1ra-745/2019 — art. 264 al.3 lit. a CP

1ra-745/2019 — art. 264 al.3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-745/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către

avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatului și de către inculpatul Pavel Andrei,

prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul (sediul Taraclia) din 25

aprilie 2018 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Pavel Andrei xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx, cu domiciliu temporar în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art.264

alin.(3) lit.a) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani cu privarea de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani.

Potrivit art.90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei penale

stabilite inculpatului Pavel Andrei pe un termen de 3 ani.

S-a admis parțial acțiunea civilă depusă de Gaidarlî Zinaida și s-a dispus

încasarea de la Pavel Andrei în beneficiul lui Gaidarlî Zinaida prejudiciu material

cauzat prin infracțiune în mărime de 79 075 lei 78 bani și prejudiciu moral în mărime

de 30 000 lei.

În rest acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului material și moral de la

Pavel Andrei în folosul lui Gaidarlî Zinaida s-a respins ca neîntemeiată.

S-a încetat procesul civil la acțiunea depusă de Popova Svetlana privind

încasarea de la Pavel Andrei a prejudiciului material în mărime de 15 505,35 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 70 000 lei în legătură cu retragerea acțiunii civile.

Retragerea acțiunii civile împiedică intentarea ulterioară a aceleiași acțiuni în

cadrul procesului civil.

Corpul delict: microbuzul MERCEDES-BENZ 112 D cu număr de înmatriculare

xxxxx s-a dispus a se lăsa proprietarului Costov Denis.

1

comis infracțiunea, prevăzută de art.264 al.3 lit.a) Cod penal, care se referă la

categoria infracțiunilor în domeniul transporturilor, pe teritoriul Ucrainei.

Astfel, Pavel Andrei la data de 30 decembrie 2013, în jurul orei 12.40, aflându-

se într-o stare avansată de oboseală, conducând microbuzul de model „Mercedes

Benz 112 D”, cu n/î xxxxx, deplasându-se pe traseul Cernigov-Gorodnea-Senicovca,

43 km + 75 m, în direcția s. Dubrovnoe, raionului Gorodneansc, regiunea Cernigov,

Ucraina, în zona de curbă a drumului în direcția orașului Cernigov, în încălcarea

prevederilor art.14 lit.a), art.45 al.1 Regulamentului de Circulație Rutieră, nu a ținut

cont de condițiile rutiere și situația rutieră, și anume: carosabilul umed, vizibilitatea

redusă în direcția deplasării din cauza cetii, existența curbei a drumului, intensitatea

și nivelul de a organizării a traficului rutier, înainte de începere deplasării nu s-a

asigurat că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru

ceilalți participanți la trafic, nu a redus viteza până la limita care i-ar garanta

siguranța traficului, ca să aibă posibilitatea permanentă de a controla deplasarea

mijlocului de transport și de a conduce în siguranță acesta, și-a pierdut controlul

asupra mijlocului de transport, ceea ce a provocat deraparea microbuzului pe partea

stângă a acostamentului și continuând deplasarea s-a ciocnit de un copac.

În urma accidentului rutier, pasagerii Gaidarlî Zinaida și Popova Svetlana au

primit leziuni corporale medii, și anume:

- lui Gaidarlî Zinaida i-au fost cauzate - hemoragie orbitei și părții malare stingi,

rana contuză pătrunzătoare cavității maxilarului superior drept, trauma craniu-

cerebrală închisă, contuzie cerebrală, fracturi închise a gambei stingi, coapsei drepte

și antebrațului drept, în total cel puțin șase:

- lui Popova Svetlana au fost cauzate - fracturi închise a femuralul drept și osului

ischion drept cu dislocare, rana scalpată a regiunii frontal-parietale a capului, trauma

craniu-cerebrală, comoție cerebrală, în totală cel puțin de trei;

Lui Costov Denis s-a cauzat vătămări corporale grave sub formă de echimoze a

cavității bucale și a jumătății stângi a corpului, contuzia rinichiului stâng, trauma

închisă a abdomenului cu ruptura a splinei și hemoragie inter - abdominală, în total

cel puțin cinci.

potrivit căruia s-a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Cahul sediul Taraclia din 25

aprilie 2018 cu emiterea hotărârii noi potrivit modului primei instanței.

3.1 În motivarea cerințelor sale a invocat că, nu a fost demonstrată prin probe

veridice fapta produsă la data de 30 decembrie 2013 în jurul orelor 12.40. Sentința

nu corespunde prevederilor art.394 alin.(1) Cod de procedură penală.

Asemenea invocă practica CEDO și anume cauza Hadianastasiu vs Grecia din

16 decembrie 1992 potrivit căruia CEDO a concluzionat că, instanțele de judecată

necesită să indice motive clare într-u argumentarea hotărârii adoptate așa ca apelantul

să-și exercite dreptul de atac. Nu s-a ținut cont de nerespectarea normelor de

procedură penală cât și de explicațiile din Hotărârea plenului Curții Supreme de

Justiție din 19 iunie 2006.

2

Consideră că au fost încălcate art.6 CEDO cât și prevederile art.7,75 Cod penal

privind stabilirea pedepsei echitabile, ținând cont de la stabilirea pedepsei de

personalitatea inculpatului cât și circumstanțele atenuante .

2018 a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și menținută în vigoare

sentința Judecătoriei Cahul (sediul Taraclia) din 25 aprilie 2018.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, prima instanță

corect a stabilit situația de fapt și de drept și întemeiat l-a recunoscut culpabil pe

inculpatul Pavel Andrei de comiterea infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(3) lit.a)

Cod Penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă în baza probelor administrate în

cauză, apreciate în mod corespunzător, și prin următoarele probele: - declarațiile

inculpatului potrivit cărora și-a recunoscut vina (f.d.193 vol.II); - declarațiile părții

vătămate Popov Svetlana (f. d.115-151 vol. II); - declarațiile părții vătămate Gaidarlî

Zinaida (f. d 175-177 vol. II); - declarațiile părții vătămate Costov Denic (f.d.188 vol.

II); - înștiințarea telefonică (f.d.9-10,vol.I) din data de 30 decembrie 2013, potrivit

căruia mediul de urgență a comunicat că pe traseul Gorodne-Cernigov în s.

Dubrovnoe pe traseul P-13, 43 km s-a produs accident rutier cu implicarea

automobilului de model Mercedes - Vito cu n/î xxxxx; - Proces-verbal de cercetare la

fața locului a accidentului rutier din 30 decembrie 2013 cu schemă (f.d. 11-24, vol.I);

- Raport de expertiză medico-legală nr.30 din 20 februarie 2014 potrivit căruia lui

Gaidarlî Zinaida i-au fost cauzate leziuni corporale medii (f.d.77-81,vol.I); - Raport

de expertiză medico-legală nr. 28 din 20 februarie 2014, potrivit căruia lui Popova

Svetlana i-au fost cauzate leziuni corporale medii (f.d.108-111,vol.I); - Raport de

expertiză medico-legală nr.29 din 20 februarie 2014, potrivit căruia lui Penis Costov

i-au fost cauzate leziuni corporale grave (f.d.114-117,vol.I); - Raport de expertiză

auto tehnic nr.112 din 10 aprilie 2014 potrivit căruia se atestă că, la momentul

efectuării expertizei, sistemul de ghidare al automobilului Mercedes Bens 112 D se

află în stare de nefuncționare datorită defectării tehnice. Defectele tehnice au apărut

în rezultatul influenței distrugătoare asupra detaliilor automobilului. Defectele

enunțate nu sunt defecte mecanice dar produse în rezultatul accidentului (f.d.138-

147,vol.I).

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, Colegiul penal a concluzionat că,

instanța de fond corect a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, că inculpatul a

comis o infracțiune din imprudență, care face parte din categoria infracțiunilor grave,

de persoana celui vinovat de circumstanțele atenuante și agravante, numindu-i în

opinia instanței de apel o pedeapsă echitabilă sub formă de 4ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani, cu

suspendarea condiționată a pedepsei pe un termen de 3 ani.

Cât privește soluționarea acțiunii civile înaintate de partea vătămată Gaidarlî Z.,

Colegiul judiciar a constatat că, prin săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Pavel

Andrei în privința părții vătămate, acesteia i-au fost cauzate nu numai suferințe fizice,

ci și psihice (stres, frustrare, disconfort, etc), și suma de 30 000 lei stabilită de

instanța de fond cu titlu de prejudiciu moral corespunde volumului de suferințe fizice

și psihice cauzate, reprezintă o compensației insuficientă și echitabilă pentru

3

încălcarea drepturilor părții vătămate la viață și la integritatea fizică, drepturi garantat

de art.2 CEDO și art.24 Constituției Republicii Moldova.

Asemenea, instanța de fond just a concluzionat încasarea prejudiciului material

în mărime de 79075,78 lei în beneficiul părții vătămate Gaidarlî Zinaida întrucât a

fost confirmat prin calculul tratamentului suportat în Ucraina și Republica Moldova,

ratele de schimb (f.d.137-138,139-141,vol.II). Partea vătămată a declarat că a primit

de la Pavel Andrei suma de 400 euro pentru achitarea tratamentului.

Pavel Andrei și de către avocatul acestuia Gîrneț Zinaida.

5.1 În motivarea recursului avocatul indicând temeiuri pentru recurs prevăzute

în art.427 alin.(1) pct.6 și 8 Cod de procedură penală a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri în partea stabilirii pedepsei lui Pavel

Andrei fără aplicarea pedepsei complementare și cu micșorarea prejudiciului moral și

material pentru partea vătămată Gaidarlî Zinaida.

Indică apărarea că, atât instanța de apel cât și instanța de fond incorect a aplicat

pedeapsa complementară, neținând cont de toate cerințele prevăzute de legea penală

ce asigură față de inculpat o pedeapsă echitabilă, legală și individualizată fapt ce

constituie temei de casare a sentinței din 25 aprilie 2018 și a deciziei Curții de Apel

Cahul din 29 noiembrie 2018.

Ținând cont de personalitatea inculpatului indică recurentul că, corijarea și

reeducarea acestuia, este posibilă și fără aplicarea pedepsei complementare privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport, acordându-i șansa de a lucra ca șofer

pentru a nu rămâne fără loc de muncă.

În ce privește prejudicial moral și material inculpatul l-a considerat în coraport

cu venitul său destul de mare și nu are posibilitatea reală de a-l restitui acesta solicit

diminuarea prejudiciului moral și material în beneficiului părții vătămate Gaidarlî

Zinaida.

5.2 În motivarea recursului inculpatul indicând temeiuri pentru recurs prevăzute

în art.427 alin.(1) pct.6 și 8 Cod de procedură penală a solicitat admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei și a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri privind

aplicarea unei pedepse mai blânde conform prevederilor alin.(1) art.264 Cod penal

din motivele comiterii din imprudență a faptei.

Indică inculpatul că:

- atât instanța de apel, cât și instanța de fond au dat o apreciere juridică incorectă

probelor acumulate în dosar, calificând acțiunile inculpatului Pavel Andrei conform

prevederilor art.264 alin.(3), lit.a) Cod penal și nemotivat au aplicat pedeapsa sub

formă de 4 ani închisoare cu privarea de a conduce mijlocul de transport pe un termen

de 3 ani și cu suspendarea condiționată a pedepsei penale stabilite pe un termen de 3

ani.

- în ședințele instanței de fond și a instanței de apel, a recunoscut faptul

încălcării regulilor de securitate a circulației și anume a încălcării ce a cauzat din

imprudență vătămarea integrității corporale părților vătămate Gaidarlî Zinaida și

Popova Svetlana, din care fapte rezultă întrunirea semnelor componenței de

infracțiune prevăzute de alin.(1), art.264 Cod penal. Mai mult ca atât, tot Pavel

4

Andrei, până la adoptarea unei hotărâri definitive pe caz, a restituit integral

prejudiciul cauzat părților vătămate Popova Svetlana și Gaidarlî Zinaida și reieșind

din aceste acțiuni, indică că corectarea sa este posibilă fără izolarea de societate și

privarea de dreptul le a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, mai ales

că activitatea acestuia ce constă în prestarea serviciilor de transport în regim de taxi

în sensul câștigului existenței, întreținerii soției și a copilului minor al acestora, și în

același timp în sensul restituirii integrale a prejudiciului material părții vătămate

Gaidarlî Zinaida.

- atât instanța de fond cât și instanța de apel nu a relevat că învinuirea adusă

inculpatului urmează a fi apreciată drept neconcretă și bazată doar pe presupuneri.

- decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond prezintă deficiențe sub

aspectul motivării, nesatisfăcând astfel, cerințele stipulate în art.417 alin.(1), pct. 8)

Cod de procedură penală, care trebuie să cuprindă - printre altele - temeiurile de fapt

și de drept care au dus la încadrarea juridică incorectă a acțiunilor inculpatului.

- instanța de apel și instanța de fond s-a limitat doar la enunțarea concluziilor

lipsite de o motivare suficientă, prin care a reținut ca fiind întemeiată sentința primei

instanțe.

- instanța de apel evaluând probele cercetate, n-a acordat deplină eficiență

prevederilor art.101 Cod de procedură penală și a menținut o pedeapsă aplicată de

către instanța de fond care este una prea aspră și, drept temei de declarare a

prezentului recurs, servesc prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală.

- fapta reproșată inculpatului Pavel Andrei nu este clară, detaliată și nu se referă

la toate împrejurările în care a fost săvârșită, consecințele pe care aceste circumstanțe

le au asupra încadrării reținute sau la individualizarea răspunderii penale

Prin prisma temeiului invocat (pct. 6) art.427 (1) CPP), reținând criticile expuse

supra, concluzionează recurentul că în procesul de judecată în cauza respectivă, au

fost încălcate prevederile art. 6 CEDO, care garantează dreptul la un proces echitabil.

inculpatului și de către inculpatul Pavel Andrei, în conformitate cu prevederile

art.431 alin. (1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a

pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că,

instanțele de judecata inferioare corect au stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și

just au tras concluzia ca inculpatul, Pavel Andrei, a săvârșit anume infracțiunea

imputata. Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la

cauza penala fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de

procedura penala, din punct de vedere al pertinentei,concludenței,utilității și

veridicității,iar toate probele în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, s-a constatat, că instanța de apel, menținând sentința instanței de fond

de condamnare a lui Pavel Andrei, și-a argumentat suficient soluția si în sensul

pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de

aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei

5

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar în final stabilindu-i acestuia, o

pedeapsă echitabilă.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de

apel prevederile art.427 alin.1) pct.6) Cod procedură penală, susținând, că decizia

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și pct.8) Cod de procedură

penală nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

7.1. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurenți, prin prisma pct.6)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat

fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414,

415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Se reține, că instanța de apel, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelul declarat, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii

atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă

de fapt.

Colegiul constată că temeiul la care se referă autorii recursurilor nu persistă în

cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost

analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate

la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute

6

în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât

și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Pavel Andrei privind

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.3) lit.a) Cod penal să fie întemeiată și

legală.

Nu pot fi reținute argumentele apărării, precum că, atât instanța de apel cât și

instanța de fond incorect a aplicat pedeapsa complementară or, sancțiunea art.264

alin.(3) lit.a) Cod penal instituie obligatoriu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport astfel că, instanțele de fond i-a aplicat inculpatului Pavel Andrei

în baza art.264 alin.3) lit.a) Cod penal, cu respectarea prevederilor art.7, 61, 75, 90

Cod penal, o pedeapsă echitabilă și în limitele legii penale care va asigura restabilirea

echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului în realizarea scopului legii

penale.

În ce privește argumentul avocatului precum că, prejudicial moral și este destul

de mare în raport cu veniturile inculpatului și nu are posibilitatea reală de a-l

restitui și solicită diminuarea acestuia, Colegiului penal menționează că, acest

dezacord a constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și

asupra acestuia instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată

or, părții vătămate Gîrneț Zinaida i-au fost cauzate nu numai suferințe fizice, ci și

psihice (stres, frustrare, disconfort, etc), și suma de 30 000 lei stabilită de instanța de

fond cu titlu de prejudiciu moral corespunde volumului de suferințe fizice și psihice

cauzate și reprezintă o compensației suficientă și echitabilă pentru încălcarea

drepturilor părții vătămate la viață și la integritatea fizică, drepturi garantat de art.2

CEDO și art. 24 Constituției Republicii Moldova, iar prejudiciului material încasat în

mărime de 79 075,78 lei este în corespundere cu probele prezentate.

7.2 Potrivit recursului declarat de către inculpat Colegiul penal atestă, că autorul

critică decizia sub aspectul aprecierii probelor administrate de ambele instanțe,

considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, temei, care nu

se încadrează în prevederile legale ale art.427 Cod procedură penală.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de

părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze

pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor

probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de

reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind

ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o

7

altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina

primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de

fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul

recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă

opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de

prevederile art. art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

ajungând anume la concluzia de vinovăție a inculpatului Pavel Andrei în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal conform indiciilor

,,încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Nu poate fi reținut argumentul inculpatului precum că, a recunoscut faptul

încălcării regulilor de securitate a circulației și anume a încălcării ce a cauzat din

imprudență vătămarea integrității corporale părților vătămate, din care fapte rezultă

întrunirea semnelor componenței de infracțiune prevăzute de alin. (1), art. 264 Cod

penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor

de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății. Or,

potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.29 din 20 februarie2014 (f.d.114-

117,vol. I) lui Costov Denis i-au fost cauzate leziuni corporale grave.

Declarativ este și argumentul inculpatului precum că învinuirea înaintată este

neconcretă și bazată doar pe presupuneri. Or, fiind audiat inculpatul și-a recunoscut

vina potrivit învinuirii formulate și și-a dat perfect seama de actele care le-a comis, de

gravitatea acestora și penalitatea lor.

7.3 Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art.427

alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel

conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii

Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în cauză, acest

temei nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată

de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care

caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care

caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele

cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor

judecătorești. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente

ale infracțiunii imputate lui Pavel Andrei, inclusiv vinovăția acestuia, după cum

8

rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt

și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente,

administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recurs, au fost

obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat

minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe care

Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs

România din 16.02.2010.

Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației în

vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de

părți și anume declarațiile martorilor precum și actele cauzei, pe care le-a apreciat în

mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva

dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii în baza art.264 al.3) lit.a Cod penal a fost dovedită integral.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune declararea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare, declarate

de către avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatului și de către inculpatul Pavel

Andrei.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Gîrneț

Zinaida în numele inculpatului și de către inculpatul Pavel Andrei, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie 2018, în cauza penală

privindu-l pe Pavel Andrei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 mai 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

9