1ra-2363/ 2018 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 208 alin. 1 Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 208 alin. 1 Cp
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-2363/ 2018 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 208 alin. 1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-346/2019
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
20 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte: Timofti Vladimir,
judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
avocatul Crasnostan Andrei în numele inculpatului Titica Mihai, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02
octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe
Titica Mihai XXXXX, născut la XXXXX,
originar și domiciliat XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 25.05.2015 – 12.06.2018;
Instanța de apel: 17.07.2018 – 02.10.2018;
Instanța de recurs: 14.12.2018 – 20.03.2019;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 12 iunie 2018,
Titica Mihai, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de
art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și art.208 alin.(1) Codul penal și în baza
acestor legi i-a fost stabilită pedeapsa după cum urmează:
- pe art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Codul penal - la 2 (doi) ani închisoare;
- pe art.208 alin.(1) Codul penal - la 1 (unu) an închisoare.
Conform alin. (1) art.84 Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, lui
Titica Mihai i-a fost stabilită, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa
definitivă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare în penitenciar de tip
semiînchis.
Din contul lui Titica Mihai a fost încasat în folosul părții vătămate Oleinic
Adrian, paguba materială în sumă totală de 8000 (opt mii) lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că în noaptea de 02
spre 03 ianuarie 2015, inculpatul Titica Mihai împreună și prin înțelegere cu
minorul XXXXX, a.n.XXXXX, având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor
altei persoane, a pătruns în ograda vilei cet. Oleinic Adrian amplasată în S.
1
Răzeni, r-nul Ialoveni, unde, prin deteriorarea geamului casei cu o rangă de
metal de către minorul XXXXX, ultimul împreună cu Titica Mihai au intrat în
interior, de unde au sustras pe ascuns un set cinema ”Palladium 5+1”, compus
din DVD CD, o telecomandă, 5 boxe mici și una mare de culoare sură la prețul
total de 3600 lei MD, un procesor de model LG” - 600 lei MD, un aspirator
„Samsung”- de culoare albastră cu seria 81DW9010SK cu accesoriu la prețul de
1000 lei MD, un sac de dormit de model ”Mumia”, cu husă-500 lei MD; 2 boxe de
la computer de model ”Labtec Spin-45” -180 lei MD; un costum schi ”Crivit”-
1000 lei MD; o trusă cosmetică bărbătească ”Bally”-1800 lei MD; o plapumă
electrică ”Beurer” de culoare cafenie deschis - 250 lei MD; 2 burghete de metal
la preț a unuia de 40 lei MD; o scurtă de model ”adidas”-100 lei MD; o plapumă
veche de culcare roșie - 50 lei MD; un încălzitor aer „First”-180 lei MD; un
telefon de model ”Loevve Alpha tel E confort” - 50 lei MD; o geantă din materie -
50 lei MD cu care s-a ascuns, căuzîndu-i proprietarului o pagubă materială
considerabilă în sumă totală de 7820 lei MD.
Tot el, Titica Mihai cunoscând despre faptul că, XXXXX este minor, având
scopul instigării ultimului la comiterea acestei infracțiuni l-a instigat pe acesta
să sustragă bunuri. Astfel ca urmare a acțiunilor lui Titica Mihai și minorul
XXXXX în noaptea de 02 spre 03 ianuarie 2015 au pătruns în ograda vilei situată
în s. Rezeni r. Ialoveni ce-i aparține lui Oleinic Adrian, au sustras pe ascuns
bunurile ultimului, cu care s-au ascuns și au pricinuit un prejudiciu material
considerabil în sumă totală de 7820 lei MD.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror și de către avocatul Tăut
Ion în numele inculpatului Titica Mihai.
3.1. Procurorul Tumuruc Marcel, declarând apel a solicitat casarea parțială a
sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care Titica
Mihai să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186
alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal și art.208 alin.(1) Codul penal și în baza acestor
legi a-i stabili pedeapsa după cum urmează: pe art. 186 alin.(2) lit. b, c, d) Cod
penal - șase luni închisoare; pe art.208 alin.(1) Codul penal - șase luni
închisoare, iar potrivit prevederilor art.84 Codul penal, pentru concurs de
infracțiuni, lui Titica Mihai a-i stabili, prin cumul total al pedepselor aplicate,
pedeapsa definitivă de un an închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip semiînchis. Conform prevederile art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită
de un an închisoare stabilită prin sentința din 12 iunie 2018, de cumulat total
pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin sentința din 14 decembrie 2013, pe
motiv că Titica Mihai a comis o nouă infracțiune în termenul de probă, invocând
următoarele argumente:
- la stabilirea pedepsei definitive instanța de fond nu a ținut cont de faptul
că Titica Mihai a fost anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Ialoveni din
14 decembrie 2013 la 2 ani închisoare cu aplicarea prevederilor art.90 Cod
penal cu suspendarea executării sentinței pe un termen de 2 ani;
2
- instanța de judecată după aplicarea prevederilor art.84 Cod penal, urma
să se expună și asupra aplicării prevederile art.85 Cod penal, fapt care a fost
omis de către instanța de fond la pronunțarea sentinței.
3.2. Avocatul Tăut Ion în numele inculpatului Titica Mihai, declarând apel a
solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță de achitare a lui Titica Mihai
condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal din motiv că fapta
n-a fost săvârșită de inculpat, invocând următoarele argumente:
- instanța contrar cerințelor legale, s-a bazat la adoptarea sentinței doar pe
declarațiile date în faza urmăririi penale, neexaminând nici o probă în ședința
de judecată;
- Titica Mihai de la bun început a declarat că el nu a participat la
sustragerea bunurilor și nu l-a atras pe minorul XXXXX la comiterea infracțiunii.
Cu atât mai mult el nici nu cunoștea unde se afla domiciliu lui Oleinic Adrian, din
care au fost sustrase bunurile, or, bunurile depistate la Titica Mihai le-a dat
minorul, necunoscând proveniența lor.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie
2018, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Tăut Ion, admis apelul
procurorului, casată sentința în partea stabilirii pedepsei definitive, conform
art. 85 Cod penal și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
A fost stabilită pedeapsa definitivă lui Titica Mihai, conform prevederilor
art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin adăugirea parțială la pedeapsa
numită a părții neexecutate a pedepsei numite lui prin sentința Judecătoriei
Ialoveni din 14 decembrie 2013, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani
și 6 luni, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.
În rest, sentința a fost menținută.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că la
pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de
fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Titica Mihai a săvârșit
infracțiunea imputată.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la
cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se
prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în
ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.
Astfel, cu toate că inculpatul Titica Mihai vina în comiterea furtului
încriminat nu a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că vina lui se dovedește
integral de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente,
utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi:
- Declarațiile părții vătămate Oleinic Adrian;
- Declarațiile bănuitului XXXXX;
3
- procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 03.01.2015
înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni sub nr.3
(f. d. 18);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului (f. d. 19);
- procesul-verbal de examinare a obiectului cu anexa foto tabel (f. d. 20).
Astfel, instanța de apel a conchis că întreaga sistemă de probe analizată
mai sus, demonstrează, cu certitudine, vinovăția inculpatului Titica Mihai în
comiterea infracțiunilor imputate lui și combat argumentele apelantului a
apărătorului Tăut Ion în interesele inculpatului Titica Mihai precum că
învinuirea înaintată inculpatului Titica Mihai și starea de fapt constatată de
instanța de fond nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar
probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod
greșit, inclusiv și argumentul apelantului precum că Titica Mihail nu a participat
la sustragerea bunurilor de la Oleinic Adrian și nu l-a atras pe minorul Titica
Emanoil la comiterea infracțiunii.
A mai menționat instanța de apel că, nerecunoașterea vinovăției de către
Titica Mihai de comiterea infracțiunilor imputate nu echivalează cu achitarea
lui, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate,
dovedesc cu certitudine comiterea de către dânsul a faptelor încriminate și o
califică ca o metodă de apărare, or persoana care pe parcursul procesului penal
are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită
penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres
prevăzută de legea procesual penală, nerecunoașterea vinovăției de către Titica
Mihai se apreciază ca un drept al acestuia și ca o metodă de apărare.
Prin urmare, argumentul apelantului precum că Titica Mihai nu a participat
la sustragerea bunurilor de la Oleinic Adrian și nu l-a atras pe minorul Titica
Emanoil la comiterea infracțiunii este nefondat, or, argumentul dat vine în
contradicție cu declarațiile bănuitului Titica Emanuil, date în cadrul urmăririi
penale în calitate de bănuit, precum și cu întreaga sistemă de probe analizată
mai sus, demonstrează, cu certitudine, vinovăția inculpatului Titica Mihai în
comiterea infracțiunilor imputate lui.
Instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe enumerate mai sus
și apreciată de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de
procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul
că inculpatul Titica Mihai, a comis infracțiunile imputate lui, prevăzute la
art. 208 alin. (1) Cod penal, adică, instigarea minorului la comiterea infracțiunii
și art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Codul penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a
bunurilor altei persoane, comisă de două sau mai multe persoane, cu
pătrunderea în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Tot aici, instanța de apel a relevat, că instanța de fond corect a constatat că
în acțiunile inculpatului Titica Mihai sunt prezente toate elementele constitutive
ale infracțiunilor prevăzute de art.208 alin.(1) și art.186 alin.(2) lit. b), c), d)
Cod penal, inclusiv și latura obiectivă, argumente pe care instanța de apel le-a
4
acceptat și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în
corespundere cu jurisprudența și practica CEDO.
Totodată, instanța de apel a considerat că instanța de fond, la numirea
felului și măsurii de pedeapsă inculpatului Titica Mihai, în conformitate cu
art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, că fac parte
din categoria celor mai puțin grave, de persoana inculpatului Titica Mihai, însă
prima instanță nu a ținut cont de faptul că Titica Mihai a fost anterior
condamnat prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 14 decembrie 2013 la 2 ani
închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 180
ore, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal cu suspendarea executării
sentinței pe un termen de 2 ani (f. d. 67-69).
Astfel, instanța de fond aplicând prevederilor art.84 Cod penal, pentru
concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, necătând la
faptul că acuzarea, în cadrul dezbaterilor judiciare a orientat instanța privitor la
aplicarea prevederilor art.85 Cod penal în privința inculpatului (f. d. 219),
aceasta nu s-a expus și asupra aplicării prevederile art.85 Cod penal, aplicarea
pedepselor în cazul cumulului de sentințe și anume, instanța de fond, urma să-i
cumuleze la pedeapsa stabilită prin sentința din 14 decembrie 2013, pedeapsa
stabilită prin sentința din 12 iunie 2018, deoarece infracțiunile pentru care
Titica Mihai a fost recunoscut culpabil prin sentința din 12 iunie 2018, au fost
comise în luna ianuarie 2015, adică în termenul de probă stabilit prin sentința
din 14 decembrie 2013, fapt care a fost omis de către instanța de fond la
pronunțarea sentinței.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar la 30
noiembrie 2018, în termen, avocatul Crasnostan Andrei în numele inculpatului
Titica Mihai, prin care solicită admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de
apel în partea admiterii apelului declarat de procuror și casarea sentinței, cu
remiterea cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6)
alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele
argumente:
- Instanța de apel a adoptat contrar prevederilor legale decizia în partea
stabilirii pedepsei definitive lui Titica Mihai, prin aplicarea prevederilor art. 85
Cod penal.
Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității
recursului pe motiv, că pedeapsa stabilită de instanța de apel este în
dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute de art. 76 – 77
Cod penal, precum și efectele acestora prescrise în art. 78, 85 Cod penal.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal îl consideră inadmisibil din
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
5
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, dispune
inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de
conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.
Potrivit art. 351 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, la numirea
cauzei deferite judecării, instanța decide admiterea apărătorului ales de
inculpat sau, dacă acesta nu are apărător ales, solicitarea desemnării acestuia de
către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență
Juridică Garantată de Stat.
Totodată, potrivit art. 361 alin. (1) Cod de procedură penală, președintele
ședinței de judecată anunță numele și prenumele apărătorului și constată dacă
inculpatul acceptă asistența juridică a acestui apărător, renunță la el cu
schimbarea lui sau singur își va exercita apărarea. Instanțele de fond, judecând
cauza cu participarea părților, înainte de a purcede la cercetarea
judecătorească, în partea pregătitoare a ședinței de judecată, verifică în temeiul
prevederilor menționate dacă inculpatul este de acord ca un avocat concret să-i
reprezinte interesele în instanță.
Prin alte cuvinte, instanța de judecată trebuie în mod obligatoriu să
concretizeze dacă inculpatul este de acord ca interesele sale să fie reprezentate
de un apărător concret prin consemnarea acestui fapt în procesul-verbal al
ședinței de judecată și să decidă admiterea acestui apărător printr-o încheiere
protocolară.
Concomitent cu acordul manifestat de către inculpat în ședința de judecată
privind reprezentarea intereselor sale de către un apărător concret și admiterea
acestuia de către instanța de judecată, devin aplicabile prevederile art. 68
alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, potrivit cărora apărătorul care a
participat la examinarea cauzei este în drept să atace sentința sau orice altă
hotărâre judecătorească în cauza respectivă.
Pe cale de consecință, reieșind din conținutul normei nominalizate supra,
se conchide că apărătorul admis să reprezinte interesele inculpatului în prima
instanță va fi în drept să conteste cu apel sentința, iar apărătorul ales și admis în
instanța de apel va fi în drept să conteste cu recurs ordinar decizia instanței de
apel.
Pe de altă parte, în ipoteza în care inculpatul își alege un alt apărător, decât
cel care a participat în apel, pentru a-i reprezenta interesele în instanța de
recurs, este necesar consimțământul lui expres, adică este aplicabilă aceeași
regulă prescrisă pentru prima instanță și instanța de apel în dispoziția art. 361
alin. (1) Cod de procedură penală, în ceea ce privește consimțământul
inculpatului la reprezentarea în judecată de către un avocat concret. Prin alte
cuvinte, această reglementare legală rămâne valabilă și pentru instanța de
recurs.
În același context, este necesar de menționat că în corespundere cu
prevederile art. 432 alin. (1), în coroborare cu art. 433 alin. (1) Cod de
6
procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu și
judecă recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților. Prin
urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a constata prin audierea
inculpatului dacă ultimul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a
declarat recurs ordinar în numele său.
Modalitatea de confirmare a împuternicirilor oferite de către inculpat
apărătorului său, este reglementată de către legiuitor în dispoziția art. 70 alin.
(1) pct. 1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că avocatul ales poate fi
admis în procesul penal în calitate de apărător la invitația bănuitului,
învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la
solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor interesele cărora
urmează să le apere.
Din conținutul normei precitate, prin „invitația inculpatului” trebuie de
înțeles inițiativa acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs de către un
avocat concret, altul decât cel care a participat în apel.
Totodată, pe această linie de considerente prin sintagma „la invitația
inculpatului” se subînțelege și consimțământul acestuia de a-i fi reprezentate
interesele în recurs de către un alt avocat ales, întrucât invitația inculpatului
adresată unui avocat concret nu poate fi manifestată fără a fi prezent și
consimțământul acestuia.
Prin urmare, avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de
apel anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu
cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013 cu privire la
aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al
avocatului stagiar, cu modificările ulterioare.
Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, pe recto se va indica că
avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele
inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va
indica numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct. 6, subpct. 2) lit. a1 ), b)
din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013).
În această ordine de idei, reieșind din materialele dosarului, Colegiul penal
constată pe parcursul efectuării urmării penale și a judecării cauzei în prima
instanță, interesele inculpatului Titica Mihai, au fost reprezentate de către
avocatul Tăut Ion (f. d. 71, vol. I), ultimul declarând apel în numele inculpatului
(f. d. 229 – 230, vol. I), iar în cadrul judecării cauzei penal în instanța de apel,
inculpatul și-a ales un alt avocat, și anume pe Stoianova Olga, fapt confirmat
prin mandatul anexat la materialele dosarului (f. d. 241, vol. I), însă recursul
ordinar este declarat de către avocatul Crasnostan Andrei, care nu a participat
în cauza dedusă judecății la etapele anterior recursului, iar mandatul anexat
(f. d. 3, vol. II), nu este întocmit conform legislației în vigoare, lipsind numele,
prenumele și semnătura inculpatului.
Ținând cont de cele enunțate, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar
declarat de avocatul Crasnostan Andrei în numele inculpatului Titica Mihai
7
urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și
conținut.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Crasnostan
Andrei în numele inculpatului Titica Mihai, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui
Titica Mihai XXXXX, fiindcă nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 aprilie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
8