1ra-675/2019 — art. 264-1 al. 4, 349 al. 1, 1-1 CP

1ra-675/2019 — art. 264-1 al. 4, 349 al. 1, 1-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-675/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Victor Boico,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Vladislav Harti, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie

2018, în cauza penală în privința lui

Rangu Gheorghe XXX, născut la XXX,

originar din XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 05.01.2018 pînă la 19.09.2018;

Instanța de apel de la 08.10.2018 pînă la 28.11.2018;

Instanța de recurs de la 14.02.2019 pînă la 17.04.2019.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colgiul penal al Curtii

Supreme de Justitie,

C O N S T A T Ă

Rangu Gheorghe, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 2641 alin. (4), 349 alin.(1) și art. 349 alin. (11) Codul penal, stabilindu-i pedeapsă:

- în baza art. 2641 alin. (4) Codul penal, 6 luni închisoare în penitenciar de tip

semiînchis;

- în baza art. 349 alin. (1) Codul penal, 1 an închisoare în penitenciar de tip

semiînchis;

- în baza art. 349 alin. (11) Codul penal, 1 an închisoare în penitenciar de tip

semiînchis;

Conform art. 84 alin.(1) Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Rangu Gheorghe a fost stabilită pedeapsa definitivă

2 ani și 3 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Codul penal, pedeapsa stabilită lui Rangu Gheorghe, prin

prezenta sentință a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani,

fiind obligat ca în termenul stabilit, să nu săvârșească alte infracțiuni și să nu-și

schimbe domiciliul fară învoirea organului de stat specializat care exercită controlul

asupra comportamentului condamnatului.

A fost încetat procesul penal pornit în privința lui Rangu Gheorghe în baza art.

2011 alin. (1) Codul penal, în temeiul art. 332 alin. (2) Codul de procedură penală, pe

motiv că fapta acestuia constituie contravenție prevăzută de art. 781 Codul

contravențional.

Rangu Gheorghe, a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute

de art.781 Codul contravențional și i s-a aplicat sancțiune sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, pe o durată de 40 ore.

Acțiunea civilă a părții vătămate Bargan Andrei cu privire la încasarea

prejudiciului moral s-a admis integral și s-a încasat de la Rangu Gheorghe în

1

beneficiul lui Bargan Andrei suma de 10 000 lei, ce constituie prejudiciul moral

cauzat.

Acțiunea civilă a părții vătămate Caradji Serghei cu privire la încasarea

prejudiciului moral s-a admis integral și s-a încasat de la Rangu Gheorghe în

beneficiul lui Caradji Serghei suma de 10 000 lei, ce constituie prejudiciul moral

cauzat.

S-a încasat de la Rangu Gheorghe, beneficiul statului în sumă de 200 lei.

A fost respinsă cerința procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare

ca neîntemeiată.

la 15 octombrie 2017 la ora 18.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, la domiciliul

din XXX, a inițiat un scandal familiar, urmărind scopul sistării activității persoanei cu

funcție de răspundere și anume a șefului de post al postului de poliție Căinări al

sectorului de poliție nr. 3 Căinări al IP Căușeni, Andrei Bargan și schimbării

caracterului acestuia în interesul său, în timpul când ultimul exercitând atribuțiile sale

de serviciu documenta faptul violenței în familie, intenționat l-a agresat pe Andrei

Bargan, exprimându-se în adresa lui cu mai multe cuvinte necenzurate, înjosindu-i

onoarea și demnitatea, amenințându-l cu vătămarea integrității corporale, totodată a

încercat să-l lovească cu un vas metalic, însă ultimul i-a blocat mână și i-a smuls acel

vas.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Rangu Gheorghe Gheorghe a comis

infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (1) Codul penal - amenințarea săvârșită

asupra unei persoane cu funcție de răspundere și anume amenințarea cu vătămarea

integrității corporale sau a sănătății persoanei cu funcție de răspundere, în scopul

sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care

amenință.

Tot el, în aceleiași împrejurări și anume la 15 octombrie 2017 în jurul orei

18.00, în încălcarea pct.10 alin. (2) lit. a), 14 lit. a) din Regulamentul circulației

rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, fără a dispune de permis de conducere, a urcat la volanul

automobilului de model „Vaz 21063” cu n/î XXX și a plecat de la fața locului, adică

de la domiciliul din în XXX. Ulterior, cet. Rangu Gheorghe a fost depistat pe o stradă

din or.Căinari de către angajații de poliție, care l-au transportat la Spitalul Raional

Căușeni, pentru a fi supus testării alcoolscopice, unde în jurul orei 20.30 Rangu

Gheorghe, în prezența medicilor a refuzat categoric să treacă testarea alcoolscopică.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Rangu Gheorghe a comis infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (4) Codul penal, prin semnele calificative - refuzul

conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică în vederea

stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, săvârșită de către o persoană care nu

deține permis de conducere.

Tot el, la 15 octombrie 2017 la ora 19.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în

or. Căinări, r-nul Căușeni, nu s-a subordonat cerințelor legale ale colaboratorilor de

poliție de a urca în automobilul de serviciu, pentru a fi transportat la Spitalul raional

Căușeni și supus testării alcoolscopice, a încercat să părăsească locul reținerii și

urmărind scopul sistării activității persoanei cu funcție de răspundere și aplicării

acesteia violenței nepericuloase pentru viață și anume a inspectorului inferior

patrulare rutieră al Plutonului Căușeni, Ștefan Vodă al Batalionului de patrulare Sud

al INP al IGP al MAI Serghei Caradji și schimbării caracterului acestuia în interesul

2

său, intenționat, exprimându-se în adresa lui cu mai multe cuvinte necenzurate,

înjosindu-i onoarea și demnitatea l-a mușcat pe Serghei Caradji de mâna stângă,

pricinuindu-i leziuni corporale neînsemnate în formă de cinci excoriații în regiunea

mânii stângi.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Rangu Gheorghe a comis infracțiunea

prevăzută de art. 349 alin (11) Codul penal, violența săvârșită asupra unei persoane

cu funcție de răspundere, adică aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și

sănătate față de persoane cu funcție de răspundere, săvârșită în scopul sistării

activității de serviciu a acesteia și schimbării caracterului ei în interesul său.

La 15 octombrie 2017 la ora 1600, fiind în stare de ebrietate alcoolică, la

domiciliul din XXX, a inițiat o ceartă cu concubina sa Ignat Mariana, în cadrul căreia,

urmărind scopul agresării fizice a acesteia și tatălui ei Ignat Ion și intimidării voinței

acestora, în scop de a-i impune să nu-l deranjeze și să nu-l alunge din casă, i-a numit

pe Ignat Mariana și Ignat Ion cu diferite cuvinte necenzurate, înjosindu-le onoarea și

demnitatea acestora, totodată i-a aplicat lui Ignat Ion mai multe lovituri cu pumnul în

regiunea feței, inclusiv l-a doborât jos la pământ, pricinuindu-i leziuni corporale

neînsemnate în formă de echimoză în regiunea feței și o excoriație în regiunea

spatelui. Continuând acțiunile sale violente, Rangu Gheorghe a luat un topor, cu care

a deteriorat un butoi din plastic cu vin în volum de 300 litri, care se afla în beciul

gospodăriei cet. Ignat Ion. Ca urmare, în conflictul lor s-a implicat cet.Ion Cnej, care

se afla în acel moment la domiciliul lui Ignat Ion, și i-a smuls toporul din mână,

încercând să-l liniștească, însă Rangu Gheorghe nu reacționa, a intrat în casă și a

răsturnat un dulap și a deteriorat ușa de la acest dulap, cu care l-a lovit de câteva ori

în podul casei, deteriorându-l, fiindcă era confecționat din plăci din gipscarton. Ca

urmare, acesta nu s-a liniștit, până când la fața locului nu au venit colaboratorii de

poliție.

Astfel, faptele inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 2011 alin. (2) lit.

a) Codul penal - violența în familie și anume acțiuni intenționate, comise de un

membru al familiei în privința a doi membri ai familiei, manifestate prin maltratare,

alte acțiuni violente, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului

personal asupra victimei.

care a solicitat casarea încheierii Judecătoriei Căușeni din 17 ianuarie 2018 cu privire

la reluarea cercetării judecătorești. Casarea parțială a sentinței Judecătoriei Căușeni

din 18 septembrie 2018, rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului, stabilit pentru prima instanță, prin care Rangu Gheorghe să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. a),

349 alin. (1), 349 alin.(11) și 2641 alin. (4) Codul penal și ca măsură de pedeapsă să-i

fie stabilită pedeapsa în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Codul penal, 3 ani închisoare, în

baza art. 349 alin. (1) Codul penal, 1 an închisoare, art. 349 alin. (11) Codul penal, 2

ani închisoare, art. 2641 alin. (4) Codul penal, 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei

în penitenciarul de tip semiînchis. În baza art. 84 Cod penal, solicit să-i fie stabilit

definitiv lui Rangu Gheorghe, 6 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciarul

de tip semiînchis. În termenul de pedeapsă de inclus termenul aflării acestuia în stare

de arest. De încasat de la inculpatul Rangu Gheorghe în folosul statului cheltuieli

judiciare în sumă de 1 344 lei, costul expertizelor medico-legale, în rest sentința să fie

lăsată fără modificări. Apelantul în motivarea cererii a invocat că, pedepasa aplicată

3

inculpatului este prea blîndă, ori, acesta nu va atinge scopul ei de restabilie a echității

sociale, reeducarea și resocializarea acetuia,

2018, a fost admis apelul procurorului casînd sentința, parțial, inclusiv din oficiu, și

pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum

urmează:

În temeiul art. 90 alin. (6) Codul penal, Rangu Gheorghe a fost obligat să repare

prejudiciul cauzat părților vătămate în limitele acțiunii civile admise în termen de 4

luni.

Rangu Gheorghe a fost liberat de răspundere contravențională în baza art. 781

Codul contravențional, din motivul expirării prescripției răspunderii contravenționale.

În rest, sentința s-a menținut.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond

corect, a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că, inculpatul

a săvârșit anume infracțiunile imputate și contravenția prevăzută de art. 781 Codul

contravențional. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului,

instanța de apel ține cont de prevederile art. 7,61,75 Codul penal și anume de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de

viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului.

Instanța de apel a menționat că, pedeapsa penală este echitabilă atunci cînd este

capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat,

precum și de alte persoane or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea

aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

La caz, instanța de apel a constatat că, prima instanță, în mod echitabil și

întemeiat, a numit pedepsele inculpatului. Pedepsele stabilite de prima instanță sunt

întemeiat în coraport cu personalitatea inculpatului și circumstanțele comiterii

faptelor.

Pentru dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei, instanța de

apel trebuie să examineze dacă prin suspendarea condiționată, în cazul dat, va fi

posibilă atingerea scopurilor pedepsei stipulate în art. 61 Codul penal.

Aplicarea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei are ca

temei de aplicare raționalitatea executării reale a pedepsei cu închisoare. Pentru

evaluarea personalității și, implicit, posibilității de suspendare condiționată a

executării pedepsei urmează a fi analizat și comportamentul inculpatului

La caz, instanța de apel a reținut ca temeinice circumstanțele indicate de prima

instanță pentru a suspenda condiționat executarea pedepsei și anume: se căiește sincer

de cele comise și le regretă, nu are antecedente penale, a comis pentru prima dată o

infracțiune, starea sănătății. In cazul respectiv, instanța de apel a constatat că

atingerea scopurilor pedepsei poate fi realizată și fără dispunerea executării reale,

asigurîndu-se un echilibru just dintre necesitatea asigurării scopurilor pedepsei și

4

modalitățile asigurării scopului respectiv. Totodată, instanța de apel a considerat

necesar de a interveni în individualizarea executării pedepsei pentru a asigura, în mod

cert, posibilitatea reală de a atinge scopurile pedepsei.

La caz, urmează a fi acordată o atenție restabilirii echității sociale ca scop al

pedepsei. Astfel, instanța de apel va stabili obligația de a repara în termen de 4 luni

prejudiciul stabilit în limitele admise a acțiunilor civile. Executarea acestei obligații,

în mod inevitabil, va determina stabilirea echității sociale (prin garanția reparării

prejudiciului cauzat prin infracțiune) și prevenirea comiterii infracțiunilor.

Conform art. 461 Codul contravențional, în cazul în care, pe parcursul judecării

cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute la art. 441 și 445, instanța

încetează procesul contravențional. Conform art. 441 alin. (1) lit. b) Cod

contravențional, procesul contravențional pornit încetează dacă se constată vreunul

din temeiurile prevăzute la art. 3 alin. (3), art. 4 alin. (3), art. 20-31.

Cu referire la art. 30 Codul contravențional și luînd în considerație perioada de

timp de la comiterea contravenției pînă la emiterea sentinței, instanța de judecată

constată că procesul contravențional urmează a fi încetat din motivul expirării

termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. Astfel, trecerea perioadei

respective de timp impune casarea, în această parte, din motive neimputabile

instanței, a sentintei.

prevederile ar. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, declară recurs

ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu cu transmiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel. Recurentul invocă dezacordul cu aplicarea unei pedepse prea blînde

și neîncasării a cheltuielilor judiciare, ori, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, instanța de apel nu s-a expus motivat asupra prevederilor art. 7,

61, 75, 76 Cod penal, astfel, nu a efectuat o procedură de individualizare și stabilirea

cuantumului pedepsei și neîntemeiat a menținut aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal. De asemenea, recurentul invocă dezacordul cu decizia instanței de apel în

partea respingerii solicitării de a încasa de la inculpat cheltuielile de judecată în suma

de 1344 lei. Totodată, procurorul axându-se la prevederile art. 221 alin. (4), 227 alin.

(1), (3), 229 alin. (1) Cod de procedură penală, consideră că, ar trebui de încasat de la

inculpatul cheltuielile judiciare.

către procuror în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal

decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin.

(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând temeiurile respective în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului, ori, din conținutul recursului rezultă că, recurentul critică aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, față de inculpat și neîncasarea a cheltuielilor de

judecată de la ultimul.

5

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în partea respingerii

încasării din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în mărime de 1 344 lei,

suportate în cadrul efectuării expertizelor judiciare nr. 171/D din 21.11.2017 (f.d.

210, vol. I), nr. 17/D din 21.11.2017 (f.d. 212, vol. I) , însă Colegiul penal constată

că, instanța de apel întemeiat a menținut sentința primei instanțe privind cerințele

procurorului ce ține de cheltuielile judiciare.

Astfel, autorul invocând prevederile art. art. 227 și 229 alin. (1) Cod de

procedură penală, solicită încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea

raportului de constatare medico-legală și raporturilor de expertiză judiciară, motivând

că legea prevede ca inculpatul să suporte cheltuielile judiciare.

Potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu

avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința

căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter imperativ, ci unul

facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor

judiciare ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor cheltuieli, ori,

instanța de apel în cazul dat, just a respins încasarea cheltuielilor de judecată.

Referitor la motivul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, Colegiul conchide că nici acest temei nu și-a găsit

confirmare, deoarece instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și

de drept care au dus la casarea sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei,

or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată.

Astfel, referitor la motivul, precum că, instanța de apel incorect a individualizat

pedeapsa și greșit a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, inculpatului Rangu

Gheorghe, Colegiul penal î-l consideră neîntemeiat.

La acest capitol, Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un

termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de

judecată, ținând seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat,

ajungând la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.

Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului Rangu Gheorghe,

aceasta a ținut cont de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod

6

penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de

toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, se căiește sincer

de cele comise și le regretă, nu are antecedente penale, a comis pentru prima dată o

infracțiune, starea sănătății, a considerat posibilă corijarea și reeducarea acestuia fără

izolare de societate, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei

stabilite pe o perioadă de probațiune de 2 ani, în temeiul art. 90 Cod penal,

considerând că aceasta este una echitabilă faptei comise.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a

argumentat hotărârea, care este în corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) și art.

394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, bazându-se pe materialele cauzei și

acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 90 Cod penal.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Vladislav Harti, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Rangu Gheorghe XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 08 mai 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Victor Boico

7