ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 25.04.2019

1ra-548/2019 — art. 186 alin. 2 lit. b,d CP

HOTĂRÂRE

25.04.2019

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 186 alin. 2 lit. b,d CP
Temei legal: art. 427 alin.1 pct. 6,10 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

1ra-548/2019 — art. 186 alin. 2 lit. b,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-548/19

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan, Ion Guzun, Maria Ghervas, Dumitru Mardari

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și

avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Mironov Andrei, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2018 și

sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central din 03 mai 2018, în cauza penală în privința

lui

Grecu Constantin Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și locuitor Xxxxx.

Mironov Andrei Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar din Xxxxx, locuitor

Xxxxx.

Galcenco Veaceslav Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și locuitor Xxxxx.

Termenii de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.06.2016 - 03.05.2018;

Instanța de apel: 14.06.2018 - 24.10.2018;

Instanța de recurs: 29.01.2019 - 02.04.2019;

C O N S T A T Ă:

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 03 mai 2018:

1.1. procesul penal după învinuirea lui Galcenco Veaceslav în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile

vătămate Moga Sergiu și Buiuc Alexei); în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu Ecaterina și Radu

Ion); în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal

(episodul cu părțile vătămate Radu Vasile, Strătuță Veaceslav, Milcev Vasile); în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu

părțile vătămate Burlacu Vladimir și Varvariuc Gheorghe) s-a încetat, în legătură cu

împăcarea părților.

1.2. Grecu Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat:

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu

Ecaterina și Radu Ion), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen

de 1 an, în penitenciar de tip semiînchis;

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu

Vasile, Strătuță Veaceslav, Milcev Vasile), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an, în penitenciar de tip semiînchis;

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Burlacu

Vladimir și Varvariuc Gheorghe), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an, în penitenciar de tip semiînchis;

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu partea vătămată Dolgov

Tatiana), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, în

penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, lui Grecu

Constantin i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de

4 ani, în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu

închisoare aplicată lui Grecu Constantin, stabilindu-i un termen de probă de 4 ani.

1.3. Mironov Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat:

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Moga

Sergiu și Buiuc Alexei), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen

de 1 an, în penitenciar de tip semiînchis;

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu

Ecaterina și Radu Ion), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen

de 1 an, în penitenciar de tip semiînchis;

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu

Vasile, Strătuță Veaceslav, Milcev Vasile), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe termen de 1 an, în penitenciar de tip semiînchis;

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Burlacu

Vladimir și Varvaruc Gheorghe) cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe

termen de 1 an, în penitenciar de tip semiînchis;

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu partea vătămată Dolgov

Tatiana) cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an, în

penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Mironov

Andrei i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 2 ani,

în penitenciar de tip semiînchis, luându-1 sub strajă din sala de judecată.

S-au admis acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Radu Vasile, Strătuță

Veaceslav, Radu Ivan, Buiuc Alexei, Varvaruc Gheorghe, Dolgov Tatiana, Milcev

Vasile, Radu Ecaterina, Burlacu Vladimir, și s-a încasat în mod solidar de la Grecu

Constantin și Mironov Andrei în beneficiul lui Radu Vasile prejudiciul material în

mărime de 16 000 lei și cheltuieli legate de asistența juridică în mărime de 1 000 lei, în

total suma de 17 000 lei; în beneficiul lui Strătuță Veaceslav prejudiciul material în

mărime de 6 666,67 lei și cheltuieli legate de asistența juridică în mărime de 1 000 lei,

în total suma de 7 666 lei 67 bani; în beneficiul lui Radu Ivan prejudiciul material în

mărime de 12 666,67 lei și cheltuieli legate de asistența juridică în mărime de 1 000

lei, în total suma de 13 666 lei 67 bani; în beneficiul lui Buiuc Alexei prejudiciul

material în mărime de 4 666,67 lei și cheltuieli legate de asistența juridică în mărime

de 1 000 lei, în total suma de 5 666 lei 67 bani; în beneficiul lui Varvaruc Gheorghe

prejudiciul material în mărime de 20 000 lei și cheltuieli legate de asistența juridică în

mărime de 1 000 lei, în total suma de 21 000 lei; în beneficiul lui Dolgov Tatiana

prejudiciul material în mărime de 7 700 lei și cheltuieli legate de asistența juridică în

mărime de 1 000 lei, în total suma de 8700 lei; în beneficiul lui Milcev Vasile

prejudiciul material în mărime de 6 666,67 lei și cheltuieli legate de asistența juridică

în mărime de 1 000 lei, în total suma de 7 666 lei 67 bani; în beneficiul Ecaterinei Radu

prejudiciul material în mărime de 4 000 lei; în beneficiul lui Burlacu Vladimir

prejudiciul material în mărime de 13 333 lei 34 bani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut ca fiind constatat că,

Mironov Andrei cu Galcenco Veaceslav, în noaptea de 13 spre 14 mai 2015, aflându-

se în s. Xxxxx, r. Xxxxx, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, de pe imașul amplasat în s. Xxxxx, r.

Xxxxx, în mod ascuns au sustras un cal, cu costul de 8 000 lei, ce aparține lui Moga

Sergiu, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală

de 8 000 lei.

Tot ei, în noaptea de 13 spre 14 mai 2015, aflându-se în s. Xxxxx, r. Xxxxx,

acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, de pe imașul amplasat în preajma domiciliului ce aparține lui

Buiuc Alexei, locuitor s. Xxxxx, r. Xxxxx, în mod ascuns au sustras un cal, cu costul

de 7 000 lei, ce aparține lui Buiuc Alexei, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu

material considerabil în sumă totală de 7 000 lei.

Mironov Andrei în comun acord cu Galcenco Veaceslav au sustras bunuri din

avutul proprietarilor Moga Sergiu și Buiuc Alexei în sumă totală de 15 000 lei.

Tot ei, în noaptea de 29 spre 30 mai 2015, aflându-se în s. Xxxxx, r. Xxxxx,

acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Grecu Constantin, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, de pe imașul amplasat în preajma

domiciliului ce aparține lui Radu Ecaterina, locuitoarea s. Xxxxx, r. Xxxxx, în mod

ascuns au sustras un cal, cu costul de 6 000 lei, ce aparține lui Radu Ecaterina, cauzând

astfel, părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 6 000 lei.

Tot ei, în noaptea de 29 spre 30 mai 2015, aflându-se în s. Xxxxx, r. Xxxxx,

acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Grecu Constantin, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, de pe imașul amplasat în s. Xxxxx, r.

Xxxxx, în mod ascuns au sustras un vițel, cu costul de 6 000 de lei, o vițică cu costul

de 6 000 de lei, o vițică cu costul de 7 000 de lei, ce aparțin lui Radu Ion, cauzând

astfel, părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 19 000 de

lei.

Mironov Andrei în comun acord cu Galcenco Veaceslav și Grecu Constantin au

sustras bunuri din avutul proprietarilor Radu Ecaterina și Radu Ion în sumă totală de

25 000 lei.

Tot ei, în noaptea de 26 spre 27 iunie 2015, aflându-se în s. Xxxxx, r. Xxxxx,

acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, intenționat au pătruns în grădina ce aparține lui Radu Vasile,

amplasată în s. Xxxxx, r. Xxxxx, de unde în mod ascuns au sustras un vițel, cu costul

de 12 000 de lei și de pe imașul amplasat în apropierea domiciliului acestuia, în mod

ascuns au sustras o iapă, cu costul de 10 000 de lei și un mânz cu costul de 2 000 de lei

ce aparțin lui Radu Vasile, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 24 000 de lei.

Tot ei, în noaptea de 26 spre 27 iunie 2015, aflându-se în s. Xxxxx, r. Xxxxx,

acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, de pe imașul amplasat în apropierea domiciliului ce aparține

lui Stratuța Veaceslav, locuitor al s. Xxxxx, r. Xxxxx, în mod ascuns au sustras un cal

cu costul de 10 000 de lei, ce aparține lui Stratuța Veaceslav, cauzând astfel, părții

vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 10 000 de lei.

Tot ei, în noaptea de 26 spre 27 iunie 2015, aflându-se în s. Xxxxx, r. Xxxxx,

acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, de pe imașul amplasat în preajma domiciliului ce aparține lui

Milcev Vasile, locuitor al s. Xxxxx, r. Xxxxx, în mod ascuns au sustras o iapă, cu costul

de 10 000 de lei ce aparține lui Milcev Vasile, cauzând astfel părții vătămate un

prejudiciu material considerabil în sumă totală de 10 000 de lei.

Mironov Andrei în comun acord cu Galcenco Veaceslav și Grecu Constantin au

sustras bunuri din avutul proprietarilor Radu Vasile, Stratuța Veaceslav și Milcev

Vasile în sumă totală de 44 000 lei.

Tot ei, în noaptea de 15 spre 16 iulie 2015, aflându-se în s. Xxxxx, r. Xxxxx,

acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, de pe imașul amplasat în s. Xxxxx, r. Xxxxx, în mod ascuns

au sustras două iepe, cu costul uneia de 10 000 lei, ce aparține lui Burlacu Vladimir,

cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 20

000 de lei.

Tot ei, în noaptea de 15 spre 16 iulie 2015, aflându-se în s. Xxxxx, r. Xxxxx,

acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, de pe imașul amplasat în s. Xxxxx, r. Xxxxx, în mod ascuns

au sustras trei vițele cu costul uneia de 10 000 de lei, ce aparțin lui Varvaruc Gheorghe,

cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 30

000 de lei.

Mironov Andrei în comun acord cu Galcenco Veaceslav și Grecu Constantin au

sustras bunuri din avutul proprietarilor lui Varvaruc Gheorghe și Burlacu Vladimir la

sumă totală de 50 000 lei.

Tot Mironov Andrei cu Grecu Constantin, în noaptea de 20 spre 21 noiembrie

2015, aflându-se în s. Xxxxx, r. Xxxxx, acționând de comun acord și prin înțelegere

prealabilă, cu o persoană nestabilită de organul de urmărire penală, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în gospodăria ce aparține lui Dolgov

Tatiana, amplasată în s. Xxxxx, r. Xxxxx, de unde în mod ascuns au sustras zece oi și

un berbec, cu costul unei oi de 700 de lei, ce aparțin lui Dolgov Tatiana cauzând astfel

părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 7 700 de lei.

Nefiind de acord cu sentința apeluri au declarat:

3.1. procurorul, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Grecu Constantin să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d); art. 186 alin.(2) lit. b), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit.

b), c), d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei a câte 4 ani închisoare pentru fiecare

infracțiune separat.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, de stabilit lui Grecu Constantin pedeapsa definitivă de 5 ani

închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

Mironov Andrei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d); art. 186 alin. (2) lit. b), d); art. 186 alin. (2) lit. b), d); art. 186 alin. (2) lit. b),

c), d) și art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei a câte 4 ani

închisoare pentru fiecare infracțiune separat.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, de stabilit lui Mironov Andrei pedeapsa definitivă de 7 ani

închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

Galcenco Veaceslav să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.

(2) lit. b), d); art. 186 alin. (2) lit. b), d); art. 186 alin. (2) lit .b), c), d); art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei a câte 4 ani închisoare pentru fiecare

infracțiune separat.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, de stabilit lui Galcenco Veaceslav pedeapsa definitivă de 7 ani

închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

Să fie admise acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Radu Vasile, Strătuță

Veaceslav, Radu Ivan, Buiuc Alexei, Varvariuc Gheorghe, Dolgov Tatiana, Milcev

Vasile, Radu Ecaterina, Burlacu Vladimir.

În motivarea apelului, procurorul a notat că instanța de fond nu a calificat corect

acțiunile inculpaților privind faptul comis în noaptea de 26 spre 27 iunie 2015 în s.

Tartaul de Salcie, r. Cahul, când aceștia au pătruns în grădina lui Radu Vasile și au

sustras pe ascuns un vițel cu costul de 12 000 lei, și nici acțiunile lui Mironov Andrei

și Grecu Constantin care în noaptea de 20 spre 21 noiembrie 2015, în s. Taraclia de

Salcie, r. Cahul au pătruns în gospodăria numitei Dolgov Tatiana, de unde în mod

ascuns au sustras zece oi și un berbec, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 7 700 lei.

În aceste cazuri, acțiunile inculpaților Mironov Andrei, Galcenco Veaceslav și

Grecu Constantin urmau a fi calificate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal,

conform indicilor: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, furtul

săvârșit de două și mai multe persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

De asemenea, a considerat procurorul că pedeapsa stabilită inculpaților nu

corespunde gravității infracțiunilor comise, circumstanțelor stabilite în cauză și

personalității făptuitorilor.

Din analiza probelor administrate și gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana inculpaților, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovaților, a considerat procurorul că inculpaților urmează să le fie aplicate pedepse

cu închisoare maximă prevăzută la articolul din Partea specială a Codului penal.

3.2. inculpatul Mironov Andrei, care a depus apel nemotivat, solicitând casarea

sentinței.

3.3. avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Mironov Andrei, care

solicitat casarea sentinței, în partea ce ține de condamnarea lui Mironov Andrei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a acestuia, din motiv că infracțiunile nu au

fost comise de el.

În motivarea apelului a indicat că, instanța de judecată eronat a ajuns la concluzia

vinovăției lui Mironov Andrei în comiterea faptelor imputate.

În ședința de judecată a solicitat audierea martorilor apărării, însă instanța a

considerat că declarațiile acestora nu pot răsturna acuzațiile aduse. De asemenea a

solicitat instanței audierea conținutului CD-discurilor audio cu privire la convorbirile

telefonice între inculpați, pentru a constatat dacă corespund cu stenogramele din dosar,

instanța a admis cererea însă din lipsa CD-lor nu au fost ascultate.

Din probele prezentate instanței de judecată vinovăția lui Mironov Andrei nu a

fost dovedită, iar instanța nu a înlăturat contradicțiile dintre declarațiile părților

vătămate și martori, or toate dubiile apărute urmau a fi tratate în folosul inculpatului.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2018,

s-au admis apelurile declarate, s-a casat parțial sentința, în latura penală, în partea

stabilirii pedepsei în privința lui Mironov Andrei, și s-a pronunțat o nouă hotărâre în

această parte, potrivit căreia Mironov Andrei a fost condamnat:

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul sustragerii bunurilor de la

Radu Ecaterina și Radu Ion) la 1 (unu) an închisoare;

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul sustragerii bunurilor de la

Radu Vasile, Strătuță Veaceslav, Milicev Vasile) la 1 (unu) an închisoare;

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul sustragerii bunurilor de la

Burlacu Vladimir și Varvaruc Gheorghe) la 1 (unu) an închisoare;

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul sustragerii bunurilor de la

Dolgov Tatiana) la 1 (unu) an închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor stabilite, a-i fost aplicată lui Mironov Andrei pedeapsa definitivă de 3 (trei)

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea

pedepsei cu închisoarea stabilită lui Mironov Andrei, fixându-i termen de probă de 3

(trei) ani.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Verificând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, Colegiul a considerat

că la adoptarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept, și întemeiat a ajuns la concluzia că din probele cercetate este demonstrată

vinovăția inculpaților Mironov Andrei, Galcenco Veaceslav și Grecu Constantin în

săvârșirea faptelor de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două

sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile părților

vătămate Radu Ion, Milcev Vasile, Buiuc Alexei, Burlacu Vladimir, Dolgov Tatiana,

Stratuța Veaceslav, Radu Vasile, Moga Sergiu, Radu Ecaterina, Varvaruc Gheorghe,

care au fost calificate juridic în baza art. 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate în cauza

penală și apreciate cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și anume declarațiile părților

vătămate, martorilor, documentele și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale.

Pornind de la faptul că sentința primei instanțe a fost contestată de procuror în

partea stabilirii pedepsei inculpaților, considerând-o prea blândă, și de inculpatul

Mironov Andrei în partea condamnării acestuia, Colegiul întru respectarea prevederilor

art. 415 alin. (21) și art. 24 Cod de procedură penală, cât și asigurarea părților drepturi

egale pentru susținerea pozițiilor lor, prin prezentarea de probe, la participarea cărora

să aibă acces ambele părți în egală măsură, a dispus cercetarea suplimentară a probelor

prezentate de partea acuzării și partea apărării.

Colegiul a reținut că deși procurorul, a contestat sentința inclusiv și în privința lui

Galcenco Veaceslav, solicitând stabilirea în privința tuturor inculpaților pedeapsă sub

formă de închisoare cu executare, totuși în ședința instanței de apel procurorul a

susținut legalitatea sentinței în partea încetării procesului penal în privința lui Galcenco

Veaceslav. Astfel, instanța de apel, a considerat că sentința instanței de fond în partea

încetării procesului penal în privința lui Galcenco Veaceslav este una întemeiată, chiar

și dacă ultimul nu și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Cu referire la acest aspect s-a notat că recunoașterea vinovăției este un drept al

inculpatului, dar nu o obligație a acestuia, mai mult ca atât, legislația națională, cât și

actele normative internaționale, la care R. Moldova este parte, garantează persoanei

acuzate dreptul de a-și alege modalitatea și metoda de apărare.

Colegiul a respins ca neîntemeiate argumentele procurorului expuse în apel

precum că instanțe de fond eronat a calificat acțiunile inculpaților Mironov Andrei,

Galcenco Veaceslav și Grecu Constantin privitor la faptele comise în noaptea de 26

spre 27 iunie 2015 în s. Xxxxx, r. Xxxxx de sustragere pe ascuns prin pătrundere în

grădina lui Radu Vasile a unui vițel cu costul de 12 000 lei și din noaptea de 20 spre

21 noiembrie 2015 prin pătrundere în gospodăria lui Dolgov Tatiana din s. Xxxxx, r.

Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns 10 oi și un berbec, cauzând un prejudiciu material

în sumă de 7 700 lei, menționând în acest sens că analizând rechizitoriul, se atestă că

procurorul nu a incriminat inculpaților semnul calificativ „pătrunderea în alt loc pentru

depozitare”, iar conform art. 325 alin. (l) Cod de procedură penal, judecarea cauzei în

primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Cu referire la apelurile declarate de către Mironov Andrei și avocatul acestuia,

Colegiul a reținut că fiind audiat suplimentar în cadrul examinării cauzei în instanța de

apel, inculpatul Mironov Andrei a declarat că recunoaște vinovăția pe toate episoadele

de furt care i-au fost incriminate și acțiunea civilă înaintată împotriva sa, recuperând

prejudiciul material, recipisele fiind anexate la dosar. Este de acord cu declarațiile

depuse de Grecu Constantin, iar declarațiile depuse în prima instanță prin care

menționa că Grecu Constantin a depus declarații false privitor la implicarea sa în

comiterea furturilor, nu le mai susține. La moment nu poate explica cum au fost

săvârșite infracțiunile, deoarece nu le ține minte, însă susține că au fost săvârșite de el,

Grecu Constantin și Galcenco Veaceslav pe timp de noapte în s. Lopățica, Tartaul de

Salcie, Taraclia de Salcie și Burlacu. Animalele furate erau vândute, iar banii împărțiți

la toți trei egal. Regretă cele săvârșite, cerința din apel cu privire la achitare, nu o mai

susține.

Așadar, Colegiul a remarcat că deși Mironov Andrei în instanța de apel și-a

modificat declarațiile în sensul recunoașterii vinovăției, nu au fost constatate careva

dubii referitor la veridicitatea acestora, deoarece se află în coroborare cu declarațiile

inculpatului Grecu Constantin care au fost consecvente pe tot parcursul procesului

penal, cu declarațiile părților vătămate Moga Sergiu, Buiuc Alexei, Radu Ecaterina,

Radu Ion, Radu Vasile, Strătuță Veaceslav, Milcev Vasile, Burlacu Vladimir și

Varvaruc Gheorghe și ale martorilor Mihailuc Maxim, Demicenci Mihail și Deviza

Ion.

Cu referire la cererea privind aplicarea în privința lui Mironov Andrei a Legii nr.

210 din 29.07.2016 cu privire la amnistie și încetarea procesului penal, Colegiul a

relatat că la materialele dosarului, în vederea confirmării de către Mironov Andrei a

reparării prejudiciului material cauzat prin infracțiune, s-au anexat recipisele scrise de

părțile vătămate că le-au fost restituite următoarele sume, lui Radu Ion - 6 835 lei,

Buiuc Alexei - 2 835 lei; Radu Vasile - 8 500 lei; Burlacu Vladimir - 6 670 lei; Dolgov

Tatiana - 4 350 lei; Stratuță Veaceslav - 3 835 lei; Milcev Vasile - 3 835 lei; Varvaruc

Gheorghe - 10 300 lei; Radu Ecaterina - 2 000 lei.

Analizând circumstanțele expuse, Colegiul a considerat că în privința lui Mironov

Andrei nu poate fi aplicat actul de amnistie, deoarece ultimul nu întrunește una din

condițiile stabilite de Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia - manifestarea

căinței active. În acest sens, chiar dacă inculpatul în instanțe de apel a recunoscut vina

în săvârșirea infracțiunilor incriminate, această schimbare de poziție a ultimului nu

poate fi apreciată ca căință activă pe parcursul procesului penal, or în cursul urmăririi

penale cât și în instanțe de fond a negat implicarea sa în săvârșirea infracțiunilor

incriminate, nu a contribuit la descoperirea faptelor comise.

Singura circumstanță că Mironov Andrei a recuperat părților vătămate o anumită

sumă de bani din prejudiciul material cauzat prin săvârșirea infracțiunilor, și acestea

nu au careva pretenții de ordin material și moral față de inculpat, nu a fost reținută drept

compensarea valorii daunei materiale cauzate prin infracțiune, deoarece prejudiciul

material cauzat părților vătămate, instanța de fond 1-a încasat în mod solidar de la

inculpații Mironov Andrei și Grecu Ion, care integral nu este recuperat.

Sintetizând împrejurările expuse, Colegiul judiciar a constatat ca fiind

neîntemeiată cererea inculpatului Mironov Andrei privind aplicarea actului de

amnistie, din motivul neîntrunirii condițiilor obligatorii pentru a beneficia de actul de

clemență oferit de legiuitor.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței sub aspectul stabilirii pedepsei

inculpaților Mironov Andrei și Grecu Constantin, Colegiul a constatat că instanța de

fond a acordat eficiență principiilor de individualizare a pedepsei penale reglementate

în art. 7, 75 Cod penal.

Astfel, Mironov Andrei și Grecu Constantin au săvârșit infracțiuni care conform

prevederilor art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria celor mai puțin grave, anterior

nejudecați.

Analizând circumstanțele ce caracterizează personalitatea lui Grecu Constantin,

prezența circumstanțelor care atenuează și lipsa celor care agravează răspunderea

acestuia, caracteristica satisfăcătoare la locul de trai, gravitatea faptelor penale, că la

data examinării părțile vătămate au pretenții materiale față de acesta, Colegiul a

considerat că prima instanță întemeiat a conchis că corectarea și resocializarea acestuia

este posibilă prin stabilirea pedepsei cu închisoare. Instanța de fond aplicând

prevederile art. 84 alin. (l) Cod penal, a stabilit pedeapsa pentru fiecare infracțiune, iar

ulterior prin cumul total al pedepselor i-a stabilit acestuia pedeapsa definitivă. În

continuare, instanța de judecată analizând personalitatea lui Grecu Constantin a

considerat că nu este necesară izolarea lui de societate, deoarece poate fi corectat fără

executarea reală a pedepsei cu închisoare, aplicând în privința acestuia prevederile art.

90 Cod penal, cu stabilirea unui termen de probă de 4 ani.

Reieșind din cele expuse, Colegiul a respins ca neîntemeiate argumentele

procurorului că pedeapsa aplicată lui Grecu Constantin este blândă.

În aceiași ordine de idei, Colegiul analizând circumstanțele care caracterizează

personalitatea lui Mironov Andrei, lipsa circumstanțelor care atenuează și celor care

agravează răspunderea acestuia, gravitatea faptelor penale, repararea benevolă a

prejudiciului cauzat prin infracțiune părților vătămate, a considerat că corectarea și

resocializarea acestuia este posibilă prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare cu

aplicarea prevederile art. 84 alin. (l) Cod penal în vederea stabilirii pedepsei definitive

de 3 ani, în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, instanța de apel a considerat că nu

este necesară izolarea acestuia de societate, deoarece poate fi corectat fără executarea

reală a pedepsei cu închisoarea, motiv pentru care s-a dispus suspendarea executării

acesteia, conform art. 90 CP, pe un termen de probă de 3 ani.

În opinia Colegiul pedeapsa stabilită lui Mironov Andrei sub formă de închisoare,

cu suspendarea condiționată a executării ei, este una echitabilă, legală și direct

proporțională cu gravitatea faptelor comise, de atitudinea numitului față de

infracțiunile săvârșite și de consecințele acesteia, cât și în măsură să asigure corectarea

și reeducarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane.

Având în vedere că procurorul nu a argumentat în apel rațiunile din care contestă

sentința în partea civilă, și nici în ședința de judecată nu a motivat necesitatea

intervenirii instanței de apel în această parte a sentinței, Colegiul a considerat că

sentința în această parte este legală și întemeiată.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către:

5.1. procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod

de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, în latura penală, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate

de către instanța de recurs.

În motivarea recursului, procurorul indică instanțele de judecată au dat o încadrare

juridică greșită acțiunilor inculpaților pentru furturile comise de la părțile vătămate

Radu Vasile și Dolgov Tatiana, corect urmând a fi încadrate în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal.

Instanța de apel în partea descriptivă a deciziei sale constată comiterea de către

Mironov Andrei a infracțiunilor de furt de la părțile vătămate Moga Sergiu și Buiuc

Alexei, însă în partea dispozitivă a deciziei nu recunoaște vinovat și nu condamnă

inculpatul pe aceste episoade de furt, astfel motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii.

Totodată pedeapsa inculpaților s-a aplicat prin individualizarea contrară cu

prevederile legale, și în această parte decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția. Astfel, instanțele nu au ținut cont de faptul că potrivit

revendicării, în privința lui Grecu Constantin anterior a mai fost intentată o cauză

penală în anul 2011 în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, potrivit certificatului privind

componența familiei, inculpatul locuiește cu părinții săi, iar prin caracteristica eliberată

de administrația publică locală, ultimul se caracterizează satisfăcător, totodată potrivit

revendicării, în privința lui Mironov Andrei au fost intentate 2 cauze penale privind

comiterea infracțiunii de furt, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află.

Recurentul menționează că instanțele de judecată sunt obligate să individualizeze

obiectiv pedeapsa penală între inculpații Grecu Constantin și Mironov Andrei, or în

privința lui Mironov Andrei nu poate fi stabilită aceeași pedeapsă penală, sau mai mică

decât cea stabilită lui Grecu Constantin, deoarece ei au avut atitudini și comportamente

diferite.

5.2. avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Mironov Andrei, care

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor instanțelor de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care a înceta cauza

penală în privința lui Mironov Andrei în baza art. 2 din Legea nr. 210 din 29.07.2016

privind amnistia.

În susținerea recursului se indică că drept motiv de respingere a cererii

inculpatului Mironov Andrei privind aplicarea Legii nr. 210 privind amnistia, instanța

de apel reține că nu a fost recuperat prejudiciul părților vătămate, iar ulterior, stabilind

pedeapsa inculpatului, a reținut faptul că acesta a reparat benevol prejudiciul părților

vătămate.

Judecând recursurile ordinare și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursul declarat de

către avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Mironov Andrei urmează a fi

respins ca inadmisibil, iar recursul declarat de către procuror necesită a fi admis, cu

casarea totală a hotărârii atacate, din alte motive decât cele invocate și menținerea

sentinței primei instanțe, deoarece apelurile au fost greșit admise.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. Alin. (4) și (5) ai aceleiași norme prevede că în vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra

cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmite instanței de apel, sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost calificată corect, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just,

dacă normele de drept procesual penal au fost aplicate corect, și hotărârea adoptată

trebuie să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Dumitran Ignat în numele

inculpatului Mironov Andrei, Colegiul reține că potrivit acestuia, recurentul invocă ca

temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, însă nespecificând care anume eroare prevăzută la pct.6) a fost comisă de către

instanța de apel.

Pornind de la analiza cererii de recurs, Colegiul constată că, în esență, titularul

acesteia critică neaplicarea de către instanța de apel a Legii nr. 210 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

cu dispunerea încetării procesului penal în privința lui Mironov Andrei.

Instanța de recurs consideră că criticele recurentului nu sunt întemeiate și în

contextul ce urmează va puncta raționamentele care stau la baza respingerii recursului

declarat.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că amnistia este actul de clemență

al puterii legiuitoare, prin care aceasta, din considerente de ordin politic sau social,

înlătură răspunderea penală și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite

până la apariția sa.

La 29 iulie 2016 a fost adoptată Legea nr. 210 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Potrivit art. 2

din Legea nr. 210, în cazul în care persoana, în privința căreia se judecă cauza penală,

întrunește condițiile stabilite de art. 1 și nu cade sub incidența art. 10, este pasibilă de

a i se aplica actul amnistiei, dacă infracțiunea a fost comisă până la data de 29 iulie

2016, pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat

prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961, prevede, în calitate de pedeapsă

principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea, pe un

termen de 7 ani.

Din actele cauzei deferite judecății, se constată că Mironov Andrei a comis

infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal în anul 2015, iar

sancțiunea articolului respectiv la momentul comiterii infracțiunilor prevedea amendă

în mărime de la 300 la 1000 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 ore, sau cu închisoare de până la 4 ani. Respectiv,

circumstanțele de fapt ale cauzei deferite judecății, se încadrează în prescripțiile

generale ale Legii nr. 210 privind amnistia.

Procedura de aplicare a actului amnistiei față de inculpat este reglementată de art.

2 din Legea nr. 210, unde se stipulează expres că procesul penal încetează la faza de

judecare a cauzei, care include toate instanțele ordinare de judecată, adică atât prima

instanță, cât și instanța de apel și cea de recurs ordinar, dacă sunt întrunite condițiile

expres indicate de această lege.

Totodată, în acest punct de analiză se evidențiază că, înainte de a aplica actul

amnistiei, instanța urmează să determine, dacă inculpatul a manifestat căința activă față

de fapta infracțională comisă. Alin. (2) al art. 1 din Legea nr. 210 susține că căința

activă a persoanei se determină, în conformitate cu criteriile stabilite de art. 57 Cod

penal.

Din conținutul art. 57 Cod penal, trebuie de înțeles că liberarea de răspundere

penală, în legătură cu căința activă, este posibilă numai în cazul în care sunt întrunite

următoarele criterii: persoana s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau a reparat

în alt mod prejudiciul pricinuit de infracțiune.

Raportând la caz cele consemnate supra, Colegiul reiterează că, cauza penală în

privința lui Mironov Andrei a fost judecată în procedură generală, în cadrul urmăririi

penale și examinării cauzei în instanța de fond vina nu a recunoscut, prin apelul declarat

împotriva sentinței instanței de fond solicitând achitarea sa.

La etapa judecării cauzei de către instanța de apel, Mironov Andrei a recunoscut

total vinovăția în cele incriminate, achitând părților vătămate o parte din suma

prejudiciului încasat în mod solidar de la Mironov Andrei și Grecu Constantin prin

sentința instanței de fond, solicitând să fie aplicată amnistia în privința sa, cu încetarea

procesului penal.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit consemnează că Legea nr. 210 din

29 iulie 2016 privind amnistia față de Mironov Andrei nu poate fi aplicată din motiv

că acesta nu întrunește condițiile indicate în art. 10 alin. (1) lit. k) al aceleiași Legi, care

stipulează că amnistia nu se aplică persoanelor învinuite, inculpate sau condamnate

care nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care este urmărită

sau, după caz, a fost condamnată.

Faptul că Mironov Andrei a recuperat părților vătămate o anumită sumă din

prejudiciul material cauzat prin săvârșirea infracțiunilor, acestea neavând pretenții de

ordin material și moral față de inculpat, nu poate fi reținută drept compensarea valorii

daunei materiale cauzate prin infracțiune, deoarece prejudiciul material cauzat părților

vătămate a fost încasat în mod solidar de la inculpații Mironov Andrei și Grecu Ion,

care nu este recuperat integral.

Din atare considerente, Colegiul penal lărgit conchide că, la caz, în privința lui

Mironov Andrei nu poate fi aplicată Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia,

motiv pentru care recursul declarat de către avocat în numele inculpatului urmează a fi

respins ca inadmisibil.

Cu referire la recursul procurorului, Colegiul reține că potrivit acestuia,

recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct.

6), 10), 12) Cod de procedură penală, indicând că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,

instanța a admis o eroare de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Cercetând materialele cauzei în raport cu motivele invocate de către procuror în

recursul său, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis cu casarea

totală a deciziei instanței de apel, inclusiv și din alte motive decât cele indicate.

În prim plan, Colegiul menționează că procurorul prin recurs solicită casarea

deciziei instanței de apel inclusiv și în privința lui Galcenco Veaceslav, referitor la

acesta recursul nefiind motivat, cu toate că la examinarea cauzei în instanța de apel, în

cadrul susținerilor verbale a menționat că …deoarece în prima instanță până la

pronunțarea sentinței Galcenco Veaceslav s-a împăcat cu părțile vătămate,

considerăm că această parte a sentinței este una legală și apelul procurorului în

această parte nu poate fi admis… (f.d. 158, vol.5). Prin urmare, nu mai era cazul ca

procurorul să conteste decizia instanței de apel și în privința lui Galcenco Veaceslav,

în situația în care aceasta a menținut sentința în această parte.

Colegiul va respinge alegația procurorului privind incorectitudinea calificării

juridice a acțiunilor inculpaților pe episoadele de furt de la părțile vătămate Radu Vasile

și Dolgov Tatiana, fiind omis calificativul de la lit. c) alin. (2) al art. 186 Cod penal, în

acest sens menționând că potrivit rechizitoriului, pe episoadele respective, inculpaților

nu le-a fost incriminat semnul calificativ „pătrunderea în alt loc pentru depozitare”,

iar conform art. 325 alin. (l) Cod de procedură penal, judecarea cauzei în primă instanță

se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu. Or, fiind actul prin care se sesizează instanța de

judecată, rechizitoriul determină limitele judecării cauzei, în baza căruia instanța de

fond se pronunță prin sentință. În rechizitoriu este formulată învinuirea definitivă, iar

dacă la momentul întocmirii acestuia, procurorul consideră că învinuirea urmează a fi

schimbată sau completată, va proceda în conformitate cu dispozițiile Codului de

procedură penală. Prin urmare, se constată că instanța de judecată nu a făcut altă

încadrare juridică a acțiunilor inculpaților, decât cea indicată în rechizitoriu, motiv

pentru care Colegiul consideră că în speță lipsește temeiul pentru recurs prevăzut în

pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală invocat de către procuror.

În altă ordine de idei, Colegiul consideră că în speță se impune necesitatea casării

totale a deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței instanței de fond, din

următoarele considerente.

În primul rând, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât

odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia

în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea

grad asupra hotărârii primei instanțe. Dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să

corespundă concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă.

În speță, Colegiul constată că potrivit rechizitoriului Mironov Andrei este învinuit

de comiterea a cinci infracțiuni de furt, de la părțile vătămate Moga Sergiu și Buiuc

Alexei; Radu Ecaterina și Radu Ion; Radu Vasile, Stratuța Veaceslav și Mincev Vasile;

Varvaruc Gheorghe și Burlacu Vladimir; Dolgov Tatiana, pe când instanța de apel, în

partea dispozitivă a deciziei, a stabilit vinovăția și pedeapsa lui Mironov Andrei în baza

art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul sustragerii bunurilor de la Radu

Ecaterina și Radu Ion); în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul

sustragerii bunurilor de la Radu Vasile, Strătuță Veaceslav, Milicev Vasile); în baza

art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul sustragerii bunurilor de la Burlacu

Vladimir și Varvaruc Gheorghe); în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul

sustragerii bunurilor de la Dolgov Tatiana), fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă

conform art. 84 Cod penal, lăsând fără calificare și condamnare acțiunile lui Mironov

Andrei de sustragere de la părțile vătămate Moga Sergiu și Buiuc Alexei.

Astfel, au fost încălcate cerințele art. 394 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală

potrivit căruia, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită și art. 395 alin. (1) pct. 2) și

3) Cod de procedură penală potrivit căruia, în dispozitivul sentinței de condamnare

trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului pentru

fiecare infracțiune constatată ca dovedită, astfel, instanța de apel a omis a-l recunoaște

vinovat și condamna pe Mironov Andrei pentru fapta de furt de la părțile vătămate

Moga Sergiu și Buiuc Alexei. În partea descriptivă a deciziei, nu se regăsește nici

motivare sub aspectul excluderii episodului respectiv din învinuire sau achitarea

inculpatului pe acest capăt de învinuire.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în recurs, fiind constatată o

încălcarea flagrantă de către instanța de apel a prevederilor art. 394 și 395 Cod de

procedură penală, or, conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, astfel motivarea

soluției adoptată de instanța de apel contrazice dispozitivului hotărârii, temei pentru

recurs ce se încadrează în prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În al doilea rând, Colegiul reține că în recursul declarat, procurorul indică la

netemeinicia în ce privește aplicarea în privința lui Mironov Andrei a prevederilor art.

90 Cod penal.

Așadar, prin sentința primei instanțe Mironov Andrei a fost condamnat în

săvârșirea a cinci infracțiuni prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu

aplicarea art. 84 Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. Ulterior, instanța de apel judecând cauza în ordinea

procedurii de apel, a admis apelurile procurorului și apărării și a casat sentința în partea

stabilirii pedepsei, pronunțând o hotărâre nouă în această parte, prin care a stabilit

inculpatului pentru infracțiunile comise câte 1 (un) an închisoare, iar conform art. 84

Cod penal - pedeapsa definitivă de 3 (trei) ani închisoare, în penitenciar de tip

semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicată inculpatului, pe o perioada de probă de 3 (trei) ani.

În acest aspect, cu referire la soluția instanței de apel, Colegiul lărgit o consideră

greșită, reieșind din faptul că odată ce a admis apelul apărării, instanța nu era în drept

de a-i stabili inculpatului o pedeapsă mai gravă decât cea stabilită de instanța de fond,

or potrivit art. 410 Cod de procedură penală, instanța de apel, soluționând cauza, nu

poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel.

În al treilea rând, din textul deciziei contestate se observă că, instanța de apel la

baza soluției sale privind aplicarea în privința lui Mironov Andrei a prevederilor art.

90 Cod penal, pune doar faptul că inculpatul a recuperat prejudiciul material cauzat

părților vătămate. Astfel, se constată că instanța de apel nu a dat o motivare

corespunzătoare, prin prisma prevederilor art. 61, 75 Cod penal, soluției adoptate.

În cazul dat, Colegiul lărgit consideră că, soluția instanței de apel este una pripită

și nejustificată, deoarece pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală

și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal și în limitele fixate în partea specială.

Articolul 75 Cod penal, stipulează criteriile generale de individualizare a pedepsei

prin care se înțeleg cerințele stabilite de lege de care este obligată să se conducă instanța

de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a

principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Una din prerogativele instanței judecată este să aprecieze că scopul pedepsei

penale poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia și în baza art. 90 Cod

penal poate suspenda condiționat executarea pedepsei stabilite. În formarea

convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de

lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea

faptei, după săvârșirea acesteia, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc

personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul

cercetării judecătorești.

Deși legea nu îngrădește libertatea instanței de judecată de a-și forma convingerea

cu privire la posibilitatea făptuitorului de a se corecta fără executarea efectivă a

pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare condiționată a

executării pedepsei, indicând precis acele motive pe care s-a întemeiat convingerea ei,

lucru neefectuat de către instanța de apel.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana

și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de

manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de

infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul

descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura

rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în

cursul procesului, ceea ce în cauza deferită judecății nu se constată.

Colegiul consideră ca fiind convenabil lui Mironov Andrei recunoașterea

vinovăției și recuperarea unor părți din prejudiciile cauzate pătimiților, or acestea sunt

condiții obligatorii în vederea aplicării Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia,

cerere înaintată de inculpat la etapa judecării cauzei în instanța de apel.

Astfel, se constată că în cauză sunt prezente erorile de drept prevăzute în pct. 6)

și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care urmează a fi corectate de către

instanța de recurs, prin casarea totală a hotărârii instanței de apel cu menținerea

sentinței instanței de fond, deoarece apelul a fost greșit admis.

În altă ordine de idei, Colegiul consideră că la adoptarea sentinței instanța de fond

luând în considerație circumstanțele cauzei, corect a concluzionat că doar izolarea de

societate va reprezenta un remediu echitabil corecției și reeducării lui Mironov Andrei,

stabilind în privința acestuia un termen rezonabil de 2 ani pentru executarea pedepsei

cu închisoarea, în penitenciar de tip semiînchis, iar în privința lui Grecu Constantin

corect fiind aplicate prevederile art. 90 Cod penal.

Colegiul lărgit reține că, pedepsele aplicate inculpaților Grecu Constantin și

Mironov Andrei de către prima instanță sunt echitabile, care impun lipsuri și restricții

ale drepturilor acestora, proporționale cu gravitatea infracțiunilor săvârșite și sunt

suficiente pentru restabilirea echității sociale. Or, o pedeapsă prea blândă generează

dispreț față de ea și nu este suficient nici pentru corectarea inculpatului și nici pentru

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, din examinarea condițiilor în care instanța poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei în privința inculpaților, rezultă că aceasta nu este un

drept al inculpatului, ci o facilitate din care instanța de judecată este liberă să aprecieze

dacă este sau nu cazul să o acorde. Colegiul consideră că instanța de fond corect a pus

la baza hotărârii sale privind aplicarea în privința lui Grecu Constantin a prevederilor

art. 90 Cod penal faptul că acesta a recunoscut vina, a manifestat căință sinceră și

dorința de a achita prejudiciul material tuturor părților vătămate, prin declarațiile din

cadrul ședinței de judecată a contribuit și la dovedirea vinovăției inculpatului Mironov

Andrei, comunicând circumstanțele comiterii infracțiunii și persoanele cu care a

participat la săvârșirea crimelor imputate.

Instanța de recurs consideră că pedepsele stabilite lui Mironov Andrei și Grecu

Constantin de către prima instanță corespund prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal,

fiind motivate, individualizate și aplicate în limitele prevăzute de lege, iar hotărârea

dată fiind una întemeiată.

Prin urmare, Colegiul menționează că prima instanță a pronunțat o sentință legală,

întemeiată și motivată și în atare situație, se concluzionează că recursul declarat de

procuror urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea

sentinței primei instanțe în privința inculpaților Galcenco Veaceslav, Grecu Constantin

și Mironov Andrei, deoarece apelurile au fost greșit admise.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. a) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge recursul ordinar declarat de către avocatul Dumitran Ignat în numele

inculpatului Mironov Andrei, ca inadmisibil.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, în cauza penală în privința lui Grecu

Constantin, Mironov Andrei și Galcenco Veaceslav, casează total decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2018, pe motiv că apelul a fost greșit

admis, și menține sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 03 mai 2018, prin care:

Procesul penal de învinuirea lui Galcenco Veaceslav în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Moga

Sergiu și Buiuc Alexei) s-a încetat, în legătură cu împăcarea părților.

Procesul penal de învinuirea lui Galcenco Veaceslav în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu

Ecaterina și Radu Ion) s-a încetat, în legătură cu împăcarea părților.

Procesul penal de învinuirea lui Galcenco Veaceslav în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu

Vasile, Strătuță Veaceslav, Milcev Vasile) s-a încetat, în legătură cu împăcarea părților.

Procesul penal de învinuirea lui Galcenco Veaceslav în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Burlacu

Vladimir și Varvariuc Gheorghe) s-a încetat, în legătură cu împăcarea părților.

Grecu Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu Ecaterina și Radu Ion), fiindu-

i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an.

Grecu Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu Vasile, Strătuță Veaceslav,

Milcev Vasile), fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu)

an.

Grecu Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Burlacu Vladimir și Varvariuc

Gheorghe), fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu)

an.

Grecu Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal (episodul cu partea vătămată Dolgov Tatiana), fiindu-i stabilită

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an.

În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor

stabilite, lui Grecu Constantin i s-a stabilit definit pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 4 (patru) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat pedeapsa închisorii

aplicată lui Grecu Constantin fixându-i termen de probă de 4 (patru) ani și să nu se

execute această pedeapsă, dacă în termenul de probă el nu va săvârși o nouă infracțiune

și prin comportare exemplară, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Mironov Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Moga Sergiu și Buiuc Alexei), fiindu-

i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an.

Mironov Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu Ecaterina și Radu Ion), fiindu-

i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an.

Mironov Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Radu Vasile, Strătuță Veaceslav,

Milcev Vasile), fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu)

an.

Mironov Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal (episodul cu părțile vătămate Burlacu Vladimir și Varvariuc

Gheorghe), fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu)

an.

Mironov Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal (episodul cu partea vătămată Dolgov Tatiana), fiindu-i stabilită

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an.

În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor

stabilite, lui Mironov Andrei i s-a stabilit definit pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 2 (doi) ani, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Radu Vasile, Strătuță Veaceslav,

Radu Ivan, Buiuc Alexei, Varvariuc Gheorghe, Dolgov Tatiana, Milcev Vasile, Radu

Ecaterina, Burlacu Vladimir, au fost admise.