1ra-496/2019 — Art. 42 alin. 5, 27, 187 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, /sediul Buiucani/ din 20 mai 2017, Boldurean Alexei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 27, 187 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă de 600 unități convenționale, ce constituie 30000 lei. De asemenea, prin sentință a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Boldurean Alexei, la 29 decembrie 2016, aproximativ la ora 04:30, aflându-se în mun. Chișinău, str. Alba-Iulia, 15, având înțelegere prealabilă cu o altă persoană, acționând în calitate de complice, prin acțiunile sale intenționate, a contribuit prin înlăturarea de obstacole, la tentativa ultimului de a sustrage de la Xxxxxx a genții de damă a acesteia în valoare de 1200 lei, în care se aflau 100 lei și actele personale, pe care însă nu a reușit să o sustragă din cauza rezistenței opuse de către Xxxxxx, după care împreună au părăsit locul comiterii infracțiunii. Prima instanță a calificat acțiunile lui Boldurean Alexei în baza art. 42 alin. (5), 27, 187 alin. (1) Cod penal, - complicitate la tentativa de jaf. 1

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Boldurean Alexei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 187, alin. (2) lit. b), e) Cod penal, și să-i fie stabilită pedeapsa de 5 ani 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - prima instanță greșit a calificat acțiunile inculpatului, reîncadrând fapta acestuia din art. 42 alin. (5), art. 27, art. 187, alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza art. 42 alin. (5), 27, 187 alin. (1) Cod penal, considerând că inculpatul nu a aplicat violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei și că nu a comis fapta în participație simplă; - calificarea faptei se efectuează reieșind din intenția persoanei. După cum rezultă din circumstanțele cauzei, Boldurean Alexei și cealaltă persoană au unit eforturile în vederea obținerii unui scop comun. Atât Boldurean Alexei, cât și cealaltă persoană au acționat în scopul obținerii unui rezultat concret și anume de a deposeda forțat pe Xxxxxx de bunurile acesteia și însușirea lor. Boldurean Alexei a acționat nu în scopul acordării ajutorului celeilalte persoane, dar în vederea sustragerii bunurilor de la partea vătămată, adică intenția acestuia a fost îndreptată în direcția survenirii urmărilor prejudiciabile. În acest context, anume în așa mod, reieșind din intenția făptuitorului, este necesar de efectuat delimitarea între săvârșirea faptei între două sau mai multe persoane și complicitate în sensul art. 42 alin. (5) din Codul penal; - în cazul în care persoana are intenția de a acorda ajutor sau susținere făptuitorului în vederea contribuirii la comiterea infracțiunii prin una din modalitățile prevăzute la art. 42 alin. (5) Cod penal, atunci el acționează în calitate de complice. Totodată, în cazul în care persoana are intenția survenirii rezultatului comun, independent de faptul cum concret au fost repartizate rolurile între făptuitori, atunci fapta urmează să fie calificată ca săvârșită de două sau mai multe persoane. Important este spre ce primordial a fost orientată intenția persoanei; - intenția lui Boldurean Alexei a fost îndreptată spre însușirea bunurilor de la partea vătămată Xxxxxx. Astfel, Boldurean Alexei împreună cu cealaltă persoană au repartizat în prealabil rolurile fiecăruia în vederea ușurării comiterii infracțiunii, ceea ce nu influențează asupra calificării faptei și anume, săvârșirea ei de către două persoane. Deși, fapta nemijlocită a fost săvârșită de către unul din făptuitori, care singur a intrat în contact cu obiectul material al infracțiunii, intenția de a sustrage bunul au avut ambii, prin urmare și fapta urmează să fie calificată ca săvârșită de două persoane, în pofida faptului că a doua persoană nu a avut rolul 2 activ. Astfel, în speța dată, unde rolul activ l-a avut cealaltă persoană, iar rolul pasiv - Boldurean Alexei, astfel și acțiunile lor urmează să fie calificate ca săvârșite de două persoane; - cu referire la circumstanța agravantă prevăzută la art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal și anume cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, pentru calificarea acțiunilor nu are importanță faptul când a fost aplicată violența nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori amenințarea cu o astfel de violență, și anume: până la deposedarea de bunuri, concomitent cu aceasta sau nemijlocit după deposedare (dar până la consumarea sustragerii). Este esențial ca, în toate aceste cazuri, violența nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori amenințarea aplicării acesteia să aibă destinația de facilitare a săvârșirii sustragerii sau de reținere la făptuitor a celor sustrase; - poziția instanței că Boldurean Alexei nu a aplicat nemijlocit careva violență față de partea vătămată, este greșită, deoarece aplicarea violenței intra în intenția acestuia, cu toate că se admite că intenția era indirectă; - potrivit circumstanțelor cauzei, Boldurean Alexei admitea, în mod conștient, survenirea durerilor fizice la partea vătămată Xxxxxx sau avea o atitudine indiferentă. Aceasta se confirmă și prin faptul că, când cealaltă persoană a început să lovească partea vătămată, iar aceasta a început să strige, Boldurean Alexei a continuat să-și execute rolul său la comiterea faptei; - existența calificativului „de două persoane” a fost pe deplin demonstrat și dovedit în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei, iar instanța de judecată greșit a calificat fapta lui Boldurean Alexei, ameliorând situația inculpatului și favorizând în așa mod activitatea criminală a altor persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, iar cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale. Totodată, instanța de apel a notat că deși inculpatul Boldurean Alexei în ședința de judecată nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 187 alin. (1) Cod penal, aceasta se demonstrează prin probele verificate de instanța de apel în cadrul cercetării judecătorești, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Xxxxxx (f.d. 185, vol. 1); - declarațiile martorilor Popușoi Anatolie (f.d. 191, vol. I), Popov Vadim (f.d. 210, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29.12.2016, prin care a fost cercetat locul comiterii faptei prejudiciabile și anume stația de troleibuze amplasată pe adresa str. Alba Iulia 15, mun.Chișinău (f.d. 7-9, vol. I); 3 - procesul-verbal de ridicare din 29.12.2016, prin care de la Xxxxxx a fost ridicată o geantă de culoare bej (f.d. 16-18, vol. I); - procesul-verbal de examinare din 29.12.2016, fiind examinată o geantă de culoare bej, în partea de sus de culoare roșie în care se aflau bani în sumă totală de 100 lei în bancnote de unu și cinci, acte personale pe numele lui Xxxxxx, precum și bilete cu inscripția „Rtec” (f.d. 19, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 29.12.2016, prin care s-a constatat că partea vătămată Xxxxxx a recunoscut persoana cu nr.4, care s-a dovedit a fi Boldurean Alexei (f.d. 43-44, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 12.01.2017, în care s-a constatat că martorul Popov Vadim a recunoscut persoana cu nr.5 care s-a dovedit a fi Boldurean Alexei (f.d. 76-77, vol. I); - revendicarea pe numele inculpatului fără careva înscrisuri (f.d. 33, vol. I); - caracteristica inculpatului Boldureanu Alexei de la locul de trai (f.d. 193, vol. I). Instanța de apel a mai indicat că prima instanță a argumentat pe deplin soluția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale. De asemenea, instanța de apel a reținut că prima instanța a analizat probele administrate, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării, constatând că vina inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 187 alin.(2) lit. b), e) Cod penal, nu s-a confirmat și acțiunile lui corect au fost reîncadrate în baza art. 42 alin. (5), art. 27, 187 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: „Complicitate la tentativa de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane”. Mai mult, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului privind calificarea acțiunilor inculpatului potrivit art. 42 alin. (5) art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, deoarece s-a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 27, 187 alin. (1) Cod penal, și din învinuirea adusă lui Boldurean Alexei este necesară excluderea circumstanței agravante „de două sau mai multe persoane” și „cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei”, urmând a fi păstrată calificarea în baza art. 42 alin. (5), art. 27, 187 alin. (1) Cod penal. La fel, instanța de apel a reținut că în speța, Boldurean Alexei intenționa să-i acorde ajutor celei de-a doua persoane prin acțiuni în vederea înlăturării unor eventuale obstacole, în cazul în care acțiunile criminale ale ultimului ar fi fost observate de persoane terțe, acțiuni care sunt specifice complicelui și nu are 4 calitatea de coautor, totodată nu i-a aplicat violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea părții vătămate Xxxxxx. Totodată, instanța de apel a menționat că nu poate fi reținută poziția procurorului, precum că agravanta potrivit art. 187 alin. (2) lit. e) se confirmă prin faptul că, inculpatul în mod conștient admitea, survenirea durerilor fizice la partea vătămată Xxxxxx sau avea o atitudine indiferentă or, în speță lipsește intenția directă sau indirectă a acestuia în vederea aplicării violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, iar cele comise de inculpatul Boldurean Alexei corect au fost recalificate potrivit art. 42 alin. (5) art. 27, 187 alin. (1) Cod penal. De asemenea, s-a indicat că latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 187 Cod penal se caracterizează, în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă. La fel, la calificarea faptei este obligatorie stabilirea scopului special - a scopului de cupiditate. În acest sens, instanța de apel nu a reținut alegațiile procurorului cu privire la calificarea acțiunilor în temeiul prevederilor art. 42 alin. (5) art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, deoarece potrivit declarațiilor părții vătămate și ale martorilor, rezultă că Boldurean Alexei nu a aplicat careva violență față de partea vătămată. Instanța de apel a reținut poziția primei instanțe cu privire la excluderea agravantei prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, menționând în acest sens că prin ordonanța de punere sub învinuire din 30.12.2016 (f.d.49-50, vol. I), dar și potrivit rechizitoriului (f.d. 105-106, vol. I), inculpatul Boldurean Alexei a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5). 27, 187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, acțiunile acestuia fiind individualizate prin complicitate la tentativa de sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei. Astfel, în condițiile în care la comiterea faptei au fost prezenți doar Boldurean Alexei și cea de-a doua persoană, procurorul i-a atribuit primului două calități: atât de complice, cât și de coautor, astfel urmează a fi exclusă circumstanța agravantă „de două sau mai multe persoane”, urmând a fi păstrată calificarea în baza art. 42 alin. (5) Cod penal. Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a concluzionat că, Boldurean Alexei a comis în complicitate cu o altă persoană tentativa de a sustrage în mod deschis bunul altei persoane, rezervându-și din start rolul de complice și contribuind la comiterea infracțiuni: prin înlăturarea obstacolelor. În consecință, s-a atestat că procurorul nu a demonstrat cu certitudine și fără echivoc vinovăția inculpatului Boldurean Alexei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 27, 187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, fiind necesară reîncadrarea juridico-penală a faptelor acestuia în baza art. 42 alin.(5), 27, 187 alin. (1) Cod 5 penal, componență de infracțiune existența căreia, în opinia instanței, a fost demonstrată în afară de orice dubiu rezonabil. Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a stabilit că prima instanță a ținut cont de prevederile art. 75-77 Cod penal, adică, de pericolul social al infracțiunii comise de Boldurean Alexei, de gravitatea acesteia, care se califică ca infracțiune mai puțin gravă, considerând că acesta poate fi corectat și reeducat prin aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, luând în considerare faptul că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, este invalid de gardul II, astfel, legal și întemeiat a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, pedeapsă pe care a considerat-o echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța a admis o eroare gravă de fapt și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța de apel greșit a conchis că în acțiunile inculpatului nu se regăsește circumstanța agravantă - săvârșirea infracțiunii de două sau mai multe persoane, iar Boldurean Alexei a acționat în complicitate la acțiuni de jaf; - instanța de apel distorsionat a tratat comentariile din literatura juridică de specialitate, la analiza elementelor componente ale infracțiunii de jaf, or noțiunea „de două sau mai multe persoane” nu este echivalentul noțiunilor „participație simplă” sau „participație complexă” în sensul art. 44 și 45 Cod penal; - calificarea faptei făptuitorului se efectuează reieșind din intenția persoanei. Prin urmare, după cum rezultă din circumstanțele cauzei, Boldurean Alexei si cealaltă persoană au unit eforturile în vederea obținerii unui scop comun. Atât Boldurean Alexei, cât și cealaltă persoană au acționat în scopul obținerii unui rezultat concret și anume de a deposeda forțat pe Xxxxxx de bunurile acestei și însușirea lor. Boldurean Alexei a acționat nu în scopul acordării ajutorului celeilalte persoane, dar în vederea sustragerii bunurilor de la partea vătămată, adică intenția acestuia a fost îndreptată în direcția prevenirii urmărilor prejudiciabile. În acest context, anume în așa mod, reieșind din intenția făptuitorului, este necesar de efectuat delimitarea între săvârșirea faptei între două sau mai multe persoane și complicitate în sensul art. 42 alin. (5) din Codul penal; - în cazul în care persoana are intenția de a acorda ajutor sau susținere făptuitorului în vederea contribuirii la comiterea infracțiunii prin una din modalitățile prevăzute la art. 42 alin. (5) Cod penal, atunci el acționează în calitate 6 de complice, totodată, în cazul în care persoana are intenția survenirii rezultatului comun, independent de faptul cum concret au fost repartizate rolurile între făptuitorii, atunci fapta urmează să fie calificată ca săvârșită de două sau mai multe persoane. Important este unde primordial a fost îndreptată intenția persoanei. În speța supusă examinării, intenția lui Boldurean Alexei a fost îndreptată spre însușirea bunurilor de la partea vătămată Xxxxxx. Astfel, Boldurean Alexei împreună cu cealaltă persoană au repartizat în prealabil rolurile fiecăruia în vederea facilitării comiterii infracțiunii, ceea ce nu influențează asupra calificării faptei și anume, săvârșirea acesteia de către două persoane; - deși fapta nemijlocit a fost săvârșită de către unul din făptuitori, care singur a intrat în contact cu obiectul material al infracțiunii, intenția de a sustrage bunul au avut ambii, așadar și fapta urmează să fie calificată ca săvârșită de două persoane, deși în acest sens a doua persoană nu a avut rolul activ; - cu referie la circumstanța agravantă prevăzută la art. 187 alin. 2 lit. (e) Cod penal, poziția instanței că Boldurean Alexei nu a aplicat nemijlocit careva violență față de partea vătămată, este greșită, deoarece aplicarea violenței intra în intenția acestuia, cu toate că se admite că intenția a fost indirectă; - inculpatul Boldurean Alexei în mod conștient admitea, survenirea durerilor fizice la partea vătămată Xxxxxx, sau avea o atitudine indiferentă. Aceasta se confirmă și prin aceea că, atunci când cealaltă persoane a început să lovească pe partea vătămată, iar aceasta a început să strige, Boldurean Alexei a continuat să-și execute rolul său la comiterea faptei; - formulările generale și abstracte invocate în decizia recurată, fac dovada încălcării de către instanța de apel a prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, or nu s-a expus la chestiunile de fapt importante la soluționarea cauzei, iar prin această inactivitate instanța de a apel a provocat o stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția adoptată; - instanța de apel, la adoptarea deciziei de menținere a soluției primei instanțe, a repetat eroarea de drept admisă de către aceasta și nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 7 Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și anume cazurile când: „instanța a admis o eroare gravă de fapt și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;”. Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ce ține de încadrarea juridică a faptei, din următoarele considerente. Potrivit art. 414 Cod de procedură penlă, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. 8 Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții descriptive a deciziei atacate (f.d. 32-33, vol. II), rezultă că instanța de apel contrar prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză și s-a expus, fără a întreprinde toate măsurile de a elucida toate circumstanțele cauzei, în privința chestiunii esențiale invocate de procuror în apel ce ține de prezența în acțiunile inculpatului Boldurean Alexei a agravantei prevăzute de lit. (e) alin. (2), art. 187, 27, 42 alin. (5) Cod penal, - „cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei”, menționând pripit că este corectă soluția primei instanțe de excludere a acestei agravante, din considerentul că „deoarece potrivit declarațiilor părții vătămate și ale martorilor, rezultă expres că Boldurean Alexei nu a aplicat violență față de partea vătămată”. Astfel, instanța de apel la adoptarea acestei concluzii, nu a ținut cont de faptul că inculpatul Boldurean Alexei, chiar dacă acesta nu a aplicat nemijlocit violența, acesta în mod conștient, a admis aplicarea violenței și survenirea durerilor fizice la partea vătămată Xxxxxx, și a avut o atitudine indiferentă față de violență, or împărțind rolurile și atunci când cealaltă persoană a început să lovească partea vătămată, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, iar aceasta a început să strige, Boldurean Alexei a continuat să-și execute rolul său la comiterea faptei - de a sta la pândă, și ulterior a fugit de la locul comiterii infracțiunii împreună cu persoana, care a aplicat violență, ce confirmă că el a fost complice la comiterea jafului cu aplicarea violenței nepericuloase, reieșind din consecințele survenite. Cu referire la solicitarea procurorului din apel, de a încadra acțiunile inculpatului Boldurean Alexei în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul penal lărgit invocă că prin Rechizitoriu (f.d. 106 verso, vol. III), inculpatului Boldurean Alexei i-au fost incriminate art. 42 alin. (5), 27, 187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, indicându-se că a comis complicitate, are rol de complice. Astfel, solicitarea procurorului de a trece la coautorat fără a modifica învinuirea în prima instanță, nu este posibilă, cum nu este posibil de calificat aceleași acțiuni ca comise în rol de coautor și de complice în speța dată. În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o decizie de menținere a sentinței primei instanțe, printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale descrise supra, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază această soluție și astfel recursul declarat de procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. 9

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat, nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe Boldurean Alexei Xxxxx cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 25 aprilie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 10