1ra-453/2019 — art. 264 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-453/2019 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-453/2019
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
16 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Victor Boico, Maria Ghervas, Dumitru Mardari,
a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare, declarate de către
reprezentantul SA ,,Moldasig”, Oleg Boian, de către avocatul Igor Ciuru în numele
inculpatei Haliullin Dina, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 14 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui
Haliullin Dina XXX, născută XXX,originară și domiciliată în
XXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 10.07.2014 pînă la 02.02.2018;
Instanța de apel de la 22.02.2018 pînă la 14.11.2018;
Instanța de recurs de la 21.01.2019 pînă la 16.04.2019.
Asupra recursurilor declarate, în baza actelor din dosar, Colgiul penal al Curtii
Supreme de Justitie,
C O N S T A T Ă
Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 02 februarie 2018,
Haliullin Dina a fost recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264
alin. (1) Cod penal și în baza acestei legi i s-a aplicat pedeapsa sub formă de amendă în
mărime de 200 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de
transport pe un termen de 1 an.
A fost aplicat față de Haliullin Dina măsura preventivă în formă de obligarea de a nu
părăsi localitatea pînă la devenirea definitivă a sentinței.
Acțiunea civilă înaintată de către Zastavnețchi Leonard și Zastavnețchi Liliana a fost
admisă parțial.
S-a încasat din contul SA „Moldasig”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Mihai
Eminescu 2, în beneficiul lui Zastavnețchi Leonard și Zastavnețchi Liliana suma de 364
300,00 lei, ca pagubă materială în urma deteriorării automobilului „Volkswagen Touareg”
cu n/î XXX și 1 200 lei, pentru evaluarea automobilului „Volkswagen Touareg” cu n/î
XXX, efectuată la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, filiala Edineț, or.
Edineț str. XXX, din 12.09.2013.
S-a încasat din contul inculpatei Haliullin Dina, în beneficiul lui Zastavnețchi
Leonard și Zastavnețchi Liliana suma de 8 500 lei, în calitate de cheltuieli ce țin de
asistența juridică.
S-a încasat din contul inculpatei Haliullin Dina în beneficiul lui Zastavnețchi Liliana
suma de 15 000 lei și în beneficiul lui Zastavnețchi Leonard suma de 10 000 lei, în calitate
de prejudiciu moral.
S-a respins acțiunea înaintată Zastavnețchi Leonard și Zastavnețchi Liliana în partae
ce ține de încasarea din contul SA „Moldasig,, și Hiliullin Dina în mod solidar a
cheltuielilor de transport în sumă totală de 5 855 lei și din contul lui Haliullin Dina a
1
sumei de 685 lei pentru tratament în beneficiul lui Zastavnețchi Liliana, ca fiind
neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, a constatat că, Haliullin Dina, la 20
iulie 2013, aproximativ la ora 18:00, conducînd automobilul de model „BMW 520 I„ cu
n/î XXX, la traversarea traseului M-14, Brest - Chișinău - Odessa, km 100+69, în raza
teritorială a or. Rîșcani din r-nul Rîșcani, ignorind cerințele pct. 2.1 din Regulamentul
Circulației Rutiere conform căruia conducătorul avînd indicatorul de prioritate cedează
trecerea este obligat să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecție pe drumul
cu prioritate ce urmează a fi intersectat, iar în caz de necesitate el trebuia să oprească
înaintea intersecției, astfel, Haliullin Dina, neținînd cont de situația rutieră s-a tamponat în
automobilul de model „Volksvagen Touareg” , cu n/î XXX, condus de către cet.
Zastavnețchi Leonard, care se deplasa regulamentar din direcția mun. Bălți spre or. Edineț,
care ca rezultat a vătămat pasagerul automobilului de model „Volksvagen Toureg”,
Zastavnețchi Liliana cauzîndu-i vătămări corporale medii. Pe baza stării de fapt expuse,
confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal,
după indicii calificativi: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare
a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare
care a provocat din imprudență a vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.
Sentința a fost atacată cu apel de către:
avocatul Igor Ciuru în numele inculpatei Haliullin Dina, care a solicitat casarea
acesteia cu pronunțarea unei hotărâri prin care Dina Haliullin să fie achitată.
În motivare s-a invocat următoarele:
- instanța de judecată nu a constatat și demonstrat cine anume se face vinovat de
producerea accidentului în cauză, or, partea apărării a prezentat numeroase argumente că
accidentul s-a produs din vina conducătorului autoturismului de model „Volksvagen
Touareg", cu numărul de înmatriculare XXX;
- conducătorul automobilului de model BMW 520i nu s-a tamponat în
automobilul de model VW Touareg ci invers, conducătorul automobilului de model VW
Touareg a tamponat automobilul de model BMW 520i (anexa nr.2 la raportul de expertiză
judiciară nr.1565 din 27.10.2015). În lumina concluziilor ce se desprind din expertizele
judiciare anexate la materialele cauzei, apar noi circumstanțe în care s-a produs accidentul
rutier din 20.07.2013, și care demonstrează că anume Zastavnețchi Leonard, conducătorul
automobilului de model VW Touareg circulând cu o viteză de 111 km/h a încălcat regulile
de securitate a circulației și drept urmare au dus la producerea accidentului rutier, vinovat
de care se face anume conducătorul automobilului de model VW Touareg;
- dacă conducătorul automobilului de model BMW 520i a fost învinuit că nu a
respectat prevederile pct.2.1 din Regulamentul circulației rutiere „Cedează trecerea", în
baza unor declarații și constatări care ulterior au fost infirmate prin rapoartele de expertiză
judiciară menționate supra, atunci conducătorul automobilului de model VW Touareg, cu
siguranță este vinovat de încălcarea prevederilor regulamentului de circulație rutieră,
deoarece se deplasa pe o porțiune de drum cu o viteză excesivă de 111 km/h, unde era
amplasat indicatorul 3.27.1 Viteză limitată 70 km/h;
- când în limita vizibilității a apărut automobilul de model BMW, conducătorul
automobilul de model VW Touareg, din cauza vitezei excesive, a timpului de reacție
întârziat, fapt care a și dus la imposibilitatea evitării tamponării cu automobilul de model
BMW 520i prin frânare, deoarece distanța de oprire la o viteză de 111 km/h este de 115 m;
2
- accidentul rutier din 20.07.2013 și urmările sale (legătura de cauzalitate dintre
fapta prejudiciabilă și urmările acesteia) s-au produs din cauza vitezei excesive cu care se
deplasa conducătorul automobilului de model VW Touareg și nu din vina Dinei Haliulin,
conducătorul automobilului de model BMW 520i care, la momentul impactului finaliza
manevra de virare la stânga, iar impactul s- a produs dinspre automobilul de model VW
Touareg către automobilul de model BMW 520i;
- instanța de fond a aplicat Dieni Haliulin o pedeapsă neechitabilă și a încasat, în
mod eronat, de la aceasta în beneficiul lui Zastavnețchi Leonard și Zastavnețchi Liliana
prejudiciul moral și cheltuieli de asistență juridică. La stabilirea pedepsei instanța de fond
nu a ținut cont de circumstanțele cauzei, și anume că conducătorul automobilului de model
VW Touareg, deplasându-se cu o viteză de 111 km/h a încălcat legea și se face vinovat de
provocarea accidentului rutier din 20.07.2013. Or, ilegalitatea acțiunilor lui Zastavnețchi
Leonard a dus la provocarea accidentului rutier și a urmărilor acestuia. Resectivul fapt
constituie o circumstanță care atenuează răspunderea inculpatei (art.76 (l)lit.g) CP).
Reprezentantul „Moldasig” SA, Tcaci Iurii, a atacat sentința, prin care a solicitat
casarea parțială a acesteia, în partea admiterii acțiunii civile și dispunerea încasării din
contul ,,MOLDASIG" S.A. a prejudiciului material ca fiind una ilegală, neîntemeiată și
nemotivată, în această parte a emite o decizie nouă prin care acțiunea civilă să fie admisă
în principiu, iar supra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe o instanță de judecată
separate în ordinea procedurii civile.
În argumentrea poziției s-a indicat că, conform acțiunii civile înaintate la 21.08.2014
Compania, „MOLDASIG” S.A. a fost informată despre accidentul rutier care a avut loc la
data de 20.06.2013. La momentul impactului autovehiculul de marca „BMW” model „520
i” n/î XXX, aparținea d-nei Haliullin (Nenița) Dina, ultima deținea un „contract de
asigurare obligatorie de răspundere civilă” eliberat de „MOLDASIG” S.A. sub № RCAI
270903 întocmit la 10.07.2013 valabil până la 09.07.2014. În urma acestui accident rutier,
d-nul Zastavnițchi Leonard și d-na Zastavnițchi Liliana au fost recunoscuți ca părți
vătămate pe cauza dată, motiv pentru ce și se solicită prejudiciul material. Deci, conform
celor relatate în cerere, reclamanților le-a fost cauzate diverse daune materiale, morale cât
și cheltuieli de judecată. Așadar, examinându-se acțiunea civilă în cadrul procesului penal,
ultima a fost admisă parțial.
Așadar, „MOLDASIG” S.A. nu a recunoscut integral sentința emisă în latura civilă,
fiindcă este ilegală, neîntemeiată și nemotivată, iar potrivit motivelor indicate în cererea de
apel, urmează a fi casată în partea ce ține de încasarea prejudiciului din partea
asigurătorului - „MOLDASIG” S.A. Conform art. 220 alin. (3). Cod de procedură penală,
Legea specială nr. 414 - XVI din 22.12.2006 „cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule”, prin urmare, prezent litigiul
face parte din litigiile în materie de asigurare. În conformitate cu art. 18 alin. (1) lit. (c),
art. 20 alin. (3) a Legii 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule și pct. 9.1. lit. c) a contractului
RCAI № 270903 din 10.07.2013, sunt expres prevăzute obligațiile asiguratei Haliullin
(Nenita) Dina. Reieșind din materialele pricinii și contrar prevederii anterior enunțate,
asigurata – Haliullin (Neniță) Dina, nu a ținut cont de respectiva obligație, neînștiințînd
asiguratul în termenul prevăzut asupra producerii accidentului. Din analiza probelor aflate
la dosar, rezultă că, doar persoana păgubită, Zastavnețchi Leonard, s-a adresat la
28.11.2017 cu o cerere către asigurătorul „MOLDASIG” SA, prin care a solicitat
constatarea pagubei, stabilirea și achitarea despăgubirii de asigurare. Prin respectiva
cerere, partea vătămată s-a obligat să prezinte spre examinare bunurile avariate în decurs
3
de 5 zile lucrătoare din data depunerii cererii, ultimul a mai menționat în acea cerere că,
motivul adresării tardive către asigurător este constituit din întinderea examinării dosarului
penal, totodată intimatul Zastavnețchi Leonard relatând că, a fost nevoit să dezasambleze
autovehiculul ce-i aparține cu drept de proprietate, fiindcă bunul mobil îi crea obstacol în
propria gospodărie, stresându-l zilnic, mai menționează că, supra pagubei materiale,
asigurătorul urmează să se expună în baza rapoartelor întocmite până la depunerea cererii
menționate sau prin negocieri directe, în vederea reparării prejudiciului. Drept urmare, din
partea Companiei, totuși a fost solicitat accesul la automobilul în cauză pentru examinarea
acestuia după accidentul rutier. Reprezentantului Companiei, i-a fost prezentată doar
caroseria autovehiculul în starea complet demontată, care se păstră în gospodăria
intimatului Zastavnițchi Leonard, la ce expertul Companiei, fiind în imposibilitate de a
depista piesele deteriorate, gradul lor de deteriorare, precum si modul de înlăturare a
defecțiunilor cauzate, fapt confirmat prin foto tabela anexată la materialele cauzei.
Potrivit alin. 6) al art. 20 din Legea nr. 414 din 22.12.2006, la compartimentul dat
este de menționat că, la materialele pricinii nu au fost anexate probe pertinente și
incontestabile care să confirme că, compania, „MOLDASIG” S.A. a avut posibilitate de a
examina autovehiculul avariat în stare neschimbată după accident, ca să fie depistate
piesele deteriorate, sau gradul lor de deteriorare, precum și modul de înlăturare a
defecțiunilor cauzate. Astfel, instanța de fond nici nu a luat în considerație acel fapt că,
Compania, a fost sesizată cu cererea acțiunii civile în cadrul prezentului dosarului penal la
21.08.2014, prin intermediul surselor electronice (fax), pe când raportul de evaluare de
care s-a călăuzit instanța la admiterea pretențiilor de ordine civilă a fost întocmit la
13.09.2013 de către Camera de Comerț și Industrie, filiala Edineț, ultima fiind o societate
comercială, prestează servicii în beneficiul clienților săi, context în care imparțialitate
inginerilor-evaluatori și a însăși actului de constatare și evaluare poate fi pusă la îndoială,
deoarece calculul prezentat este un calcul estimativ, și poartă un caracter de recomandare,
fapt confirmat chiar de ultimii - pct.7 al cap. 2 din raportul menționat. Menționează că,
evaluarea, efectuată de către Camera de Comerț și Industrie filiala Edineț, supra
automobilului „Volkswagen” model „Touareg” cu nr/î XXX, a fost petrecută în lipsa
reprezentantului „MOLDASIG” S.A., încălcându-se flagrant prevederile Legii nr. 414-
XVl din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube
produse de autovehicule”.
Potrivit alin. (7) art. 20 din Legea nr. 414 din 22.12.2006, plata despăgubirii de
asigurare, la caz, nu poate fi achitată persoanei păgubite pe motivul neprezentării bunului
avariat către asigurătorul - „MOLDASIG” S.A. La 13.01.2017, în cadrul cercetării
judecătorești, prin încheierea judecătorească nr. 1-11/17 a fost admis integral demersul
Companiei, privind numirea expertizei - judiciare pentru a stabili cu certitudine prejudiciul
material cauzat autovehiculului de marca „Volkswagen” model „Touareg” cu n/î XXX, și
care este valoarea de piață al autovehiculului la data accidentului rutier. La 12.04.2017, s-a
adus la cunoștință concluzia Raportului de Expertiză Judiciară № 213 efectuat de CNEJ.
În urma acestor circumstanțe, instanța de fond nici nu a dat apreciere supra costului
de piață a unui automobil analogic ca cel accidentat, care nu depășește suma de 332 744
lei. Prin urmare s-a dispus încasarea daunei solicitată de reclamant, conform Raportului de
evaluare XXX din 2013 - încasându-se ilegal suma de 364 300 lei - prezenta sumă
depășește practic semnificativ costul pe piață a automobilului. Rezumând, cele spuse,
coincidem că, instanța a emis o eroare gravă, călăuzindu-se de evaluarea întocmită de CCI
filiala Edineț, potrivit căreia nici nu s-a reflectat în raportul ultimilor, valoarea reziduală.
Conform art. 22 alin. 7), alin. (1) lit. b) art. 23, art. 2) al Legii nr. 414 din 22.12.2006,
4
despăgubirea de asigurare în condițiile distrugerii totale, se calculează în felul următor:
Prețul mediu de piață a autovehiculului analogic la data producerii cazului asigurat -
(minus) oferta la comercializare a mijlocului de transport de 5%, și piesele neavariate nu
mai mult de 25%, efectuând un calcul amplu obținem prejudiciul material real cauzat.
Menționează că, la 28.11.2017, în momentul depunerii cererii de către intimat în
adresa apelantului privind constatarea pagubei, stabilirea și achitarea despăgubirii de
asigurare, autovehiculul de marca „Volkswagen” model „Touareg” n/î XXX, ce aparține
lui Zastavnețchi Leonard, era deja demontat complet, fiind găsită caroseria dezasamblată,
fapt confirmat de însăși persoana păgubită. Asigurătorul - „MOLDASIG” SA nu a dispus
de posibilitatea de a constata întinderea reală a pagubelor suportate de către Zastavnețchi
Leonard. Menționează că, raportul de Expertiză nr.213 din 12.04.2017 întocmit de CNEJ,
în baza căruia se constată că, nu este posibil de stabilit mărimea prejudiciului real cauzat a
autovehiculului avariat, deoarece spre examinare în stare neschimbată după accident,
bunul mobil nu a fost prezentat.
Consideră eronată concluzia instanței cu referire la faptul că, o dată cu sentința de
condamnare se va admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori va fi respinsă. Drept temei
pentru plata despăgubirilor de asigurare în contractele de asigurare obligatorie de
răspundere civilă auto, constituie survenirea cazului asigurat, vinovăția persoanei
răspunzătoare de cauzarea prejudiciului, legătură cauzală între accidentul de circulație
produs și prejudiciul cauzat. Dovada vinovăției din a cui vină s-a produs accidentul rutier
poate fi confirmată prin decizia agentului constatator, sentință sau decizie judecătorească
care au devenit definitive și executorii (art.21 alin.3) lit.a) al Legii 414)). Pretenția admisă
privind încasarea de la Societatea pe Acțiuni „MOLDASIG” SA în beneficiul lui
Zastavnițchi Leonard și Zastavnițchi Liliana a sumei în mărime de 364 300 lei - cu titlu de
despăgubire și a sumei de 1 200 lei - cu titlu cheltuieli de judecată, în urma survenirii
cazului asigurat este una neîntemeiată. Analiza conținutului sentinței atacate în raport cu
motivele invocate conduce la concluzia că, instanța de fond nu sa pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate de „MOLDASIG” S.A. în referință, declarații, cereri și demersuri,
referitor la acțiunea civilă. Contrar prevederilor CPP, instanța de fond nu sa expus asupra
motivelor invocate, astfel încălcări de lege echivalează cu eroare judiciară. Rezolvarea
chestiunii cu privire la acțiunea civilă sub aspectul invocat de asigurătorul „MOLDASIG”
SA este importantă, deoarece reprezintă o parte a soluționării fondului cazului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2018,
apelul reprezentantului „Moldasig”SA, Tcaci Iurii, a fost respins ca nefondat, apelul
avocatului Igor Ciuru în numele inculpatei Haliulin Dina a fost admis din alte motive decît
cele invocate, cu casarea sentinței în latura penală și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
S-a încetat procesul penal în privința lui Haliullin Dina în baza art. 264 alin. (1)
Cod penal, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspunderea penală.
În rest dispozițiile sentinței, s-au menținut.
4.1. Pentru a se pronunța instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în
mod corect situația de fapt și de drept a lui Haliullin Dina în baza art. 264 alin. (1) Cod
penal.
Instanța de apel a concluzionat că, vinovăția inculpatei Haliullin Dina este pe
deplin dovedită și astfel, în baza acestor probe, instanța de apel a constatat fapta criminală
săvîrșită de inculpată ca fiind dovedită și anume că: Haliullin Dina, la 20 iulie 2013,
aproximativ la ora 18:00, conducînd automobilul de model „BMW 520i,, cu n/î XXX, la
traversarea traseului M-14, Brest - Chișinău - Odessa, km 100+69, în raza teritorială a or.
5
Rîșcani din r-nul Rîșcani, ignorind cerințele pct.2.1 din Regulamentul circulației rutiere
conform căruia conducătorul avînd indicatorul de prioritate cedează trecerea este obligat
să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecție pe drumul cu prioritate ce
urmează a fi intersectat, iar în caz de necesitate el trebuia să oprească înaintea intersecției,
astfel, Haliullin Dina, nețimnd cont de situația rutieră s-a tamponat în automobilul de
model „ Volksvagen Touareg” , cu n/î XXX, condus de către cet. Zastavnețchi Leonard,
care se deplasa regulamentar din direcția mun. Bălți spre or. Edineț, care ca rezultat a
vătămat pasagerul automobilului de model „ Volksvagen Toureg”, Zastavnețchi Liliana,
cauzîndu-i vătămări corporale medii.
Astfel, alegațiile inculpatei Haliullin Dina privind nevinovăția sa în comiterea
accidentului rutier, iar de accident fiind vinovat automobilul de model „Volksvagen
Touareg, condus de către cet. Zastavnețchi Leonard, nu pot fi reținute ca fiind plauzibile,
considerîndu-le date în scopul eschivării de la răspunderea penală și constituie o formă de
autoapărare.
La fel, iinstanța de apel a respins afirmațiile apărării potrivit cărora accidentul s- ar fi
produs exclusiv din vina părții vătămate, care nu a respectat regulile de circulație rutieră și
anume a prevederilor art. 45 Regulamentul circulației rutiere (limita de viteză), aceste
acțiuni fiind în legătură directă de cauzalitate cu accidentul rutier și cauzarea leziunilor
corporale medii cauzate lui cet. Zastavnețchi Liliana și leziuni corporale ușoare cauzate lui
cet. Zastavnețchi Leonard, deoarece conducătorul Haliullin Dina și avocatul său nu au
prezentat nici o probă ce ar confirma alegațiile sale.
Instanța de apel a stabilit că, aceste argumente de fapt reprezintă decît o tactică de
apărare a inculpatului, care însă nu poate constitui un temei de adoptare a unei decizii de
achitare, or, după cum rezultă din declarațiile părților vătămate Zastavnețchi Liliana și
Zastavnețchi Leonard, a martorilor, la 20 iulie 2013, inculpata Haliullin Dina, conducînd
automobilul de model „BMW 520 i„ a ignorat cerințele pct. 2.1 din Regulamentul
Circulației Rutiere, astfel, nețimnd cont de situația rutieră s-a tamponat în automobilul de
model „Volksvagen Touareg”, care ca rezultat a vătămat pasagerul automobilului de
model „Volksvagen Toureg”, Zastavnețchi Liliana cauzîndu-i vătămări corporale medii.
De asemenea, instanța de apel nu a reținut alegațiile apărării cu privire la faptul că,
sentința instanței de fond este nemotivată, iar probele administrate în cadrul urmării
penale și cercetate în cadrul ședinței de judecată nu au fost verificate sub toate aspectele,
complet și obiectiv, deoarece vinovăția acesteia de încălcarea regulilor de securitate
rutieră au fost cert stabilite în cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond făcînd o
analiză minuțioasă pe care instanța de apel și-o însușește.
De asemenea, potrivit pct. 45 alin. (2) al RCR, în cazul în care în limita vizibilității
apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să
oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. Art. 45 alin. (1) lit. b) și d) al
aceluiași Regulament stabilește că, conducătorul trebuie să conducă vehiculul în
conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori:
dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și de situația
rutieră.
Raportînd prevederile legale la speța dată, instanța corect a statuat, după cum rezultă
din materialele cauzei, sectorul de drum dat, limita maximă de viteză constituia 70 km/h,
atunci la momentul apariției obstacolului de circulație, șoferul automobilului „Volkswagen
Touareg” nu dispunea de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea cu automobilul de
model „BMW 520i” pe calea frînării deplasîndu-se cu viteza 70 km/h.
6
Respectiv, instanța de apel nu a reținut argumentul apărării că instanța de fond a dat o
apreciere greșită situației rutiere create și nu a ținut cont de circumstanțele și condițiile
expuse.
Deci, reieșind din cumulul de probe cercetate în cadrul ședinței instanței de apel,
Instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect, legal și întemeiat a adoptat
sentința în privința lui Haliullin Dina pe învinuirea adusă în baza art. 264 alin. (1) Cod
penal.
Astfel, instanța de apel a considerat nejustificată solicitarea avocatului privind
achitarea inculpatului din motivul că, aceasta nu a comis fapta ce i se încriminează, acestea
fiind combătute de probele cercetate în cadrul cercetării judecătorești și verificate în
instanța de apel.
Făcând referire la cele reiterate, instanța de apel, a menționat că declarațiile inculpatei
pe tot parcursul procesului penal nu coroborează și nu se completează cu materialele
cauzei, ba mai mult vin în contradicție cu declarațiile părții vătămate, a reprezentantului
legal și a martorului acuzării date în cadrul cercetării judecătorești.
De asemenea, instanța de apel a dat o apreciere critică, declarațiilor inculpatei, făcute
cu scopul de ușurare a situației în care s-a pomenit și dreptul acesteia de a nu se auto
incrimina consfințit la art. 21 Cod de procedură penală, iar nerecunoașterea vinovăției de
către inculpată, nu echivalează cu achitarea acestuia de vreme ce în cursul judecării cauzei
au fost prezentate probe în sprijinul învinuirii care dovedesc fără nici un dubiu rezonabil și
fără echivoc vinovăția ei în cele reținute de instanța de apel.
Astefel, argumentele aduse de către avocat în apelul său au făcut obiectul cercetării în
instanța de fond și nu și-au găsit confirmarea, sentința fiind una legală motivată și
întemeiată.
Totodată, instanța de apel a admis apelul avocatului Igor Ciuru în numele inculpatei
Haliulin Dina dar din alte motive decît cele invocate și a încetat procesul penal în privinșa
acesteia în latura învinuirii aduse în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, pe motivul expirării
termenului de prescripșie tragerii la răspundere penală.
În conformitate cu art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiuni mai puțin grave se consideră
faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa
închisorii pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv, din categoria dată face parte și
infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal.
În conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de
răspundere penală, dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvîrșirea unei
infracțiuni mai puțin grave.
S-a constatat că, inculpata a săvîrșit infracțiunea imputată la 20 iulie 2013, adică din
acel moment au expirat mai mult de 5 ani și la moment a intervenit prescripția tragerii la
răspundere penală.
Reieșind din circumstanțele indicate, s-a încetat procesul penal în privința lui
Haliullin Dina recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.
(1) Cod penal, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală.
Cu privire la apelul reprezentantului „Moldasig” SA, Tcaci Iurii, în partea
dezacordului în admiterea acțiunii civile, instanța de apel a apreciat că, prima instanță a
acordat deplină eficiență prevederilor art. 225 alin. (1), 227 alin.(2) pct. 1), 3), 5), 220 și
387 alin. (1) Cod de procedură penală.
La evaluarea cuantumului prejudiciului material cauzat prin infracțiune, s-a luat în
considerație raportul de expertiză judiciară nr. 213 din 20 aprilie 2017, al Camerei de
Comerț și Industrie a Republicii Moldova, filiala Edineț, or. Edineț, str. Independenței 47,
7
potrivit căruia a fost evaluat automobilul de model „Volkswagen Touareg” cu n/î XXX,
conform căreia a fost stabilit că, valoare pagubei materiale în urma accidentului rutier din
20.07.2013, autoturismului „Volkswagen Touareg” cu n/î XXX, descris în compartimentul
„Descrierea obiectului evaluat” la data evaluării constituie 364 300 lei, (f.d.72-88 vol.I).
În această ordine de idei, prima instanță corect a stabilit cuantumul prejudiciului
material produs prin infracțiune, în mărime de 364 300 lei, care se va încasa de la
inculpată în beneficiul părților vătămate Zastavnețchi Leonard și Zastavnețchi Liliana.
Nefiind de accord cu decizia instanței de apel, avocatul Igor Ciuru în numele
inculpatei Haliullin Dina, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, declară recurs ordinar prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea
unei hotărîri de achitare în privința lui Haliullin Dina. Recurentul invocă dezacordul cu
modalitatea de apreciere a probelor, ori, potrivit proceselor-verbale, schemei accidentului
rutier, Haliullin Dina este partea vătămată.
5.1. Nefiind de accord cu decizia instanței de apel, reprezentantul SA ,,Moldasig”,
Oleg Boian, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) Cod de procedură
penală, declară recurs ordinar prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei
hotărîri prin care acțiunea civilă să fie admisă în principiu, iar asupra cuantumului
despăgubirilor să se pronunțe o instanță de judecată separat în ordinea procedurii civile.
Recurentul invocă aceleșai argumente mențonate în cererea de apel (pct. 3 din prezenta
decizie).
Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal
lărgit concluzionează că recursul avocatului Igor Ciuru în numele inculpatei Haliullin Dina
urmează a fi respins, ca inadmisibil, iar recursul reprezentantului SA ,,Moldasig”, Oleg
Boian urmează a fi admis, din următoarele considerente.
Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Igor Ciuru în numele inculpatei
Haliullin Dina:
Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, judecînd recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților,
în camera de consiliu, este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea
hotărîrii atacate.
Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul a
invocat ca temei pentru recurs art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit
cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărîrea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția instanței.
Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de fapt,
recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel,
considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că faptele
incriminate în actul de învinuire a fost comis de Haliullin Dina.
La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor
ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de
competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină
în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei
erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea
judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427
alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă
dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei
8
de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu
echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau
de achitare.
Cât privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul
penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt
trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de
altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de
apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al
probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea
altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Dar, verificând probatoriul
administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de recurent, Colegiul le consideră
ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatei de săvârșirea infracțiunii incriminate se
dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă
eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii
atacate și adoptarea unei alte soluții.
Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile de
drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiurile de casare a soluției
adoptate, iar pedeapsa aplicată inculpatei este echitabilă faptelor comise.
Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate, au format obiect de
discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând prevederile art. 414 alin.(3) și
417 alin.(1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-a dat o motivare clară
și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de
instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune.
Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de
Justiție, reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală, prevede că la această etapă instanța de recurs verifică erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma
respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză.
Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și
lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară și-a motivat soluția adoptată
punând la baza acesteia probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de
apel. Ținând cont de cele menționate, Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei
corespunde prevederilor legale menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele
invocate în apel.
Prin urmare, Colegiul penal susține că, toate probele prezentate au primit o apreciere
justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele de fapt
stabilite în prezenta cauză penală.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a
conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de
instanța de apel. În cazul în care acesta și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret
la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să
utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se
mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe.
Astfel, Colegiul penal susține pe deplin concluzia instanței de apel precum că,
inculpata Haliullin Dina, a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal.
Prin urmare, erorile de drept invocate de apărare, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, iar din aceste
considerente urmează a fi respins ca inadmisibil.
9
Referitor la recursul reprezentantului SA ,,Moldasig”, Oleg Boian.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și
de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, temei care și-
a găsit reflectare în decizia atacată.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
judecînd recursul și stabilind prezența temeiului prevăzut de art. 427 Cod de procedură
penală, poate să caseze hotărîrile instanțelor de fond, să rejudece cauza și să pronunțe o
nouă hotărîre, dacă nu se agravează situația inculpatului.
Cu referire la soluționarea acțiunii civile în procesul penal, Colegiul lărgit, reieșind
din materialele cauzei, constată că instanța de apel a adoptat o soluție greșită.
Colegiul penal lărgit constată că, accidentul produs în speța reprezintă un caz
asigurat, fapt ce nu este contestat de recurent, el nefiind de acord doar cu suma încasată de
la Compania de asigurări, solicitînd ca acțiunea civilă să fie admisă în principiu, iar asupra
cuantumului despăgubirilor să se pronunțe o instanță de judecată separat în ordinea
procedurii civile.
Din materialele dosarului rezultă că, potrivit raportului de evaluare din 12.09.2013 al
Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, filiala Edineț, or. Edineț, potrivit
căruia a fost evaluat automobilul de model „Volkswagen Touareg” cu n/î XXX, conform
căreia a fost stabilit că, valoare pagubei materiale în urma accidentului rutier din
20.07.2013, autoturismului „Volkswagen Touareg” cu n/î XXX, descris în compartimentul
„Descrierea obiectului evaluat” la data evaluării constituie 364 300 lei, (f.d.72-88 vol.I).
Totodată, a fost menționat faptul că, ,,… Analizînd toate defectele pricinuite
autovehicolului în urma accidentului din 20.07.2013, s-a stabilit că este economic
inoportună reparația mijlocului de transport dat. Reieșind din cele expuse, valoarea
prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier din 20.07.2013 va fi egală cu valoarea de
piață a unui autovehicol anologic”.
Evaluarea efectuată de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova,
filiala Edineț, asupra autovehicolului „Volkswagen Touareg” cu n/î XXX, a fost petrecută
în lipsa reprezentantului ,,Moldasig” SA, ori compania de asigurări nici nu a fost
informată, notificarea fiind expediată doar lui Haliullin Dina, astfel fiind încălcat dreptul
de acces a asigurătorului ,,Moldasig” la bunul avariat.
Ulterior, la 13.01.2017, în cadrul cercetării judecătorești, prin încheierea
judecătorească nr. 1-11/17, a fost admis integral demersal Companiei de asigrări, privind
numirea expertizei judiciare pentru a stabili cu certitudine prejudicial material cauzat
autovehicolului „Volkswagen Touareg” cu n/î XXX și care este valoarea de piață al
acestuia la data accidentului rutier.
Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 213 din 12.04.2017, efectuată de CNEJ,
s-a costatat că, valoarea de piață al autovehiculului de marca ,,Volkswagen”, model
,,Touareg” cu n/î XXX, la data accidentului rutier din 20 iulie 2013, putea constitui 332
744 lei, (f.d. 183-185, vol. II).
Colegiul penal lărgit menționează că, prin sentința primei instanțe și decizia instanței
de apel nu a luat în considerație costul pe piață a autovehicolului anologic, care nu
depășește 332 744 lei.
Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că instanțele de judecată incorect, au dispus
încasarea sumei solicitate de reclamant, conform raportului de evaluare nr. 0310967 din
10
12.09.2013 al Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, filiala Edineț,
încasîndu-se 364 300 lei, ori prezenta sumă depășește costul pe piață a autovehicolului.
Prin urmare, Colegiul lărgit menționează că eroarea comisă de instanțele de fond
urmează a fi corectată, prin casarea parțială a hotărîrilor acestora, rejudecarea cauzei, cu
pronunțarea unei noi hotărâri în latura civilă.
Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
reprezentantul SA ,,Moldasig”, Oleg Boian urmează să fie admis, cu casarea parțială a
hotărîrilor instanțelor de fond în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care
prejudiciul material să fie încasat din contul SA ,,Moldasig” în beneficiul lui Zastavnețchi
Leonard Mihail și Zastavnețchi Liliana Ivan, în sumă de 332 744 lei.
Referitor la celelalte motive invocate în recursul ordinar, Colegiul penal lărgit
menționează că, instanțele inferioare au acordat deplină eficiență prevederilor art. 225 alin.
(1), 227 alin.(2) pct. 1), 3), 5), 220 și 387 alin. (1) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Igor Ciuru în numele
inculpatei Haliullin Dina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 14 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Haliullin Dina XXX.
Admite recursul ordinar declarat de reprezentantul SA ,,Moldasig”, Oleg Boian,
casează parțial sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 02 februarie 2018 și
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2018, în latura civilă,
rejudecă cauza în această parte și pronunță o nouă hotărâre, potrivit căreia:
Acțiunea civilă înaintată de Zastavnețchi Leonard Mihail și Zastavnețchi Liliana
Ivan către SA ,,Moldasig”, se admite parțial.
Se încasează din contul SA ,,Moldasig”, în beneficiul lui Zastavnețchi Leonard
XXX și Zastavnețchi Liliana XXX, prejudiciul material cauzat în urma deteriorării
automobilului ,,Volkswagen Touareg” cu n/î XXX, în sumă de 332 744 lei (trei sute
treizeci și două mii șapte sute patruzeci și patru lei), în rest se respinge.
În rest, se mențin dispozițiile hotărârilor atacate.
Decizia este irevocabilă.
Publicat integral la 08 mai 2019.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Ion Guzun
Victor Boico
Maria Ghervas
Dumitru Mardari
11