1ra-860/2019 — art.145 alin.2 lit. j CP

1ra-860/2019 — art.145 alin.2 lit. j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-860/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 07 martie

2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019,

declarat de avocatul Boris Onică în numele inculpatului

Melnic Vladimir

Termenul de examinare

instanța de fond: 26.09.2016 – 07.03.2018,

instanța de apel: 13.06.2018 – 30.01.2019,

instanța de recurs: 19.03.2019 – 10.04.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la 15 ani închisoare, cu executare

în penitenciar de tip închis, din momentul intrării în vigoare a sentinței, cu includerea

perioadei aflării în arest din 22.06.2016 până la 22.06.2017.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat a

fost respinsă ca neîntemeiată.

spre 22 iunie 2016, aflându-se la domiciliu lui Gușan Petru din s. xx, r-nul xx, fiind în

stare de ebrietate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al faptelor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, în

urma conflictului apărut între el și Gușan Petru, având intenția de a-l omorî,

intenționat i-a aplicat lui Gușan Petru o lovitură cu un cuțit de buzunar în regiunea

toracală, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.60 din

1

26.08.2016, vătămare corporală gravă sub fomră de plagă înțepat-tăiată a toracelui pe

stânga penetrantă sub un unghi de 90 cu lezarea plămânului stâng, pericardului

parțial, hemoragii în țesuturile moi ale plăgii, hemotorax pe stânga 100 ml, urme de

sânge în cavitatea pericardului. După, observând că Gușan Petru mai dă semne de

viață, cu scopul de a-și duce intenția de omor până la capăt, l-a sugrumat cu ajutorul

unui cablu electric de gât, apoi cu același cablu l-a legat de scara care era amplasată

în coridorul casei.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.60 din 26.08.2016, moartea

lui Gușan Petru a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin spânzurare, care se

confirmă prin șanț de spânzurare pe dreapta dublu pe stânga unic, vital, dispus în

treimea superioară a gâtului, continuu, cu adâncime neuniformă, cu suprafața

regulată, moale, de culoare violacee; hemoragii în focare unice în țesuturile moi ale

gâtului la nivelul șanțului de spânzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide, cât și

prin semne general asfixice; hemoragii punctiforme sub pleura viscerală (petele

Tardieu), sânge fluid roș-închis în cavitățile cordului și în lumenul vaselor mari,

venecongestie pronunțată a organelor interne. Șanțul de spânzurare pe dreapta dublu

pe stânga unic, vital, dispus în treimea superioară a gâtului, continuu, cu adâncime

neuniformă, cu suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragiile la nivelul

arterelor carotide cu comprimarea organelor gâtului care are direcție oblic ascendent

din posterior spre anterior, s-a produs prin mecanism de presiune cu obiect cu

suprafața limitată cu diametrul nu mai mare de 0,5 cm, are legătură cauzală directă cu

cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că în

dimineața acelei zile s-a dus la Gușan P. și când a deschis ușa l-a văzut strangulat

după scară. A luat cuțitul din buzunar și a tăiat firul, după care a ieșit din casă și la

primul vecin a comunicat că Gușan P. s-a strangulat. Revenind cu mai mulți vecini,

în ogradă la Guța P. deja se afla grupa operativă, care l-au întrebat ce s-a întâmplat și

i-au luat cuțitul, după care l-au încătușat. Colaboratorii poliției îi spuneau să ea vina

asupra sa, că în caz contrar îl vor bate. Leziunea la deget și-a făcut-o cu cuțitul care a

fost ridicat de la el. Despre topor a declarat din spaimă, nu i-a zis nimeni să spună.

Totodată, vina inculpatului este integral dovedită prin probele administrate.

Astfel, martorul Revenco Eufrosinia, a relatat că cu o zi înainte de decesul lui

Gușan P., acesta împreună cu Melnic V. au venit și ea le-a vândut vin, după ce au

plecat împreună. A doua zi, a aflat de la un vecin că Gușan P. a decedat.

Martorul Postolachi Iurie, a explicat că a fost strigat de Revenco Vasile, care i-

a comunicat că a fost la Gușan P. și a văzut că era strangulat, după care a anunțat

poliția.

Martorul Revenco Vasile, a declarat că pe la ora 08.00 l-a văzut pe Melnic V.

cum venea dinspre școală, ia făcut semn să se oprească. Acesta era speriat și i-a spus

că Gușan P. s-a strangulat. La întrebat dacă a sunat la poliție, însă el i-a comunicat că

îl așteaptă pe Nechifor să vină de la Soroca și v-a suna. Întâlnindu-se pe drum cu

Ranga A., i-a povestit cele comunicate de Melnic V. și au mers spre casa lui Gușan P.

Intrând în ogradă și deschizând ușa casei, l-a văzut pe Gușan P. spânzurat după scară

2

de un cablu. În casă nu au intrat. L-a văzut pe Postolachi I. și l-a rugat să anunțe

poliția.

Martorul Panas Raisa, a explicat că a fost sunată de sora sa Cucer Nina, ca să

plece la casa părintească din s. Curețnița Veche, r-nul Soroca, pentru a face curat și a-

l aduce pe fratele lor decedat. La fața locului a depistat că lacătul este stricat și în

casă este totul răsturnat. În timpul ce făcea curățenie, sub o tumbă din coridorul casei,

a depistat hainele fratelui decedat, care erau murdare de sânge, pe care le-a pus într-o

sacoșă.

Martorul Boțoroga Stelian, a declarat că aflându-se la serviciu în izolatorul IP

Soroca, a fost strigat de către o persoană, care era amplasat în aceeași celulă cu

Melnic V. Apropiindu-se, Melnic V. a zis că vrea să-i comunice despre cum l-a

omorât pe Gușan P., povestind că au stat la masă împreună și au servit vin. El i-a spus

că se duce acasă, iar Gușan P. i-a zis că nimeni nu pleacă. Văzând că nu poate ieși din

casă, a luat cuțitul și la înfipt pe Gușan P., apoi, a luat un cablu, l-a sucit în jurul

gâtului victimei și cu capul l-a aninat de scară. Povestind despre cele întâmplate,

Melnic V. era îngândurat și acestea au fost spuse în prezența reținutului Mereuța.

După cele auzite, el, Botoroga S., a sunat la unitatea de gardă persoanei de serviciu,

iar a doua zi a raportat celorlați superiori.

Martorul Ranga Andrei, a relatat că s-a întâlnit cu Revenco Vasile, care i-a

comunicat că de la Melnic V. a aflat că Gușa P. s-a spânzurat. Atunci, au mers la

gospodăria lui Gușan P., unde s-a confirmat totul, iar Revenco V. urma să anunțe

poliția.

Expertul Rusu Nicolai, în ședința de judecată a declarat că, conform raportului

de examinare medico-legală, la examinarea cadavrului Gușan P. leziuni caracteristice

pentru autoapărare nu au fost depistate. Careva leziuni pe haine nu au fost depistate și

la cămașă în regiunea inimii la fel nu erau. Placa de după torace, a fost produsă cu un

obiect înțepător, lățimea de 3,4 cm nu mai mare de 1 cm -1,5 cm, iar lățimea lamei

cuțitului are 1,5 cm. Producerea leziunii cu un obiect înțepător tăietor cu lățimea mai

mare de 1,5 cm nu este posibilă. Placa de pe torace are un canal cu o lungime de 3-4

cm. Din aceste considerente, obiectul vulnerant la lungimea lamei de 3-4 cm nu poate

avea o lățime de 1,5 cm, adică nu a fost introdus tot cuțitul și la bază poate să aibă

mai mult de 3-4 cm, or, a intrat numai ascuțișul cuțitului.

Conform proceselor-verbale din 22.06.2016, au fost supuse cercetării

gospodăria lui Gușan P. din s. Cureșnița, r-nul Soroca, locul unde a fost depistat

decedatul, precum și cadavrul lui Gușan P.

Potrivit proceselor-verbale din 22.06.2016, de la Melnic V. au fost ridicate 3

cuțite, unul dintre care avea întruchipat pe mâner chipul unui crocodil și pe care, pe

lama cuțitului se observă urme asemănătoare cu sângele.

Conform procesului-verbal din 27.06.2016, de la Panas Raisa au fost ridicate o

cămașă și un maiou ce aparțin lui Gușan P., pe care se observă pete asemănătoare cu

sângele.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 60 din 26.08.2016, moartea

lui Gușan P. a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin spânzurare, ce se confirmă

prin saț de spânzurare pe dreapta dublu pe stânga unic, vital, dispus în treimea

3

superioară a gâtului, continuu, cu adâncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale,

de culoare violacee; hemoragii în focare unice în țesuturile moi ale gâtului la nivelul

șanțului de spânzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide, cât și prin semne

general asfixice: hemoragii punctiforme sub pleura viscerală (petele Tardieu), sânge

fluid roș-înschis în cavitățile cordului și în lumenul vaselor mari, venecongestie

pronunțată a organelor interne.

Din momentul decesului până la examinarea medico-legală a cadavrului

(23.06.2016 ora 08:30 min.) a trecut circa 24-36 ore.

La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni

corporale:

- șanț de spînzurare pe dreapta dublu pe stînga unic, vital, dispus în treimea

superioară a gîtului, continuu, cu adîncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale,

de culoare violacee; hemoragii în focare unice în țesuturile moi ale gîtului la nivelul

șanțului de spînzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide cu comprimarea

arganelor gîtului care are direcție oblic ascendent din posterior spre anterior, s-a

produs prin mecanism de presiune cu obiect cu suprafața limitată cu diametrul nu mai

mare de 0,5 cm., are legătură cauzală directă cu cauza decesului și se califică ca

vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață.

- plagă înțepat-tăiată a toracelui pe stânga penetrantă sub un unghi de 90 cu

lezarea plămânului stâng, pericardului și miocardului parțial, hemoragii în țesuturile

moi ale plăgii, hemotorax pe stînga 10 ml., urme de sînge în cavitatea pericardului

care s-a produs prin mecanism de lovire cu un obiect înțepător-tăietor cu

lățimealamei la nivelul implantării în jur de 1,5 cm., nu are legătură cauzală derectă

cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă după criteriul pericol

pentru viață.

- plagă contuză pe cap în regiunea occipitală cu hemoragii în țesuturile moi

adiacente care s-a produs prin mecanism de lovire cu s-au de obiect contodent nu are

legătură cauzală cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală ușoară după

criteriul dereglării de sănătate de scurtă durată.

Între leziunile corporale șanț de spânzurare pe dreapta dublu pe stânga unic,

vital, dispus în treimea superioară a gâtului, continuu, cu adâncime neuniformă, cu

suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragii în focare unice în resuturile

moi ale gâtului la nivelul șanțului de spânzurare, hemoragii la nivelul arterelor

carotide cu comprimarea organeor gâtului care are direcție oblic ascendent din

posterior spre anterior, s-a produs prin mechanism de presiune cu obiect cu suprafața

limitată cu diamterul nu mai mare de 0,5 cm, are legătură cauzală directă cu cauza

decesului și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață.

Leziunile corporale anterior descrise în raportul de expertiză, s-au produs cu

puțin timp până la deces (0-30-40 min.).

Leziunile corporale depistate au fost produse din diverse poziții.

Leziunile corporale depistate sunt vitale.

După cauzarea leziunilor corporale decesul a survenit în cîteva minute (0-31-

40).

Leziunile corporale caracteristice pentru autoapărare nu au fost depistate.

4

Decedatul suferea de boala ischemică a inimii cu aortocoronaro scleroză

ateroslerptică, hipertofia cordului, distrofire hepatică, edem cerebral însă aceastea nu

au influețat asupra cauzei decesului.

Plaga înțepat-tăiată de pe torace s-a produs cu un obiect înțepător-tăietor și

lățimea lamei la locul implantării (la 3-4 cm., de la vîrf) nu mai mare de 1,5 cm, iar în

componența chimică a aliajului din care era confecționat sunt elementele fierului,

cromului, manganului și aluminiului. Cuțitul ridicat poate fi obiectul vulnerant.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 446 din 13.07.2016, sângele

cet. Gușan Petru și cet. Melnic Vladimir este unigrup după sistemul ABO - 0alfa,

beta/0(I)/. În fragmente din pete roșietice de pe cămașa și de pe triou, ridicate de la

Gușan Petru, s-a depistat sânge uman, care la determinarea apartenenței de grup s-a

constatat numai antigenul „H”, ce presupune proveniența lui de la o persoară

sanguină (alfa, beta/)(I)/, inclusiv de la Gușan Petru. În caz dacă MelnicVladimir la

momentul infracțiunii a avut careva leziuni corporale cu scurgerea sângelui, atunci ne

se exclude adaos de sânge în aceste sau în unele pete și de la el însuși.

Latura obiectivă a omorului se realizează prin uciderea unei persoane, adică

prin orice activitate ilegală care pricinuiește moartea unui om. Omorul intenționat

este o infracțiune materială, care se consideră consumată din momentul survenirii

morții victimei. Între acțiunile și decesul victimei trebuie să existe o legătură de

cauzalitate, adică decesul victimei trebuie să survină ca urmare a făptuitorului.

În cazul dat este evident faptul că să nu fi fost produse leziunile corporale lui

Gușan Petru și acesta să nu fi fost strangulat de către Melnic Vladimir, avea să

trăiască.

Astfel, între acțiunile făptuitorului și survenirea decesului lui Gușan Petru

există legătura de cauzalitate.

Latura subiectivă a infracțiunii de omor se realizează cu vinovăție manifestată

prin intenția directă sau indirectă.

Potrivit art. 17 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu

intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau

admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări.

În cazul dat Melnic Vladimir, prin producerea unei lovituri cu cuțitul în

regiunea toracală și strangularea de gât cu un cablu electric a cet. Gușan P., era

conștient, că acest fapt, va duce la decesul ultimului.

Latura subiectivă a infracțiunii de omor intenționat este caracterizată și de

motiv, care cu certitudine s-a constatat și îl prezintă-băuturile alcoolice.

Divergențele din declarațiile inculpatului, atât în timpul urmăririi penale, cât și

în ședința de judecată, reprezintă o metodă de apărare și o încercare de a induce

instanța în eroare, cu scopul de a evita răspunderea pentru faptele comise, nefiind

însoțite de nicio aparență de substrat factologic, fiind combătute de probele

prezentate de acuzare.

O probă, care confirmă vina inculpatului și infirmă cele declarate de el în

ședința de judecată, este și procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului din

08.07.2016, potrivit cărui ultimul a recunoscut integral vina și a descris în amănunte

5

acțiunile pe care le-a întreprins la momentul comiterii infracțiunii și anume că s-au

înțeles de cu seară cu Gușan P. că a doua zi vor merge la prășit via, din care motiv a

rămas la el să doarmă. Au consumat băuturi alcoolice. Când s-au trezit, între ei s-a

iscat o ceartă de la un aparat de sudat. Gușan P. l-a aninat cu bastonul de gulerul de la

haine, l-a tras înspre pat zicându-i să nu aibă ce căuta în ogradă la el. El i-a luat

bastonul din mână și cu acesta l-a aninat pe Gușan P. de un picior, doborându-l jos.

După, Gușan P. s-a ridicat și s-a dus spre ușă, de unde a luat un topor și a început să-l

amenințe, spunându-i să nu mai aibă ce căuta la el în gospodărie. El iarăși cu bastonul

1-a aninat de un picior și 1-a dat jos. Gușan P. din nou s-a ridicat și a aruncat cu

toporul în el, dar nu l-a nimerit. Atunci, Gușan P. s-a repezit să-i i-a bastonul, dar el a

scos un cuțit din buzunar și 1-a înjunghiat sub coaste. Cuțitul era cu mânerul din

lemn. Din motiv că s-a speriat, a luat din casă o bucată de cablu electric și 1-a legat

pe Gușan P. de gât, apoi și de scară. Totul a avut loc noaptea. Dimineața a ieșit de la

Gușan P. din casă și a mers la fratele Nichifor, însă acesta nu era acasă, apoi l-a

asteptat să vină de la Soroca. Pe la ora 14.00, când a venit Nichifor, i-a comunicat că

Gușan P. s-a spânzurat. Apoi, a fost reținut de poliție, iar cuțitul cu care a lovit

victima a fost ridicat de la el din buzunar. După ce l-a lovit pe Gușan P., s-a speriat și

a fugit, dar apoi s-a întors și a stat în casă până dimineața.

În același timp, sunt nefondate argumentele apărării, că inculpatul urmează a fi

achitat pe motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor infracțiunii incriminate, de rând

ce însăși inculpatul la urmărirea penală, în cadrul audierii suplimentare, a recunoscut

vina declarând în amănunte acțiunile pe care le-a întreprins la momentul comiterii

infracțiunii.

Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpatului În baza art. 145 alin. (2) lit. j)

Cod penal, ca omorul unei persoane, săvârșit cu o deosebită cruzime.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61,70, 75, 76, 77

Cod penal, de vârsta inculpatului, de starea precară a sănătății lui, concluzionând de

a-i aplica o pedeapsă minimă cu închisoarea, în limitele sancțiunii normei

incriminate.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelanta a indicat că instanța eronat a dat apreciere probelor administrate de

organul de urmărire penală, iar motivele cu privire la dezacordul hotărârii, vor fi

prezentat ulterior, după v-a face cunoștință cu partea motivată a sentinței.

3.1. A declarat apel și avocatul Boris Onică, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelantul a indicat că probele prezentate nu confirmă vina inculpatului, ori nici

unul din martori nu a indicat, văzut sau auzit de la inculpat, sau de la altcineva că

Melnic V. ar fi ucis sau bătut victima.

Potrivit art. 103 alin. (2) Cod de procedură penală, recunoașterea vinovăției de

către persoana bănuită poate fi pusă la baza învinuirii doar în măsura în care este

confirmată de fapte și circumstanțe ce rezultă din ansamblul probelor existente în

cauză.

6

Probele scrise la care a făcut trimitere instanța, probează doar faptul depistării

cadavrului.

Nu s-a dat apreciere dacă cablul electric depistat la fața locului, poate fi reținut

ca probă, deoarece nu s-a numit o expertiză trasologică pentru a verifica cu ce fel de

obiect a fost tăiat acest cablu, cu cuțitele ridicate din gospodăria lui Melnic V. sau nu.

Nu s-a făcut verificarea declarațiilor inculpatului la fața locului, unde ultimul

urma să arate în care perete a nimerit toporul aruncat de victimă și fixarea amprentei

lăsate pe perete din lovitura de topor, dacă s-ar fi adeverit declarațiile inculpatului.

De asemenea, nu poate servi ca probă cuțitul ce a fost ridicat de la inculpat, pe

care s-au depistat pete asemănătoare cu sânge uman, deoarece sângele inculpatului și

a victimei este unigrup și petele de sânge depistate, după cum rezultă din declarațiile

lui Melnic V. date în ședința de judecată, puteau proveni din rana cauzată la mâna sa

cu câteva zile înainte de 21.06.2016.

La fel, nu s-a ținut cont că lățimea lamei cuțitului, ridicate de la Melnic V. este

de 2 cm, pe când potrivit concluziei din raportul de expertiză, lățimea lamei cuțitului

la locul implantării nu este mai mare de 1,5 cm, iar medicul-legist a lămurit că plaga

înțepat-tăietoare nu-i putea fi cauzată cu lățimea cuțitului de 2 cm, deoarece lățimea

plăgii nu poate fi mai mică decât lățimea cuțitului.

Astfel, faptul comiterii infracțiunii, a omorului lui Gușan P., de către inculpat

nu a fost dovedită în instanța de judecată.

2019, apelurile au fost respinse, ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor

art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, a cercetat cauza multiaspectual, a dat

apreciere probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor și

just a reținut starea de fapt și drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin. (2) lit. j) Cod penal.

Cu toate că inculpatul nu a recunoscut vina, aceasta se confirmă prin probele

administrate, cum ar fi declarațiile martorilor Revenco E., Postolachi I., Revenco V.,

Panas R., Boțoroga S., Ranga A. și Rusu N., procesele-verbale de cercetare la fața

locului din 22.06.2016, prin care au fost supuse cercetării gospodăria lui Gușan P. din

s. Cureșnița, r-nul Soroca, și anume locul unde a fost depistat decedatul, precum și

cadavrul lui Gușan P; procesele-verbale de ridicare și examinare din 22.06.2016, prin

care de la Melnic V. au fost ridicate 3 cuțite, unul dintre care avea întruchipat pe

mâner chipul unui crocodil și pe care, pe lama cuțitului se observă urme

asemănătoare cu sângele; procesul verbal de ridicare din 27.06.2016, prin care de la

Panas Raisa au fost ridicate o cămașă și un maiou ce aparțin lui Gușan Petru pe care

se observă pete asemănătoare cu sângele; raportul de expertiză medico-legală nr. 60

din 26.08.2016, prin care s-a constatat, că moartea lui Gușan Petru, a survenit în

rezultatul asfixiei mecanice prin spânzurare, ce se confirmă prin saț de spânzurare pe

dreapta dublu pe stânga unic, vital, dispus în treimea superioară a gâtului, continuu,

cu adâncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale, de culoare violacee;

hemoragii în focare unice în țesuturile moi ale gâtului la nivelul șanțului de

spânzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide, cât și prin semne general asfixice:

7

hemoragii punctiforme sub pleura viscerală (petele Tardieu), sânge fluid roș-înschis

în cavitățile cordului și în lumenul vaselor mari, venecongestie pronunțată a

organelor interne.

Din momentul decesului până la examinarea medico-legală a cadavrului

(23.06.2016 ora 08:30 min.) a trecut circa 24-36 ore.

La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni

corporale:

- șanț de spînzurare pe dreapta dublu pe stînga unic, vital, dispus în treimea

superioară a gîtului, continuu, cu adîncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale,

de culoare violacee; hemoragii în focare unice în țesuturile moi ale gîtului la nivelul

șanțului de spînzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide cu comprimarea

arganelor gîtului care are direcție oblic ascendent din posterior spre anterior, s-a

produs prin mecanism de presiune cu obiect cu suprafața limitată cu diametrul nu mai

mare de 0,5 cm., are legătură cauzală directă cu cauza decesului și se califică ca

vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață.

- plagă înțepat-tăiată a toracelui pe stânga penetrantă sub un unghi de 90 cu

lezarea plămânului stâng, pericardului și miocardului parțial, hemoragii în țesuturile

moi ale plăgii, hemotorax pe stînga 10 ml., urme de sînge în cavitatea pericardului

care s-a produs prin mecanism de lovire cu un obiect înțepător-tăietor cu

lățimealamei la nivelul implantării în jur de 1,5 cm., nu are legătură cauzală derectă

cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă după criteriul pericol

pentru viață.

- plagă contuză pe cap în regiunea occipitală cu hemoragii în țesuturile moi

adiacente care s-a produs prin mecanism de lovire cu s-au de obiect contodent nu are

legătură cauzală cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală ușoară după

criteriul dereglării de sănătate de scurtă durată.

Între leziunile corporale șanț de spânzurare pe dreapta dublu pe stânga unic,

vital, dispus în treimea superioară a gâtului, continuu, cu adâncime neuniformă, cu

suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragii în focare unice în resuturile

moi ale gâtului la nivelul șanțului de spânzurare, hemoragii la nivelul arterelor

carotide cu comprimarea organeor gâtului care are direcție oblic ascendent din

posterior spre anterior, s-a produs prin mechanism de presiune cu obiect cu suprafața

limitată cu diamterul nu mai mare de 0,5 cm, are legătură cauzală directă cu cauza

decesului și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață.

Leziunile corporale anterior descrise în raportul de expertiză-medicole: vitale și

s-au produs cu puțin timp până la deces (0-30-40 min.).

Leziunile corporale depistate au fost produse din diverse poziții.

Leziunile corporale depistate sunt vitale.

După cauzarea leziunilor corporale decesul a survenit în cîteva minute (0-31-

40).

Leziunile corporale caracteristice pentru autoapărare nu au fost depistate.

Decedatul suferea de boala ischemică a inimii cu aortocoronaro scleroză

ateroslerptică, hipertofia cordului, distrofire hepatică, edem cerebral însă aceastea nu

au influețat asupra cauzei decesului.

8

Plaga înțepat-tăiată de pe torace s-a produs cu un obiect înțepător-tăietor și

lățimea lamei la locul implantării (la 3-4 cm., de la vîrf) nu mai mare de 1,5 cm, iar în

componența chimică a aliajului din care era confecționat sunt elementele fierului,

cromului, manganului și aluminiului. Cuțitul ridicat poate fi obiectul vulnerant.

Raportul de expertiză medico-legală nr. 446 din 13.07.2016, prin care s-a

constatat, că sângele cet. Gușan Petru și cet. Melnic Vladimir este unigrup după

sistemul ABO - 0alfa, beta/0(I)/. În fragmente din pete roșietice de pe cămașa și de

pe triou, ridicate de la Gușan Petru, s-a depistat sânge uman, care la determinarea

apartenenței de grup s-a constatat numai antigenul „H”, ce presupune proveniența lui

de la o persoară sanguină (alfa, beta/)(I)/, inclusiv de la Gușan Petru. În caz dacă

MelnicVladimir la momentul infracțiunii a avut careva leziuni corporale cu scurgerea

sângelui, atunci ne se exclude adaos de sânge în aceste sau în unele pete și de la el

însuși, probe care formează un ansamblu probator al vinovăției inculpatului în

comiterea omorului intenționat cu deosebită cruzime al părții vătămate Gușan P., și

care combat versiunea acestuia că nu el a omorât victima.

Instanța de fond întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului,

considerându-le a fi neveridice și date cu scop de apărare or, acestea se contrazic cu

probele administrate, care combat în întregime versiunea inculpatului.

Declarative sunt și afirmațiile apărării, că Melnic V. nu are nici o legătură cu

omorul dat și că în privința acestuia nu sunt probe, or, dezacordul cu sentința nu

echivalează cu achitarea inculpatului, din moment ce constatarea vinovăției lui este

bazată pe probele nominalizate, care coroborează între ele și demonstrează deplin

vina ultimului în comiterea faptei prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) CP.

Faptul că inculpatul nu recunoaște vina, se combate prin cumulul de probe

cercetate, printre care declarațiile martorilor, probele scrise ale cauzei, precum și

declarațiile date în calitate de învinuit, în prezența avocatului, de către Melnic

Vladimir, conform cărora a recunoscut vina sa, descriind în mod amănunțit

circumstanțele săvârșirii infracțiunii, care îi puteau fi cunoscute doar lui, aceste

declarații fiind sprijinite prin restul probelor studiate, la cercetarea cărora inculpatul

și avocatul acestuia au avut acces și temeiuri de a pune la îndoială probele

nominalizate nu s-au stabilit.

Declarațiile date în cadrul audierii suplimentare din 08.07.2016 în calitate de

învinuit de către Melnic Vladimir sunt veridice și pot fi puse la baza sentinței de

condamnare, or, aceste declarații coroborează cu declarațiile martorilor și cu probele

scrise ale cauzei.

Afirmațiile inculpatului date în prima instanță, precum și alegațiile apărării din

instanța de apel referitor la faptul că inculpatul ar fi fost impus de către colaboratorii

de poliție de a recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii, sunt declarative și

expuse în mod de apărare, deoarece probele cercetate sunt convingătoare și suficiente

pentru condamnarea inculpatului, intenția lui de omor intenționat fiind demonstrată în

ședința judiciară prin ansamblul de probe cercetate.

Or, în cadrul audierii suplimentare a lui Melnic Vladimir pe 08.07.2016, în

calitate de învinuit, fiind asistat de avocat, acesta a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, și careva temei de a pune sub îndoială aceste declarații nu au

9

fost stabilite, din care motiv sunt lipsite de temei afirmațiile apărătorului, precum că

în cadrul audierii la procuror, Melnic Vladimir nu a fost asistat de avocat. Faptele

date fiind combătute și prin procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului din

08.07.2016, din care reiese că la audiere învinuitul a fost asistat de avocatul N.

Suveică, care a semnat procesul-verbal de audiere pe fiecare pagină.

Versiunea privind influențarea lui Melnic V. de către colaboratorii de poliție

este combătută de însăși inculpatul, care în cadrul aceleiași audieri din 08.07.2016 a

relatat, că nu a fost influențat de nimeni, inclusiv de către poliție, să facă asemenea

declarații, a spus tot adevărul cum a avut loc omorul și nu i-a zis nimeni să declare

într-un fel sau altul.

În cadrul audierii anterioare în calitate de învinuit, la 25.06.2016, în cadrul

căreia nu a recunoscut vina în cele incriminate, la întrebarea procurorului dacă a fost

maltratat de polițiști, Melnic Vladimir a confirmat că nu a fost bătut de nimeni. Deși

în cadrul aceleiași audieri, la întrebarea apărătorului dacă a fost influențat de

colaboratorii de poliție, Melnic Vladimir a răspuns că polițiștii i-au spus să

recunoască sau va fi bătut de ei, Cele relatate, însă, nu au un suport factologic. Or,

aceste afirmații nu sunt susținute prin probe. La materialele cauzei nu se regăsesc

probe care ar confirma că învinuitul Melnic Vladimir sau avocatul acestuia s-ar fi

adresat cu plângere asupra pretinselor acțiuni ilegale ale colaboratorilor de poliție de

influențare a învinuitului la darea declarațiilor sau recunoașterea vinovăției de către

acesta.

Probele care în mod incontestabil demonstrează săvârșirea omorului intenționat

a părții vătămate Gușan Petru de către inculpat, este procesul-verbal de ridicare din

22.06.2016, prin care de la Melnic Vladimir au fost ridicate 3 cuțite, unul dintre care

are întruchipat pe mîner chipul unui crocodil, precum și procesul-verbal de examinare

din 22.06.2016, prin care a fost supus cercetării cuțitul ridicat de la Melnic Vladimir

pe mânerul căruia este întruchipat chipul unui crocodil, iar pe lama cuțitului se

observă urme asemănătoare cu sângele.

Mai mult, în cadrul audierii la 08.07.2016 în calitate de învinuit, Melnic

Vladimir la fel a confirmat, că l-a înjunghiat pe Gușan Petru anume cu acest cuțit,

care îl avea asupra sa la momentul comiterii infracțiunii, și care ulterior a fost ridicat

de la el de către colaboratorii de poliție.

Faptul că partea vătămată a fost înjunghiată anume cu acest cuțit se confirmă

prin raportul de expertiză medico-legală nr. 419 din 30.06.2016, prin care s-a

constatat, că sângele cet. Gușan Petru și cet. Melnic Vladimir este unigrup după

sistemul AB0 - 0alfa, beta/0(I)/. În spălătura pe fire de tifon de pe lama cuțitului,

ridicat din gospodăria lui Melnic Vladimir, s-a depistat sînge uman, care la

determinarea apartenenței de grup s-a constatat numai antigenul „H”, ce presupune

proveniența lui de la o persoană cu grupa sanguină 0alfa, beta/0(I)/, cum ar fi în cazul

dat de la cet. Gușan Petru.

În așa mod, s-a confirmat că sângele depistat pe cuțitul ridicat de la Melnic

Vladimir provine de la partea vătămată Gușan Petru.

Astfel, sunt declarative afirmațiile inculpatului, că sângele depistat pe cuțit

aparține lui, din motiv că atunci când a fost reținut, avea fracturat un deget care

10

curgea de o săptămână, iar leziunea degetului a făcut-o cu cuțitul care a fost ridicat de

la el, deoarece se combate prin procesul-verbal de reținere a lui Melnic Vladimir din

22.06.2016, că ultimul a fost examinat de medic, constatându-se absența leziunilor

corporale.

Mai mult, în cadrul audierii suplimentare din 08.07.2016, Melnic Vladimir a

explicat, că nu a avut la acel moment careva tăieturi ca să-i curgă sânge, și lui Gușan

Petru de asemenea nu i-a cauzat careva lovituri ca să-i curgă sânge.

Nu sunt fondate nici argumentele apărării că cuțitul ridicat de la Melnic

Vladimir nu putea fi folosit la înjunghierea părții vătămate, din motiv că lama

acestuia are lățimea mai mare decât plaga depistată pe corpul lui Gușan Petru.

Or, această circumstanță este combatută în mod cert prin raportul de expertiză

medico-legală nr. 60 din 26.08.2016, că plaga înțepat-tăiată de pe torace s-a produs

cu un obiect înțepător-tăietor care are lățimea lamei la locul implantării (la 3-4 cm.,

de la vîrf) nu mai mare de 1,5 cm., iar în componența chimică a aliajului din care era

confecționat sunt elementele fierului, cromului, manganului și aluminiului. Cuțitul

ridicat poate fi obiectul vulnerant.

Anume prin raportul de expertiză menționat se confirmă că înjunghierea lui

Gușan Petru a avut loc cu cuțitul ridicat de la Melnic Vladimir, examinat și anexat la

materialele cauzei ca corp delict. Lucru confirmat și de expertul Rusu Nicolai, care,

la fel, a confirmat că plaga de pe torace are un canal cu o lungime de 3-4 cm, din

aceste considerente obiectul vulnerant la lungimea lamei de 3-4 cm nu poate avea o

lățime de 1,5 cm, adică nu a fost introdus tot cuțitul și la bază poate să aibă mai mult

de 3-4 cm, a intrat numai ascuțișul cuțitului. Din procesul-verbal de examinare a

cuțitului dat și din fototabelul anexat la acesta se atestă, că lungimea lamei cuțitului

este de 8 cm, la vârf cuțitul este ascuțit și are o lățime mică, având cea mai mare

lățime la mijlocul cuțitului, ceea ce confirmă declarațiile expertului, precum că

făptuitorul nu a introdus tot cuțitul, ci a intrat numai ascuțișul acestuia.

De asemenea, sunt apreciate ca veridice declarațiile martorilor Chiroșca E. și

Boțoroga S. date în prima instanță, or, martorii dați sunt persoane dezinteresate pe

caz, care au dat declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinați pentru răspunderea

penală pentru darea declarațiilor false.

Pe motivul supra expus, este respins argumentul apărării, precum că aceste

declarații nu pot fi puse la baza hotărârii de condamnare, deoarece martorii

nominalizați au declarat că s-au aflat în serviciu pe data de 04-05 iunie 2016, adică

până la comiterea omorului părții vătămate. Or, faptul că în declarațiile acestor

martori este indicată data de 04-05 iunie 2016 în loc de data de 05 iulie 2016,

constituie o eroare materială admisă la audierea acestora, care însă nu afectează

calitatea probantă a declarațiilor martorilor, și nu constituie temei de nulitate a

probelor date. Cu atât mai mult, că martorii dați au depus ambii rapoarte în legătură

cu dezvăluirile și recunoașterea vinovăției de către Melnic Vladimir în timpul aflării

ultimului în izolatorul de detenție provizorie, care la fel sunt datate cu 05.07.2016.

Urmează a fi respinse și alegațiile apărării, precum că, după recunoașterea

vinovăției de către Melnic V., nu a fost efectuată verificarea declarațiilor acestuia la

fața locului, pentru ca ultimul să indice circumstanțele faptei, inclusiv cele legate de

11

aruncarea toporului de către victimă, or acest fapt nu poate fi luat în considerație în

favoarea inculpatului, deoarece pe cauză sunt destule dovezi, care probează vinovăția

inculpatului, iar faptul că ulterior inculpatul și-a schimbat declarațiile nu poate

influența asupra dovezilor cercetate.

Neîntemeiat este și argumentul apărării, că cercetarea la fața locului a fost

petrecută superficial, nefiind depistate la acel moment hainele în care a fost îmbrăcat

partea vătămată și care au fost ascunse și ulterior găsite de sora părții vătămate. Or,

potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului din 22.06.2016, prin care a fost

supusă cercetării gospodăria cet. Gușan Petru, cu fototabelul anexat la procesul-

verbal, s-a efectuat cercetarea tuturor odăilor din casa lui Gușan Petru însă, hainele nu

au fost găsite din motiv că au fost bine ascunse de făptuitor, pentru a ascunde

comiterea infracțiunii de omor și a conferi faptelor comise un aparent caracter de

sinucidere.

Același scop a fost urmărit de inculpat și după comiterea infracțiunii, când a

doua zi dimineața, ultimul a comunicat mai multor martori că a fost acasă la Gușan

Petru și acesta s-a spânzurat, însă inculpatul nu a anunțat organele de poliție despre

acest fapt, nici chiar atunci când martorii i-au spus inculpatului că ar trebui de anunțat

poliția.

Nu pot fi luate în considerație nici argumentele invocate de avocat, precum că

nu este clar de ce Melnic V., declarând cu amănunte despre toate acțiunile sale legate

de omorul lui Gușan P., nu a povestit în continuare și despre acțiunile sale de

dezbrăcare, spălare și îmbrăcare a cadavrului lui Gușan după omor și locul ascunderii

hainelor murdare de sânge după omor. Or, în cadrul audierii suplimentare a

învinuitului Melnic Vladimir, acesta a declarat că nu ține minte dacă după ce l-a

înjunghiat pe Gușan Petru l-a dezbrăcat pe acesta de haine și l-a spălat de sânge sau

nu.

Probele sus-indicate confirmă în afara oricărui dubiu, că inculpatul a comis

omorul părții vătămate Gușan Petru, și combat argumentele apelanților privind

achitarea inculpatului de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145

alin. (2) lit. j) Cod penal.

La stabilirea pedepsei, instanța de fond corect a ținut cont de prevederile art. 7,

61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care este una deosebit de gravă,

de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost condamnat, de consecințele

survenite în urma săvîrșirii infracțiunii, care s-a soldat cu decesul unei persoane, de

influența pedepsei asupra corectării vinovatului, de comportamentul inculpatului în

cadrul examinării cauzei și de atitudinea lui față de cele comise, și just a conchis că

corectarea și reeducarea lui este posibilă numai prin stabilirea unei pedepse cu

închisoarea.

hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin car

inculpatul să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Recurentul indică că probele prezentate nu confirmă vina inculpatului în

comiterea omorului lui Gușan P., ori nici unul din martori nu a indicat, văzut sau

12

auzit de la inculpat, sau de la altcineva, că Melnic V. ar fi ucis sau bătut victima. Din

contra toți au declarat că au fost buni prieteni și se ajutau unul pe altul.

Procesul verbal de cercetare la fața locului probează doar faptul depistării

cadavrului. Nu s-a făcut verificarea declarațiilor inculpatului la fața locului, unde

ultimul urma să arate în care perete a nimerit toporul aruncat de victimă și fixarea

amprentei lăsate pe perete din lovitura de topor, dacă s-ar fi adeverit declarațiile

inculpatului.

Nu poate fi reținut ca probă, cablul electric depistat la fața locului, deoarece nu

s-a numit o expertiză trasologică pentru a verifica cu ce fel de obiect a fost tăiat acest

cablu, cu cuțitele ridicate din gospodăria lui Melnic V. sau nu.

De asemenea, nu poate servi ca probă cuțitul ce a fost ridicat de la inculpat, pe

care s-au depistat pete asemănătoare cu sânge uman, deoarece grupa de sânge la

inculpat și victimă este unigrup și petele de sânge depistate, după cum rezultă din

declarațiile lui Melnic V. date în ședința de judecată puteau proveni din rana cauzată

la mâna sa cu câteva zile înainte de 21.06.2016.

La fel, nu s-a ținut cont că lățimea lamei cuțitului, ridicate de la Melnic V. este

de 2 cm, pe când potrivit concluziei din raportul de expertiză s-a constatat că lățimea

lamei cuțitului la locul implantării nu este mai mare de 1,5 cm, cât și de explicațiile

medicului-legist, care a lămurit că plaga înțepat-tăietoare lui Gușan P. nu-i putea fi

cauzată cu lățimea cuțitului de 2 cm, deoarece lățimea plăgii nu poate fi mai mică

decât lățimea cuțitului.

Faptul comiterii infracțiunii, a omorului lui Gușan P. de către inculpat nu a fost

dovedit de instanțele de fond.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 420 Cod de procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

Sub acest aspect se reține că în recursul declarat, în pofida prevederilor

enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept

și argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Rezultă, că recursul ordinar nu îndeplinește cerințele legale de conținut, iar

instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi,

asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

13

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării

și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se

atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate,

inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent

că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și

încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului din

cadrul urmării penale de recunoaștere a vinovăției și de descriere amănunțită a

împrejurărilor comiterii infracțiunii imputate, ale martorilor Revenco E., Postolachi

I., Revenco V., Panas R., Boțoroga S., Ranga A. și Rusu N., a expertului-legist Rusu

N. inclusive că obiectul vulnerant la lungimea lamei de 3-4 cm nu poate avea o lățime

de 1,5 cm. dar dacă nu a fost introdus tot cuțitul, numai ascuțișul, atunci la bază

acesta poate să aibă mai mult de 3-4 cm., procesele-verbale de cercetare la fața

locului din 22.06.2016, de ridicare și examinare din 22.06.2016 a trei cuțite, de

ridicare din 27.06.2016 de la Panas R. a cămașei și maioului ce aparțin lui Gușan P.,

rapoartele de expertiză medico-legală nr.60 din 26.08.2016 și nr.446 din 13.07.2016,

toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanțele indicând clar și argumentat motivele pentru

care au respins probele și versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se

argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, probele administrate

pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal (pct. 2. - 5. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare

14

efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în

care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui

răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de

Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din

decizie).

Totodată, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea

este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei

de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și,

astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei

legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2 – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au

fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este unul vădit

neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul ordinar urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

15

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Boris Onică,

împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 07 martie 2018 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, în privința inculpatului Melnic

Vladimir Ivan, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 mai 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

16