1ra-860/2019 — art.145 alin.2 lit. j CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 07 martie 2018, Melnic Vladimir a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, din momentul intrării în vigoare a sentinței, cu includerea perioadei aflării în arest din 22.06.2016 până la 22.06.2017. Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Melnic Vladimir, în seara de 21 spre 22 iunie 2016, aflându-se la domiciliu lui Gușan Petru din s. xx, r-nul xx, fiind în stare de ebrietate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al faptelor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, în urma conflictului apărut între el și Gușan Petru, având intenția de a-l omorî, intenționat i-a aplicat lui Gușan Petru o lovitură cu un cuțit de buzunar în regiunea toracală, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.60 din 1 26.08.2016, vătămare corporală gravă sub fomră de plagă înțepat-tăiată a toracelui pe stânga penetrantă sub un unghi de 90 cu lezarea plămânului stâng, pericardului parțial, hemoragii în țesuturile moi ale plăgii, hemotorax pe stânga 100 ml, urme de sânge în cavitatea pericardului. După, observând că Gușan Petru mai dă semne de viață, cu scopul de a-și duce intenția de omor până la capăt, l-a sugrumat cu ajutorul unui cablu electric de gât, apoi cu același cablu l-a legat de scara care era amplasată în coridorul casei. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.60 din 26.08.2016, moartea lui Gușan Petru a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin spânzurare, care se confirmă prin șanț de spânzurare pe dreapta dublu pe stânga unic, vital, dispus în treimea superioară a gâtului, continuu, cu adâncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragii în focare unice în țesuturile moi ale gâtului la nivelul șanțului de spânzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide, cât și prin semne general asfixice; hemoragii punctiforme sub pleura viscerală (petele Tardieu), sânge fluid roș-închis în cavitățile cordului și în lumenul vaselor mari, venecongestie pronunțată a organelor interne. Șanțul de spânzurare pe dreapta dublu pe stânga unic, vital, dispus în treimea superioară a gâtului, continuu, cu adâncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragiile la nivelul arterelor carotide cu comprimarea organelor gâtului care are direcție oblic ascendent din posterior spre anterior, s-a produs prin mecanism de presiune cu obiect cu suprafața limitată cu diametrul nu mai mare de 0,5 cm, are legătură cauzală directă cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că în dimineața acelei zile s-a dus la Gușan P. și când a deschis ușa l-a văzut strangulat după scară. A luat cuțitul din buzunar și a tăiat firul, după care a ieșit din casă și la primul vecin a comunicat că Gușan P. s-a strangulat. Revenind cu mai mulți vecini, în ogradă la Guța P. deja se afla grupa operativă, care l-au întrebat ce s-a întâmplat și i-au luat cuțitul, după care l-au încătușat. Colaboratorii poliției îi spuneau să ea vina asupra sa, că în caz contrar îl vor bate. Leziunea la deget și-a făcut-o cu cuțitul care a fost ridicat de la el. Despre topor a declarat din spaimă, nu i-a zis nimeni să spună. Totodată, vina inculpatului este integral dovedită prin probele administrate. Astfel, martorul Revenco Eufrosinia, a relatat că cu o zi înainte de decesul lui Gușan P., acesta împreună cu Melnic V. au venit și ea le-a vândut vin, după ce au plecat împreună. A doua zi, a aflat de la un vecin că Gușan P. a decedat. Martorul Postolachi Iurie, a explicat că a fost strigat de Revenco Vasile, care i- a comunicat că a fost la Gușan P. și a văzut că era strangulat, după care a anunțat poliția. Martorul Revenco Vasile, a declarat că pe la ora 08.00 l-a văzut pe Melnic V. cum venea dinspre școală, ia făcut semn să se oprească. Acesta era speriat și i-a spus că Gușan P. s-a strangulat. La întrebat dacă a sunat la poliție, însă el i-a comunicat că îl așteaptă pe Nechifor să vină de la Soroca și v-a suna. Întâlnindu-se pe drum cu Ranga A., i-a povestit cele comunicate de Melnic V. și au mers spre casa lui Gușan P. Intrând în ogradă și deschizând ușa casei, l-a văzut pe Gușan P. spânzurat după scară 2 de un cablu. În casă nu au intrat. L-a văzut pe Postolachi I. și l-a rugat să anunțe poliția. Martorul Panas Raisa, a explicat că a fost sunată de sora sa Cucer Nina, ca să plece la casa părintească din s. Curețnița Veche, r-nul Soroca, pentru a face curat și a- l aduce pe fratele lor decedat. La fața locului a depistat că lacătul este stricat și în casă este totul răsturnat. În timpul ce făcea curățenie, sub o tumbă din coridorul casei, a depistat hainele fratelui decedat, care erau murdare de sânge, pe care le-a pus într-o sacoșă. Martorul Boțoroga Stelian, a declarat că aflându-se la serviciu în izolatorul IP Soroca, a fost strigat de către o persoană, care era amplasat în aceeași celulă cu Melnic V. Apropiindu-se, Melnic V. a zis că vrea să-i comunice despre cum l-a omorât pe Gușan P., povestind că au stat la masă împreună și au servit vin. El i-a spus că se duce acasă, iar Gușan P. i-a zis că nimeni nu pleacă. Văzând că nu poate ieși din casă, a luat cuțitul și la înfipt pe Gușan P., apoi, a luat un cablu, l-a sucit în jurul gâtului victimei și cu capul l-a aninat de scară. Povestind despre cele întâmplate, Melnic V. era îngândurat și acestea au fost spuse în prezența reținutului Mereuța. După cele auzite, el, Botoroga S., a sunat la unitatea de gardă persoanei de serviciu, iar a doua zi a raportat celorlați superiori. Martorul Ranga Andrei, a relatat că s-a întâlnit cu Revenco Vasile, care i-a comunicat că de la Melnic V. a aflat că Gușa P. s-a spânzurat. Atunci, au mers la gospodăria lui Gușan P., unde s-a confirmat totul, iar Revenco V. urma să anunțe poliția. Expertul Rusu Nicolai, în ședința de judecată a declarat că, conform raportului de examinare medico-legală, la examinarea cadavrului Gușan P. leziuni caracteristice pentru autoapărare nu au fost depistate. Careva leziuni pe haine nu au fost depistate și la cămașă în regiunea inimii la fel nu erau. Placa de după torace, a fost produsă cu un obiect înțepător, lățimea de 3,4 cm nu mai mare de 1 cm -1,5 cm, iar lățimea lamei cuțitului are 1,5 cm. Producerea leziunii cu un obiect înțepător tăietor cu lățimea mai mare de 1,5 cm nu este posibilă. Placa de pe torace are un canal cu o lungime de 3-4 cm. Din aceste considerente, obiectul vulnerant la lungimea lamei de 3-4 cm nu poate avea o lățime de 1,5 cm, adică nu a fost introdus tot cuțitul și la bază poate să aibă mai mult de 3-4 cm, or, a intrat numai ascuțișul cuțitului. Conform proceselor-verbale din 22.06.2016, au fost supuse cercetării gospodăria lui Gușan P. din s. Cureșnița, r-nul Soroca, locul unde a fost depistat decedatul, precum și cadavrul lui Gușan P. Potrivit proceselor-verbale din 22.06.2016, de la Melnic V. au fost ridicate 3 cuțite, unul dintre care avea întruchipat pe mâner chipul unui crocodil și pe care, pe lama cuțitului se observă urme asemănătoare cu sângele. Conform procesului-verbal din 27.06.2016, de la Panas Raisa au fost ridicate o cămașă și un maiou ce aparțin lui Gușan P., pe care se observă pete asemănătoare cu sângele. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 60 din 26.08.2016, moartea lui Gușan P. a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin spânzurare, ce se confirmă prin saț de spânzurare pe dreapta dublu pe stânga unic, vital, dispus în treimea 3 superioară a gâtului, continuu, cu adâncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragii în focare unice în țesuturile moi ale gâtului la nivelul șanțului de spânzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide, cât și prin semne general asfixice: hemoragii punctiforme sub pleura viscerală (petele Tardieu), sânge fluid roș-înschis în cavitățile cordului și în lumenul vaselor mari, venecongestie pronunțată a organelor interne. Din momentul decesului până la examinarea medico-legală a cadavrului (23.06.2016 ora 08:30 min.) a trecut circa 24-36 ore. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: - șanț de spînzurare pe dreapta dublu pe stînga unic, vital, dispus în treimea superioară a gîtului, continuu, cu adîncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragii în focare unice în țesuturile moi ale gîtului la nivelul șanțului de spînzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide cu comprimarea arganelor gîtului care are direcție oblic ascendent din posterior spre anterior, s-a produs prin mecanism de presiune cu obiect cu suprafața limitată cu diametrul nu mai mare de 0,5 cm., are legătură cauzală directă cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. - plagă înțepat-tăiată a toracelui pe stânga penetrantă sub un unghi de 90 cu lezarea plămânului stâng, pericardului și miocardului parțial, hemoragii în țesuturile moi ale plăgii, hemotorax pe stînga 10 ml., urme de sînge în cavitatea pericardului care s-a produs prin mecanism de lovire cu un obiect înțepător-tăietor cu lățimealamei la nivelul implantării în jur de 1,5 cm., nu are legătură cauzală derectă cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă după criteriul pericol pentru viață. - plagă contuză pe cap în regiunea occipitală cu hemoragii în țesuturile moi adiacente care s-a produs prin mecanism de lovire cu s-au de obiect contodent nu are legătură cauzală cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală ușoară după criteriul dereglării de sănătate de scurtă durată. Între leziunile corporale șanț de spânzurare pe dreapta dublu pe stânga unic, vital, dispus în treimea superioară a gâtului, continuu, cu adâncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragii în focare unice în resuturile moi ale gâtului la nivelul șanțului de spânzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide cu comprimarea organeor gâtului care are direcție oblic ascendent din posterior spre anterior, s-a produs prin mechanism de presiune cu obiect cu suprafața limitată cu diamterul nu mai mare de 0,5 cm, are legătură cauzală directă cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Leziunile corporale anterior descrise în raportul de expertiză, s-au produs cu puțin timp până la deces (0-30-40 min.). Leziunile corporale depistate au fost produse din diverse poziții. Leziunile corporale depistate sunt vitale. După cauzarea leziunilor corporale decesul a survenit în cîteva minute (0-31- 40). Leziunile corporale caracteristice pentru autoapărare nu au fost depistate. 4 Decedatul suferea de boala ischemică a inimii cu aortocoronaro scleroză ateroslerptică, hipertofia cordului, distrofire hepatică, edem cerebral însă aceastea nu au influețat asupra cauzei decesului. Plaga înțepat-tăiată de pe torace s-a produs cu un obiect înțepător-tăietor și lățimea lamei la locul implantării (la 3-4 cm., de la vîrf) nu mai mare de 1,5 cm, iar în componența chimică a aliajului din care era confecționat sunt elementele fierului, cromului, manganului și aluminiului. Cuțitul ridicat poate fi obiectul vulnerant. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 446 din 13.07.2016, sângele cet. Gușan Petru și cet. Melnic Vladimir este unigrup după sistemul ABO - 0alfa, beta/0(I)/. În fragmente din pete roșietice de pe cămașa și de pe triou, ridicate de la Gușan Petru, s-a depistat sânge uman, care la determinarea apartenenței de grup s-a constatat numai antigenul „H”, ce presupune proveniența lui de la o persoară sanguină (alfa, beta/)(I)/, inclusiv de la Gușan Petru. În caz dacă MelnicVladimir la momentul infracțiunii a avut careva leziuni corporale cu scurgerea sângelui, atunci ne se exclude adaos de sânge în aceste sau în unele pete și de la el însuși. Latura obiectivă a omorului se realizează prin uciderea unei persoane, adică prin orice activitate ilegală care pricinuiește moartea unui om. Omorul intenționat este o infracțiune materială, care se consideră consumată din momentul survenirii morții victimei. Între acțiunile și decesul victimei trebuie să existe o legătură de cauzalitate, adică decesul victimei trebuie să survină ca urmare a făptuitorului. În cazul dat este evident faptul că să nu fi fost produse leziunile corporale lui Gușan Petru și acesta să nu fi fost strangulat de către Melnic Vladimir, avea să trăiască. Astfel, între acțiunile făptuitorului și survenirea decesului lui Gușan Petru există legătura de cauzalitate. Latura subiectivă a infracțiunii de omor se realizează cu vinovăție manifestată prin intenția directă sau indirectă. Potrivit art. 17 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări. În cazul dat Melnic Vladimir, prin producerea unei lovituri cu cuțitul în regiunea toracală și strangularea de gât cu un cablu electric a cet. Gușan P., era conștient, că acest fapt, va duce la decesul ultimului. Latura subiectivă a infracțiunii de omor intenționat este caracterizată și de motiv, care cu certitudine s-a constatat și îl prezintă-băuturile alcoolice. Divergențele din declarațiile inculpatului, atât în timpul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată, reprezintă o metodă de apărare și o încercare de a induce instanța în eroare, cu scopul de a evita răspunderea pentru faptele comise, nefiind însoțite de nicio aparență de substrat factologic, fiind combătute de probele prezentate de acuzare. O probă, care confirmă vina inculpatului și infirmă cele declarate de el în ședința de judecată, este și procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului din 08.07.2016, potrivit cărui ultimul a recunoscut integral vina și a descris în amănunte 5 acțiunile pe care le-a întreprins la momentul comiterii infracțiunii și anume că s-au înțeles de cu seară cu Gușan P. că a doua zi vor merge la prășit via, din care motiv a rămas la el să doarmă. Au consumat băuturi alcoolice. Când s-au trezit, între ei s-a iscat o ceartă de la un aparat de sudat. Gușan P. l-a aninat cu bastonul de gulerul de la haine, l-a tras înspre pat zicându-i să nu aibă ce căuta în ogradă la el. El i-a luat bastonul din mână și cu acesta l-a aninat pe Gușan P. de un picior, doborându-l jos. După, Gușan P. s-a ridicat și s-a dus spre ușă, de unde a luat un topor și a început să-l amenințe, spunându-i să nu mai aibă ce căuta la el în gospodărie. El iarăși cu bastonul 1-a aninat de un picior și 1-a dat jos. Gușan P. din nou s-a ridicat și a aruncat cu toporul în el, dar nu l-a nimerit. Atunci, Gușan P. s-a repezit să-i i-a bastonul, dar el a scos un cuțit din buzunar și 1-a înjunghiat sub coaste. Cuțitul era cu mânerul din lemn. Din motiv că s-a speriat, a luat din casă o bucată de cablu electric și 1-a legat pe Gușan P. de gât, apoi și de scară. Totul a avut loc noaptea. Dimineața a ieșit de la Gușan P. din casă și a mers la fratele Nichifor, însă acesta nu era acasă, apoi l-a asteptat să vină de la Soroca. Pe la ora 14.00, când a venit Nichifor, i-a comunicat că Gușan P. s-a spânzurat. Apoi, a fost reținut de poliție, iar cuțitul cu care a lovit victima a fost ridicat de la el din buzunar. După ce l-a lovit pe Gușan P., s-a speriat și a fugit, dar apoi s-a întors și a stat în casă până dimineața. În același timp, sunt nefondate argumentele apărării, că inculpatul urmează a fi achitat pe motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor infracțiunii incriminate, de rând ce însăși inculpatul la urmărirea penală, în cadrul audierii suplimentare, a recunoscut vina declarând în amănunte acțiunile pe care le-a întreprins la momentul comiterii infracțiunii. Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpatului În baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, ca omorul unei persoane, săvârșit cu o deosebită cruzime. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61,70, 75, 76, 77 Cod penal, de vârsta inculpatului, de starea precară a sănătății lui, concluzionând de a-i aplica o pedeapsă minimă cu închisoarea, în limitele sancțiunii normei incriminate.

Avocata Nelea Suveică, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelanta a indicat că instanța eronat a dat apreciere probelor administrate de organul de urmărire penală, iar motivele cu privire la dezacordul hotărârii, vor fi prezentat ulterior, după v-a face cunoștință cu partea motivată a sentinței. 3.1. A declarat apel și avocatul Boris Onică, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelantul a indicat că probele prezentate nu confirmă vina inculpatului, ori nici unul din martori nu a indicat, văzut sau auzit de la inculpat, sau de la altcineva că Melnic V. ar fi ucis sau bătut victima. Potrivit art. 103 alin. (2) Cod de procedură penală, recunoașterea vinovăției de către persoana bănuită poate fi pusă la baza învinuirii doar în măsura în care este confirmată de fapte și circumstanțe ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. 6 Probele scrise la care a făcut trimitere instanța, probează doar faptul depistării cadavrului. Nu s-a dat apreciere dacă cablul electric depistat la fața locului, poate fi reținut ca probă, deoarece nu s-a numit o expertiză trasologică pentru a verifica cu ce fel de obiect a fost tăiat acest cablu, cu cuțitele ridicate din gospodăria lui Melnic V. sau nu. Nu s-a făcut verificarea declarațiilor inculpatului la fața locului, unde ultimul urma să arate în care perete a nimerit toporul aruncat de victimă și fixarea amprentei lăsate pe perete din lovitura de topor, dacă s-ar fi adeverit declarațiile inculpatului. De asemenea, nu poate servi ca probă cuțitul ce a fost ridicat de la inculpat, pe care s-au depistat pete asemănătoare cu sânge uman, deoarece sângele inculpatului și a victimei este unigrup și petele de sânge depistate, după cum rezultă din declarațiile lui Melnic V. date în ședința de judecată, puteau proveni din rana cauzată la mâna sa cu câteva zile înainte de 21.06.2016. La fel, nu s-a ținut cont că lățimea lamei cuțitului, ridicate de la Melnic V. este de 2 cm, pe când potrivit concluziei din raportul de expertiză, lățimea lamei cuțitului la locul implantării nu este mai mare de 1,5 cm, iar medicul-legist a lămurit că plaga înțepat-tăietoare nu-i putea fi cauzată cu lățimea cuțitului de 2 cm, deoarece lățimea plăgii nu poate fi mai mică decât lățimea cuțitului. Astfel, faptul comiterii infracțiunii, a omorului lui Gușan P., de către inculpat nu a fost dovedită în instanța de judecată.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, apelurile au fost respinse, ca nefondate. Instanța de apel a reținut că instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, a cercetat cauza multiaspectual, a dat apreciere probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor și just a reținut starea de fapt și drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin. (2) lit. j) Cod penal. Cu toate că inculpatul nu a recunoscut vina, aceasta se confirmă prin probele administrate, cum ar fi declarațiile martorilor Revenco E., Postolachi I., Revenco V., Panas R., Boțoroga S., Ranga A. și Rusu N., procesele-verbale de cercetare la fața locului din 22.06.2016, prin care au fost supuse cercetării gospodăria lui Gușan P. din s. Cureșnița, r-nul Soroca, și anume locul unde a fost depistat decedatul, precum și cadavrul lui Gușan P; procesele-verbale de ridicare și examinare din 22.06.2016, prin care de la Melnic V. au fost ridicate 3 cuțite, unul dintre care avea întruchipat pe mâner chipul unui crocodil și pe care, pe lama cuțitului se observă urme asemănătoare cu sângele; procesul verbal de ridicare din 27.06.2016, prin care de la Panas Raisa au fost ridicate o cămașă și un maiou ce aparțin lui Gușan Petru pe care se observă pete asemănătoare cu sângele; raportul de expertiză medico-legală nr. 60 din 26.08.2016, prin care s-a constatat, că moartea lui Gușan Petru, a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin spânzurare, ce se confirmă prin saț de spânzurare pe dreapta dublu pe stânga unic, vital, dispus în treimea superioară a gâtului, continuu, cu adâncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragii în focare unice în țesuturile moi ale gâtului la nivelul șanțului de spânzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide, cât și prin semne general asfixice: 7 hemoragii punctiforme sub pleura viscerală (petele Tardieu), sânge fluid roș-înschis în cavitățile cordului și în lumenul vaselor mari, venecongestie pronunțată a organelor interne. Din momentul decesului până la examinarea medico-legală a cadavrului (23.06.2016 ora 08:30 min.) a trecut circa 24-36 ore. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: - șanț de spînzurare pe dreapta dublu pe stînga unic, vital, dispus în treimea superioară a gîtului, continuu, cu adîncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragii în focare unice în țesuturile moi ale gîtului la nivelul șanțului de spînzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide cu comprimarea arganelor gîtului care are direcție oblic ascendent din posterior spre anterior, s-a produs prin mecanism de presiune cu obiect cu suprafața limitată cu diametrul nu mai mare de 0,5 cm., are legătură cauzală directă cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. - plagă înțepat-tăiată a toracelui pe stânga penetrantă sub un unghi de 90 cu lezarea plămânului stâng, pericardului și miocardului parțial, hemoragii în țesuturile moi ale plăgii, hemotorax pe stînga 10 ml., urme de sînge în cavitatea pericardului care s-a produs prin mecanism de lovire cu un obiect înțepător-tăietor cu lățimealamei la nivelul implantării în jur de 1,5 cm., nu are legătură cauzală derectă cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă după criteriul pericol pentru viață. - plagă contuză pe cap în regiunea occipitală cu hemoragii în țesuturile moi adiacente care s-a produs prin mecanism de lovire cu s-au de obiect contodent nu are legătură cauzală cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală ușoară după criteriul dereglării de sănătate de scurtă durată. Între leziunile corporale șanț de spânzurare pe dreapta dublu pe stânga unic, vital, dispus în treimea superioară a gâtului, continuu, cu adâncime neuniformă, cu suprafața regulată, moale, de culoare violacee; hemoragii în focare unice în resuturile moi ale gâtului la nivelul șanțului de spânzurare, hemoragii la nivelul arterelor carotide cu comprimarea organeor gâtului care are direcție oblic ascendent din posterior spre anterior, s-a produs prin mechanism de presiune cu obiect cu suprafața limitată cu diamterul nu mai mare de 0,5 cm, are legătură cauzală directă cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Leziunile corporale anterior descrise în raportul de expertiză-medicole: vitale și s-au produs cu puțin timp până la deces (0-30-40 min.). Leziunile corporale depistate au fost produse din diverse poziții. Leziunile corporale depistate sunt vitale. După cauzarea leziunilor corporale decesul a survenit în cîteva minute (0-31- 40). Leziunile corporale caracteristice pentru autoapărare nu au fost depistate. Decedatul suferea de boala ischemică a inimii cu aortocoronaro scleroză ateroslerptică, hipertofia cordului, distrofire hepatică, edem cerebral însă aceastea nu au influețat asupra cauzei decesului. 8 Plaga înțepat-tăiată de pe torace s-a produs cu un obiect înțepător-tăietor și lățimea lamei la locul implantării (la 3-4 cm., de la vîrf) nu mai mare de 1,5 cm, iar în componența chimică a aliajului din care era confecționat sunt elementele fierului, cromului, manganului și aluminiului. Cuțitul ridicat poate fi obiectul vulnerant. Raportul de expertiză medico-legală nr. 446 din 13.07.2016, prin care s-a constatat, că sângele cet. Gușan Petru și cet. Melnic Vladimir este unigrup după sistemul ABO - 0alfa, beta/0(I)/. În fragmente din pete roșietice de pe cămașa și de pe triou, ridicate de la Gușan Petru, s-a depistat sânge uman, care la determinarea apartenenței de grup s-a constatat numai antigenul „H”, ce presupune proveniența lui de la o persoară sanguină (alfa, beta/)(I)/, inclusiv de la Gușan Petru. În caz dacă MelnicVladimir la momentul infracțiunii a avut careva leziuni corporale cu scurgerea sângelui, atunci ne se exclude adaos de sânge în aceste sau în unele pete și de la el însuși, probe care formează un ansamblu probator al vinovăției inculpatului în comiterea omorului intenționat cu deosebită cruzime al părții vătămate Gușan P., și care combat versiunea acestuia că nu el a omorât victima. Instanța de fond întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerându-le a fi neveridice și date cu scop de apărare or, acestea se contrazic cu probele administrate, care combat în întregime versiunea inculpatului. Declarative sunt și afirmațiile apărării, că Melnic V. nu are nici o legătură cu omorul dat și că în privința acestuia nu sunt probe, or, dezacordul cu sentința nu echivalează cu achitarea inculpatului, din moment ce constatarea vinovăției lui este bazată pe probele nominalizate, care coroborează între ele și demonstrează deplin vina ultimului în comiterea faptei prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) CP. Faptul că inculpatul nu recunoaște vina, se combate prin cumulul de probe cercetate, printre care declarațiile martorilor, probele scrise ale cauzei, precum și declarațiile date în calitate de învinuit, în prezența avocatului, de către Melnic Vladimir, conform cărora a recunoscut vina sa, descriind în mod amănunțit circumstanțele săvârșirii infracțiunii, care îi puteau fi cunoscute doar lui, aceste declarații fiind sprijinite prin restul probelor studiate, la cercetarea cărora inculpatul și avocatul acestuia au avut acces și temeiuri de a pune la îndoială probele nominalizate nu s-au stabilit. Declarațiile date în cadrul audierii suplimentare din 08.07.2016 în calitate de învinuit de către Melnic Vladimir sunt veridice și pot fi puse la baza sentinței de condamnare, or, aceste declarații coroborează cu declarațiile martorilor și cu probele scrise ale cauzei. Afirmațiile inculpatului date în prima instanță, precum și alegațiile apărării din instanța de apel referitor la faptul că inculpatul ar fi fost impus de către colaboratorii de poliție de a recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii, sunt declarative și expuse în mod de apărare, deoarece probele cercetate sunt convingătoare și suficiente pentru condamnarea inculpatului, intenția lui de omor intenționat fiind demonstrată în ședința judiciară prin ansamblul de probe cercetate. Or, în cadrul audierii suplimentare a lui Melnic Vladimir pe 08.07.2016, în calitate de învinuit, fiind asistat de avocat, acesta a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, și careva temei de a pune sub îndoială aceste declarații nu au 9 fost stabilite, din care motiv sunt lipsite de temei afirmațiile apărătorului, precum că în cadrul audierii la procuror, Melnic Vladimir nu a fost asistat de avocat. Faptele date fiind combătute și prin procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului din 08.07.2016, din care reiese că la audiere învinuitul a fost asistat de avocatul N. Suveică, care a semnat procesul-verbal de audiere pe fiecare pagină. Versiunea privind influențarea lui Melnic V. de către colaboratorii de poliție este combătută de însăși inculpatul, care în cadrul aceleiași audieri din 08.07.2016 a relatat, că nu a fost influențat de nimeni, inclusiv de către poliție, să facă asemenea declarații, a spus tot adevărul cum a avut loc omorul și nu i-a zis nimeni să declare într-un fel sau altul. În cadrul audierii anterioare în calitate de învinuit, la 25.06.2016, în cadrul căreia nu a recunoscut vina în cele incriminate, la întrebarea procurorului dacă a fost maltratat de polițiști, Melnic Vladimir a confirmat că nu a fost bătut de nimeni. Deși în cadrul aceleiași audieri, la întrebarea apărătorului dacă a fost influențat de colaboratorii de poliție, Melnic Vladimir a răspuns că polițiștii i-au spus să recunoască sau va fi bătut de ei, Cele relatate, însă, nu au un suport factologic. Or, aceste afirmații nu sunt susținute prin probe. La materialele cauzei nu se regăsesc probe care ar confirma că învinuitul Melnic Vladimir sau avocatul acestuia s-ar fi adresat cu plângere asupra pretinselor acțiuni ilegale ale colaboratorilor de poliție de influențare a învinuitului la darea declarațiilor sau recunoașterea vinovăției de către acesta. Probele care în mod incontestabil demonstrează săvârșirea omorului intenționat a părții vătămate Gușan Petru de către inculpat, este procesul-verbal de ridicare din 22.06.2016, prin care de la Melnic Vladimir au fost ridicate 3 cuțite, unul dintre care are întruchipat pe mîner chipul unui crocodil, precum și procesul-verbal de examinare din 22.06.2016, prin care a fost supus cercetării cuțitul ridicat de la Melnic Vladimir pe mânerul căruia este întruchipat chipul unui crocodil, iar pe lama cuțitului se observă urme asemănătoare cu sângele. Mai mult, în cadrul audierii la 08.07.2016 în calitate de învinuit, Melnic Vladimir la fel a confirmat, că l-a înjunghiat pe Gușan Petru anume cu acest cuțit, care îl avea asupra sa la momentul comiterii infracțiunii, și care ulterior a fost ridicat de la el de către colaboratorii de poliție. Faptul că partea vătămată a fost înjunghiată anume cu acest cuțit se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală nr. 419 din 30.06.2016, prin care s-a constatat, că sângele cet. Gușan Petru și cet. Melnic Vladimir este unigrup după sistemul AB0 - 0alfa, beta/0(I)/. În spălătura pe fire de tifon de pe lama cuțitului, ridicat din gospodăria lui Melnic Vladimir, s-a depistat sînge uman, care la determinarea apartenenței de grup s-a constatat numai antigenul „H”, ce presupune proveniența lui de la o persoană cu grupa sanguină 0alfa, beta/0(I)/, cum ar fi în cazul dat de la cet. Gușan Petru. În așa mod, s-a confirmat că sângele depistat pe cuțitul ridicat de la Melnic Vladimir provine de la partea vătămată Gușan Petru. Astfel, sunt declarative afirmațiile inculpatului, că sângele depistat pe cuțit aparține lui, din motiv că atunci când a fost reținut, avea fracturat un deget care 10 curgea de o săptămână, iar leziunea degetului a făcut-o cu cuțitul care a fost ridicat de la el, deoarece se combate prin procesul-verbal de reținere a lui Melnic Vladimir din 22.06.2016, că ultimul a fost examinat de medic, constatându-se absența leziunilor corporale. Mai mult, în cadrul audierii suplimentare din 08.07.2016, Melnic Vladimir a explicat, că nu a avut la acel moment careva tăieturi ca să-i curgă sânge, și lui Gușan Petru de asemenea nu i-a cauzat careva lovituri ca să-i curgă sânge. Nu sunt fondate nici argumentele apărării că cuțitul ridicat de la Melnic Vladimir nu putea fi folosit la înjunghierea părții vătămate, din motiv că lama acestuia are lățimea mai mare decât plaga depistată pe corpul lui Gușan Petru. Or, această circumstanță este combatută în mod cert prin raportul de expertiză medico-legală nr. 60 din 26.08.2016, că plaga înțepat-tăiată de pe torace s-a produs cu un obiect înțepător-tăietor care are lățimea lamei la locul implantării (la 3-4 cm., de la vîrf) nu mai mare de 1,5 cm., iar în componența chimică a aliajului din care era confecționat sunt elementele fierului, cromului, manganului și aluminiului. Cuțitul ridicat poate fi obiectul vulnerant. Anume prin raportul de expertiză menționat se confirmă că înjunghierea lui Gușan Petru a avut loc cu cuțitul ridicat de la Melnic Vladimir, examinat și anexat la materialele cauzei ca corp delict. Lucru confirmat și de expertul Rusu Nicolai, care, la fel, a confirmat că plaga de pe torace are un canal cu o lungime de 3-4 cm, din aceste considerente obiectul vulnerant la lungimea lamei de 3-4 cm nu poate avea o lățime de 1,5 cm, adică nu a fost introdus tot cuțitul și la bază poate să aibă mai mult de 3-4 cm, a intrat numai ascuțișul cuțitului. Din procesul-verbal de examinare a cuțitului dat și din fototabelul anexat la acesta se atestă, că lungimea lamei cuțitului este de 8 cm, la vârf cuțitul este ascuțit și are o lățime mică, având cea mai mare lățime la mijlocul cuțitului, ceea ce confirmă declarațiile expertului, precum că făptuitorul nu a introdus tot cuțitul, ci a intrat numai ascuțișul acestuia. De asemenea, sunt apreciate ca veridice declarațiile martorilor Chiroșca E. și Boțoroga S. date în prima instanță, or, martorii dați sunt persoane dezinteresate pe caz, care au dat declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinați pentru răspunderea penală pentru darea declarațiilor false. Pe motivul supra expus, este respins argumentul apărării, precum că aceste declarații nu pot fi puse la baza hotărârii de condamnare, deoarece martorii nominalizați au declarat că s-au aflat în serviciu pe data de 04-05 iunie 2016, adică până la comiterea omorului părții vătămate. Or, faptul că în declarațiile acestor martori este indicată data de 04-05 iunie 2016 în loc de data de 05 iulie 2016, constituie o eroare materială admisă la audierea acestora, care însă nu afectează calitatea probantă a declarațiilor martorilor, și nu constituie temei de nulitate a probelor date. Cu atât mai mult, că martorii dați au depus ambii rapoarte în legătură cu dezvăluirile și recunoașterea vinovăției de către Melnic Vladimir în timpul aflării ultimului în izolatorul de detenție provizorie, care la fel sunt datate cu 05.07.2016. Urmează a fi respinse și alegațiile apărării, precum că, după recunoașterea vinovăției de către Melnic V., nu a fost efectuată verificarea declarațiilor acestuia la fața locului, pentru ca ultimul să indice circumstanțele faptei, inclusiv cele legate de 11 aruncarea toporului de către victimă, or acest fapt nu poate fi luat în considerație în favoarea inculpatului, deoarece pe cauză sunt destule dovezi, care probează vinovăția inculpatului, iar faptul că ulterior inculpatul și-a schimbat declarațiile nu poate influența asupra dovezilor cercetate. Neîntemeiat este și argumentul apărării, că cercetarea la fața locului a fost petrecută superficial, nefiind depistate la acel moment hainele în care a fost îmbrăcat partea vătămată și care au fost ascunse și ulterior găsite de sora părții vătămate. Or, potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului din 22.06.2016, prin care a fost supusă cercetării gospodăria cet. Gușan Petru, cu fototabelul anexat la procesul- verbal, s-a efectuat cercetarea tuturor odăilor din casa lui Gușan Petru însă, hainele nu au fost găsite din motiv că au fost bine ascunse de făptuitor, pentru a ascunde comiterea infracțiunii de omor și a conferi faptelor comise un aparent caracter de sinucidere. Același scop a fost urmărit de inculpat și după comiterea infracțiunii, când a doua zi dimineața, ultimul a comunicat mai multor martori că a fost acasă la Gușan Petru și acesta s-a spânzurat, însă inculpatul nu a anunțat organele de poliție despre acest fapt, nici chiar atunci când martorii i-au spus inculpatului că ar trebui de anunțat poliția. Nu pot fi luate în considerație nici argumentele invocate de avocat, precum că nu este clar de ce Melnic V., declarând cu amănunte despre toate acțiunile sale legate de omorul lui Gușan P., nu a povestit în continuare și despre acțiunile sale de dezbrăcare, spălare și îmbrăcare a cadavrului lui Gușan după omor și locul ascunderii hainelor murdare de sânge după omor. Or, în cadrul audierii suplimentare a învinuitului Melnic Vladimir, acesta a declarat că nu ține minte dacă după ce l-a înjunghiat pe Gușan Petru l-a dezbrăcat pe acesta de haine și l-a spălat de sânge sau nu. Probele sus-indicate confirmă în afara oricărui dubiu, că inculpatul a comis omorul părții vătămate Gușan Petru, și combat argumentele apelanților privind achitarea inculpatului de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. La stabilirea pedepsei, instanța de fond corect a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care este una deosebit de gravă, de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost condamnat, de consecințele survenite în urma săvîrșirii infracțiunii, care s-a soldat cu decesul unei persoane, de influența pedepsei asupra corectării vinovatului, de comportamentul inculpatului în cadrul examinării cauzei și de atitudinea lui față de cele comise, și just a conchis că corectarea și reeducarea lui este posibilă numai prin stabilirea unei pedepse cu închisoarea.

Avocatul Boris Onică, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin car inculpatul să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Recurentul indică că probele prezentate nu confirmă vina inculpatului în comiterea omorului lui Gușan P., ori nici unul din martori nu a indicat, văzut sau 12 auzit de la inculpat, sau de la altcineva, că Melnic V. ar fi ucis sau bătut victima. Din contra toți au declarat că au fost buni prieteni și se ajutau unul pe altul. Procesul verbal de cercetare la fața locului probează doar faptul depistării cadavrului. Nu s-a făcut verificarea declarațiilor inculpatului la fața locului, unde ultimul urma să arate în care perete a nimerit toporul aruncat de victimă și fixarea amprentei lăsate pe perete din lovitura de topor, dacă s-ar fi adeverit declarațiile inculpatului. Nu poate fi reținut ca probă, cablul electric depistat la fața locului, deoarece nu s-a numit o expertiză trasologică pentru a verifica cu ce fel de obiect a fost tăiat acest cablu, cu cuțitele ridicate din gospodăria lui Melnic V. sau nu. De asemenea, nu poate servi ca probă cuțitul ce a fost ridicat de la inculpat, pe care s-au depistat pete asemănătoare cu sânge uman, deoarece grupa de sânge la inculpat și victimă este unigrup și petele de sânge depistate, după cum rezultă din declarațiile lui Melnic V. date în ședința de judecată puteau proveni din rana cauzată la mâna sa cu câteva zile înainte de 21.06.2016. La fel, nu s-a ținut cont că lățimea lamei cuțitului, ridicate de la Melnic V. este de 2 cm, pe când potrivit concluziei din raportul de expertiză s-a constatat că lățimea lamei cuțitului la locul implantării nu este mai mare de 1,5 cm, cât și de explicațiile medicului-legist, care a lămurit că plaga înțepat-tăietoare lui Gușan P. nu-i putea fi cauzată cu lățimea cuțitului de 2 cm, deoarece lățimea plăgii nu poate fi mai mică decât lățimea cuțitului. Faptul comiterii infracțiunii, a omorului lui Gușan P. de către inculpat nu a fost dovedit de instanțele de fond. În drept, recursul este întemeiat pe art. 420 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Sub acest aspect se reține că în recursul declarat, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens (pct. 5. din decizie). Rezultă, că recursul ordinar nu îndeplinește cerințele legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. 13 Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului din cadrul urmării penale de recunoaștere a vinovăției și de descriere amănunțită a împrejurărilor comiterii infracțiunii imputate, ale martorilor Revenco E., Postolachi I., Revenco V., Panas R., Boțoroga S., Ranga A. și Rusu N., a expertului-legist Rusu N. inclusive că obiectul vulnerant la lungimea lamei de 3-4 cm nu poate avea o lățime de 1,5 cm. dar dacă nu a fost introdus tot cuțitul, numai ascuțișul, atunci la bază acesta poate să aibă mai mult de 3-4 cm., procesele-verbale de cercetare la fața locului din 22.06.2016, de ridicare și examinare din 22.06.2016 a trei cuțite, de ridicare din 27.06.2016 de la Panas R. a cămașei și maioului ce aparțin lui Gușan P., rapoartele de expertiză medico-legală nr.60 din 26.08.2016 și nr.446 din 13.07.2016, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând clar și argumentat motivele pentru care au respins probele și versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal (pct. 2. - 5. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare 14 efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie). Totodată, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2 – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : 15 inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Boris Onică, împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 07 martie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, în privința inculpatului Melnic Vladimir Ivan, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 mai 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 16