1ra-817/2019 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-817/2019 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-817/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Ion Guzun, Victor Boico, Dumitru Mardari,

Maria Ghervas,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

decembrie 2018, declarat de avocata Hamureac Oxana, în numele inculpatei

Gudumac Ecaterina XXXXX

Termenul de examinare,

instanța de fond: 18.10.2017 - 20.04.2018,

instanța de apel: 07.06.2018 - 17.12.2018,

instanța de recurs: 11.03.2019 - 16.04.2019.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Ecaterina a fost achitată de sub învinuirea săvârșiri infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

învinuită de faptul că la 29.08.2017, aproximativ ora 2040, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în apartamentul XXXXX, de pe

1

str. XXXXX, mun. Chișinău, pe ascuns, a sustras o brățară din aur de 5 grame, în

valoare de 2300 lei, care aparține lui Samson Valentina, și cu bunul sustras a

părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând părții vătămate o daună în proporții

considerabile.

Acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod

penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Instanța a reținut că inculpata nu a recunoscut vinovăția și a declarat că pe

29.08.2017, Samson Valentina a sunat-o și a rugat-o să vină să facă curat. În jurul

orei 1900 a intrat în casă, a lăsat geanta la intrare în apartament și la indicația lui

Samson Valentina a început să facă curat în bucătărie. Servind cafea, ultima a

povestit despre odihna lor în Turcia, că bunelul i-a cadonat fiicei XXXXX, o

brățară din aur, cu ocazia împlinirii vârstei de 1 anișor. Ea nu a văzut brățara,

deoarece XXXXX se juca în altă odaie. Apoi, Samson Valentina a mers în curte

după fiica cea mai mare. Cât aceasta a lipsit, ea pe XXXXX nu a luat-o în brațe.

Când Samson Valentina a revenit cu fiica mai mare, a ajutat-o să pregătească

mâncarea, a continuat să facă ordine, au luat masă împreună. Ulterior, a strâns

masa și spălat vesela. Pe la orele 2300 a plecat acasă. Când se deplasa, Samson

Valentina a sunat-o la telefon, deoarece retrăia pentru ea. Prin telefon s-au înțeles

ca să meargă cu ea la o nuntă și să stea cu copiii. Pe 30.08.2017, se afla la o altă

familie unde face ordine și în jurul orei 1400 a fost apelată de Samson Valentina.

Ea nu a auzit telefonul și a revenit cu un apel la Samson Valentina, care i-a spus

că în timp ce o spăla pe XXXXX, a observat că-i lipsește brățara de pe mână, la

ce ea i-a spus că nu a luat brățara și de ce nu a oprit-o să-i verifice geanta, fiindcă

când Samson Valentina a început să spele fiicele în cadă, ea încă era la ei în

apartament. Ulterior, Samson Valentina i-a expediat mesaje, că se va adresa la

polițe.

Partea vătămată Samson Valentina, a relatat că pe 29.08.2017, în jurul

orelor 1735, inculpata a venit să facă curățenie în casă. După ceva timp, i-a zis să

vină la bucătărie să servească o cafea. Aici, i-a povestit despre odihnă, i-a arătat

că fiica XXXXX, în vârstă de un an, are cercei noi în urechiușe și la mână o

brățară nouă, cu gramajul de 5 gr. aur turcesc, la preț de 2300 lei, cadonată de

bunel. Ecaterina a zis că sunt bogați și s-a dus să finiseze curățenia. După, i-a spus

Ecaterinei să stea cu fiica mai mică, deoarece se duce în curte după fiica mai

mare. Când a revenit, a văzut că Ecaterina este agitată, a mai stat un pic și a plecat

acasă. Seara, când o băia în cadă pe XXXXX, a văzut că de la mână îi lipsește

brățara. Imediat a telefonat-o pe Ecaterina, însă aceasta a început să o ignore și să

nu-i răspundă la apeluri. Pe 29.08.2017, seara, după plecarea lui Gudumac

Ecaterina, când spăla fetița, a observa că brățara lipsește de pe mâna stângă, însă,

deoarece aceasta plângea, nu a atras mare atenție la acel moment. A doua zi a

văzut că brățară lipsește și a conștientizat acest fapt. Gudumac Ecaterina a plecat

când deja începuse să facă baie copiilor. Copiii au stat împreună în baie singuri

aproximativ 5-6 minute, cât ea a petrecut inculpata și gaura de scurgere din cadă

2

era închisă. Nu a verificat în canalizare prezența brățării. A doua zi dimineața, a

observat că mâna fiicei, pe care ținea brățara, este zgâriată. Pe 29.08.2017, după

ce Gudumac Ecaterina a plecat, ea a sunat-o și s-au înțeles ca aceasta să vină a

doua zi, să meargă împreună la nuntă unde să aibă grijă de fiică. A doua zi

dimineața, a scris un mesaj lui Gudumac Ecaterina referitor la brățară, însă nu a

primit niciun răspuns. Apoi, a sunat-o de 4-5 ori, dar ea nu i-a răspuns. Ulterior,

Gudumac Ecaterina i-a explicat că era ocupată, că nu a sustras nimic și i-a

recomandat să caute mai bine prin casă. Pe 29.08.2017 a observat că lipsește

brățara, însă nu a dat mare atenție acestui fapt, deoarece era concentrată la altceva,

dar a conștientizat lipsa brățării a doua zi. Pe 29.08.2017, seara, când a vorbit cu

Gudumac Ecaterina la telefon, nu a întrebat nimic despre brățară.

Potrivit plângerii din 02.09.2017, Samson Valentina solicită atragerea la

răspundere penală a lui Gudumac Ecaterina pentru furtul brățarei.

Or, probele administrate nu demonstrează nici vinovăția inculpatei în

săvârșirea faptei incriminate și nici existența infracțiunii.

Concluzia dată rezultă din analiza coroborată a declarațiilor părții vătămate

și ale inculpatei, potrivit căror partea vătămată a observat dispariția brățării în

timp ce spăla fiica, pe când inculpata era în casă. Declarații similare a depus și

inculpata, că atunci când a discutat cu Samson Valentina, a doua zi, despre

dispariția brățării, i-a reproșat de ce, când a sesizat dispariția brățării, nu a oprit-

o să-i verifice geanta.

În același context, se prezintă a fi neclare divergențele în declarațiile părții

vătămate care inițial a relatat că atunci când i-a făcut baie fiicei a văzut că de la

mână lipsește brățara, imediat a telefonat-o pe Gudumac Ecateina însă aceasta a

început să o ignore și nu răspundea la apeluri, iar apoi a declarat că pe 29.08.2017

după ce Gudumac Ecaterina a plecat de la ea, a sunat-o și s-au înțeles ca aceasta

să vină a doua zi și să meargă împreună la o nuntă, unde Gudumac Ecaterina să

aibă grijă acolo de fiica sa. În ședința de judecată, Samson Valentina a comunicat

că pe 29.08.2017, seara, când a vorbit cu Gudumac Ecaterina la telefon, nu a

întrebat nimic despre brățară. Tot din răspunsurile părții vătămate rezultă că

aceasta a căutat brățara în patul fiicei, însă nu este clar dacă această brățară a mai

fost căutată și în alte în locuri.

Astfel, învinuirea incriminată inculpatei se bazează exclusiv pe

presupunerile părții vătămate, care nu sunt susținute prin probe directe și certe.

Nu este clar de ce partea vătămată nu a reacționat imediat ce a sesizat dispariția

brățării de la mâna fiicei, în timp ce o spăla, odată ce inculpata Gudumac încă se

afla în apartament. La fel, ridică dubii divergențele în declarațiile părții vătămate.

În atare situație, nu poate fi exclus faptul că partea vătămată, prin acest

comportament, și-a manifestat admiterea tacită a ipotezei că brățara nu neapărat

a fost sustrasă, dar putea să dispară și în alte circumstanțe.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) din Codul de procedură penală,

concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri.

3

Savca, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri,

prin care inculpata să fie condamnată în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la

amendă în mărime de 650 unități convenționale.

Apelantul a invocat că, argumentele instanței sunt neîntemeiat și eronate,

fiind acumulate suficiente probe pertinente și concludente cu privire la existența

infracțiunii și identificarea făptuitorului.

Or, probatoriul administrat denotă faptul că a avut loc fapta de sustragere a

brățării, ținând cont că lipsa brățării a fost constatată chiar în acea seară de partea

vătămată, îndată după plecarea lui Gudumac Ecaterina.

De asemenea, se exclude faptul că brățara ar fi căzut de pe mâna copilului,

deoarece martora Stratulat Angela a declarat instanței că brățara era strânsă pe

mâna, și lacătul se deschidea greu, iar dacă chiar și ar fi căzut prin casă, atunci

din 29.08.2017, data comiterii infracțiunii de sustragere, până la ziua de azi,

brățara ar fi fost găsită de partea vătămată.

Reiese că infracțiunea de sustragere a fost săvârșită anume de Gudumac

Ecaterina, din motiv că doar aceasta s-a aflat în apartament cu copilul minor, iar

după ce a venit Samson Valentina din curte, inculpata îndată a plecat, iar ulterior

s-a constatat faptul dispariției brățării. Fiind telefonată în aceiași seară de către

Samson Valentina, inculpata nu a răspuns, fapt care a și condiționat depunerea

plângerii imediat.

Astfel, este dovedită integral vina inculpatei în comiterea infracțiunii

incriminate, prin probele pertinente și concludente cercetate în ședința de

judecată, însă acestea nu au fost apreciate la justa lor valoare în coroborare cu

celelalte probe.

decembrie 2018, apelul a fost admis, castă sentința și pronunță o nouă hotărâre.

Gudumac Ecaterina a fost condamnată în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod

penal la amendă, în mărime 655 unități convenționale, ce constituie 32.750 lei.

De la Gudumac Ecaterina s-a încasat în beneficiul părții vătămate Samson

Valentina prejudiciul material de 2300 lei.

Instanța de apel a constatat că la 29.08.2017, aproximativ ora 2040, inculpata

Gudumac Ecaterina, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane,

aflându-se în apartamentul 86, din str. Trandafirilor, 11/5, mun. Chișinău, pe

ascuns, a sustras o brățară din aur de 5 grame, în valoare de 2300 lei, care aparține

lui Samson Valentina, și cu bunul sustras a părăsit locul săvârșirii infracțiunii,

cauzând părții vătămate o daună în proporții considerabile.

Instanța de apel a reținut că vina inculpatei este dovedită prin probele

administrate.

Astfel, partea vătămată Samson Valentina, a relatat că seara, când i-a făcut

baie fiicei, a văzut că de la mână lipsește brățara, la ce imediat a telefonat-o pe

Gudumac Ecaterina, însă aceasta a început să o ignore și să nu-i răspundă la

apeluri. Pe 29.08.2017, seara, după plecarea inculpatei, când spăla fetița, a

4

observat a că brățara lipsește de pe mâna stângă, însă, având în vedere că aceasta

plângea, nu a atras mare atenție. Gudumac Ecaterina a plecat când deja începuse

să facă baie copiilor. Copiii au stat în cadă singuri aproximativ 5-6 minute, cât ea

a petrecut-o pe Gudumac Ecaterina și gaura de scurgere era închisă. Nu a verificat

în canalizare prezența brățării, aceasta nu avea cum să cadă de pe mână. Pe

29.08.2017, după ce Gudumac Ecaterina a plecat, a sunat-o și s-au înțeles ca

aceasta să vină a doua zi, să meargă împreună la nuntă. A doua zi dimineața i-a

scris un mesaj referitor la brățară, însă nu a primit niciun răspuns. Ulterior,

Gudumac Ecaterina i-a explicat de ce nu i-a răspuns, deoarece era ocupată, nu a

sustras nimic și i-a recomandat să caute mai bine prin casă. Pe 29.08.2017, a

observat că lipsește brățara, însă nu a dat mare atenție acestui fapt, deoarece era

concentrată la altceva, dar a conștientizat lipsa brățării a doua zi. A căutat brățara

în patul fiicei sale. Fiica mai mare are 10 ani și niciodată nu a scos brățara fiicei

mai mici, care avea un an și o lună. A doua zi, a constatat că brățara a dispărut. A

doua zi dimineața, s-a convins că brățara a dispărut și că mâna fiicei este zgâriată.

După ce a plecat inculpata, a comunicat cu ea la telefon timp de 10 minute, în

timp ce fata încă era în baie. A doua zi dimineață i-a comunicat că nu există

brățara.

Martorul Stratulat Angela, a relatat că pe 29.08.2017 a venit la fiica sa

Samson Valentina și în jurul orei 1640 a plecat. După ce a dispărut brățara de la

nepoțica XXXXX, pe mâna stângă i-a rămas un semn. Când ea aplecat, brățara

era, iar fiica ei a doua zi i-a comunicat că brățara nu mai este.

Potrivit plângerii părții vătămate Samson Valentina din 02.09.2017, solicită

atragerea la răspundere penală a lui Gudumac Ecaterina pentru fapta incriminată

acesteia în învinuire.

Astfel, inculpata a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

acestei decizii și menținerea sentinței.

Recurenta a invocat că, condamnarea inculpatei este neîntemeiată și eronată.

Argumentele expuse în decizia contestată se află în contradicție cu circumstanțele

pricinii.

În cazul dat, probe noi nu au fost prezentate, ci doar s-a dat o apreciere

neîntemeiată și eronată a probelor examinate în instanța de fond. Decizia de

condamnare este bazată exclusiv pe declarațiile părții vătămate care a presupus

că brățara a fost sustrasă de inculpată. Declarațiile martorului Stratulat nu au o

relevanță asupra cazului, din motivul că dânsa nu a fost martor ocular a faptului

sustragerii.

Probele administrate în cadrul cercetării judecătorești nu au fost în măsură

să demonstreze nici vinovăția inculpatei în săvârșirea faptei incriminate și nici

existența faptei infracțiunii.

5

Sunt neclare divergențele în declarațiile părții vătămate, care inițial a

declarat că atunci când i-a făcut baie fiicei sale mai mici, a văzut că de la mână

lipsește brățara, la ce imediat a telefonat inculpata, însă aceasta a început să o

ignore, iar apoi a declarat că pe 29.08.2017, după ce Gudumac Ecaterina a plecat

de la ea, a sunat-o și s-au înțeles ca aceasta să vină a doua zi la ea și să meargă

împreună la o nuntă pentru ca Gudumac Ecaterina să aibă grijă acolo de fiica sa.

În ședința de judecată, Samson Valentina a comunicat că pe 29.08.2017, seara,

când a vorbit cu Gudumac Ecaterina, nu a întrebat nimic despre brățară. Tot din

răspunsurile părții vătămate rezultă că aceasta a căutat brățara în patul fiicei, însă

nu este clar dacă a mai fost căutată în careva locuri. Răspunsurile date de către

partea vătămată cu referire la căutarea brățării sunt nesigure și neclare.

Învinuirea incriminată inculpatei se bazează exclusiv pe presupunerile

părții vătămate, care nu sunt susținute prin careva probe directe și certe. În

context, nu este clar din ce considerente partea vătămată nu a reacționat imediat

ce a sesizat dispariția brățării de la fiica sa, în timp ce o spăla, odată ce s-a

constatat că deja în debutul procesului de spălare a fiicei, inculpata încă se afla la

aceasta acasă.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a

fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, conform art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală,

sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. În

corespundere cu art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă probele pe care se

întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a

respins alte probe.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct.

3., 39., 41.).

6

În pofida acestor prescripții legale, instanța de fond a constatat neclar și

divergent, în descriptivul sentinței, diverse motive de achitare, care se exclud

reciproc, cum ar fi că: „probele administrate nu demonstrează nici vinovăția

inculpatei în săvârșirea faptei incriminate si nici existența infracțiunii...,

concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri”, iar în dispozitiv s-a contrazis dispunând că inculpata

este achitată din motiv că: „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii” (pct. 1.,

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care

se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Conform

art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se

efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 101 alin.

(1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată

este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate. În corespundere cu art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să

cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și

motivele pentru care instanța a respins alte probe. Conform art. 8 alin. (3) Cod de

procedur[ penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii

nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu

pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea

inculpatului. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie

să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care

se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel).

7

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele administrate în ansamblu

- din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele de

procedură penală care vizează natura juridică a acestor probe, cât și în raport cu

circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând

motivele pentru care a respins versiunile și probele apărării;

b) nu a apreciat în niciun fel, în special în coroborare cu limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu, cât și cu relatările inculpatei, divergențele vădite din

declarațiile părții vătămate, privind timpul, modul și circumstanțele concrete în

care a descoperit lipsa bunului pretins a fi sustras, timpul și modul în care a

discutat cu inculpata despre acest fapt, neindicând clar și argumentat care din

declarațiile concrete ale părții vătămate au fost respinse și care au fost puse la

baza hotărârii de condamnare a inculpatei.

Or, contradictorialitatea declarațiilor părții vătămate, neînlăturată de

instanță în condițiile legii procesual-penale, generează dubii și presupuneri, care

nu pot întemeia concluzia despre vinovăția inculpatei, urmând a fi interpretate în

favoarea ultimei.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu

au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu

cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

8

D E C I D E :

admite recursul ordinar declarat de avocata Hamureac Oxana, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2018,

în privința inculpatei Gudumac Ecaterina XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 23

mai 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Victor Boico

Ion Guzun

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

9