în calitate de expeditor la SRL „Moldagro”, iar la materialele cauzei nu sunt careva date că ar avea careva persoane la întreținere. În urma celor expuse, Colegiul penal atestă că raportul de constatare tehnico- științifică nr. 34/12/1-R-2510 din 13.07.2018 a fost ordonat și efectuat în cadrul procesului penal, fiind achitat pentru întocmirea acestuia din sumele alocate de stat, astfel, pînă la recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii cheltuielile au fost avansate de stat, cheltuieli, care după condamnarea acestuia pot fi recuperate de la condamnat. Astfel, Colegiul penal reține că raportul de constatare tehnico-științifică fiind efectuat în cadrul cauzei penale în care instanțele de fond au constatat vinovăția lui Barbaroș V. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, aceste instanțe, just la solicitarea procurorului au dispus ca inculpatul să recupereze cheltuielile judiciare, nefiind stabilite careva 4 circumstanțe de eliberare a acestuia de la plata cheltuielilor judiciare, prevăzute la art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală. În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează, că la caz instanțele și-au motivat eficient soluția de admitere a solicitării procurorului de a încasa cheltuielile judiciare din contul inculpatului. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu au fost admise erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de casare a soluției adoptate, fiindcă instanța de apel s-a pronunțat motivat asupra tuturor argumentelor indicate în apel și hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanțelor de fond referitoare la admiterea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat privind încasarea de la inculpat a sumei de bani menționate mai sus, cu titlu de cheltuieli suportate. În cele din urmă, Colegiul penal, consideră că nu este incident în speță cazul de casare invocat de către avocatul Druță B. în numele inculpatului, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate, în partea dispoziției referitoare la cheltuielile judiciare. Din considerentele expuse, Colegiul penal apreciază, că argumentele invocate de recurent sânt nefondate, ceea ce impune concluzia privind inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Barbaroș Vitalie Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 12 iunie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie 5