1cs-123/19 — cerere de stramutare

Dosarul nr. 1cs-123/2019

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinând cererea înaintată de avocatul Bodnariuc Alexandr în numele

petiționarului Pesterov Serghei, privind strămutarea judecării recursului depus

împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din 07 martie 2019 de la Curtea de Apel

Chișinău la o altă instanță egală în grad,

C O N S T A T Ă :

a înaintat o cerere prin care a solicitat strămutarea judecării recursului depus

împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din 07 martie 2019 de la Curtea de Apel

Chișinău la o altă instanță egală în grad, pe motiv că judecătorii instanței de apel pot

fi influențați pentru a adopta o decizie favorabilă.

aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă

de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă

instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține

soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a

procesului.

Colegiul penal menționează că, recursul petiționarului Pesterov Serghei a fost

depus la 13.03.2019 în Curtea de Apel Chișinău împotriva încheierii Judecătoriei

Chișinău din 07 martie 2019, prin care a fost respinsă plângerea înaintată asupra

ordonanței procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Lupașcu

Carolina din 22.06.2018, cu privire la scoaterea de sub urmărire penală a lui

Munteanu Vladimir și clasarea cauzei penale, cât și împotriva ordonanței

procurorului, adjunct al procurorului mun. Chișinău, șef al Oficiului Botanica, Cimbir

Marcel din 08.11.2018, privind respingerea plângerii.

Prin cererea de strămutare, autorul invocă faptul că, petiționarul consideră că

judecătorii Curții de Apel Chișinău pot fi influențați întru adoptarea unei hotărâri

favorabile în privința lui Munteanu Vladimir, deoarece acesta activează în calitate de

1

șef de pază la „Tirex-Petrol”, însă instanța de recurs respinge acest argument ca fiind

neîntemeiat și care contravine prevederilor art. 33 alin. (2) Cod de procedură penală,

deoarece în speță, cu excepția cererii de recuzare înanintată judecătorului Lîsîi

Ghenadie și care a fost respinsă (f.d. 112-115), se reține lipsa unor cereri de recuzare

a judecătorilor cu invocarea motivelor concrete care ar dovedi imparțialitatea acestora

pentru soluționarea cauzei respective.

Potrivit art. 34 Cod de procedură penală,

al. (1) în cazul în care există circumstanțele prevăzute la art. 33, judecătorul

este obligat să facă declarație de abținere de la judecarea cauzei.

al. (2) pentru aceleași motive, judecătorul poate fi recuzat și de către părțile în

proces. Recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă, de regulă, înainte de

începerea cercetării judecătorești.

Astfel, cererea privind strămutarea cauzei este una declarativă, or, potrivit art.

26 Cod de procedură penală, la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii

sunt independenți și se supun numai legii.

Judecătorul judecă cauzele conform legii și propriei convingeri bazate pe

probele cercetate în procedura judiciară respectivă și în condiții care exclud orice

presiune asupra lor.

După cum subliniază și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

judecătorii trebuie nu numai să îndeplinească criterii obiective de imparțialitate, ci să

fie și percepuți ca fiind imparțiali, miza este încrederea pe care instanțele trebuie să o

inspire justițiabililor într-o societate democratică. O instanță de judecată trebuie să

reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Percepția de

imparțialitate se măsoară prin standardul observatorului rezonabil. Instanța trebuie să

fie imparțială și din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanții suficiente

pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință (Gregory vs. Marea

Britanie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1997) 25 EHRR 577). Ceea ce

este în joc, e încrederea pe care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o

inspire populației (Castillo Algar vs Spania, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, (1998) 30 EHRR 827).

Astfel, Colegiul penal conchide, că motivele invocate în cerere nu pot servi

drept temei de strămutare a cauzei penale, nu sunt invocate argumente concrete și

obiective ce ar confirma imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, iar

strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad ar duce la tergiversarea examinării

acesteia și nu la soluționarea ei obiectivă și rapidă.

Prin urmare, Colegiul penal, reieșind din circumstanțele stabilite, ajunge la

concluzia că cererea de strămutare urmează a fi respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

2

DI SPU N E:

Respingerea cererii înaintată de avocatul Bodnariuc Alexandr în numele

petiționarului Pesterov Serghei, privind strămutarea judecării recursului depus

împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din 07 martie 2019 de la Curtea de Apel

Chișinău la o altă instanță egală în grad.

Încheierea este irevocabilă, publicată la 22 mai 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

3