1ra-295/2019 — art.326 alin.1 CP

Prima instanță: 08.11.2017 – 02.03.2018;

Instanța de apel: 29.03.2018 – 10.10.2018;

Instanța de recurs: 07.12.2018 – 13.03.2019. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 02 martie 2018, pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, Crulicovschi Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie 75000 (șaptezeci și cinci mii) lei, cu privarea de dreptul, potrivit art. 65 alin.(3) Cod penal, de a ocupa funcții de conducere pe un termen de 1 an. S-a respins solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea sumei de 5184 lei sub formă de cheltuieli judiciare, ca neîntemeiată. 2. Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat, că Crulicovschi Nicolae, activând în calitate de director al Societății pe Acțiuni „Mioara” din mun. Bălți, începând cu 12 septembrie 2017, acționând intenționat și din interes material, susținând că are influență asupra unor persoane publice din cadrul comisiei de specializate din cadrul Primăriei mun. Bălți, în competența cărora intră adoptarea deciziilor de privatizare a spațiilor locative din fondul de locuințe al Primăriei mun. Bălți, în cadrul unor discuții cu cet. Tcaciuc Raisa, care au avut loc la 12.09.2017 în jurul orelor 12:00, în biroul său de serviciu situat în incinta sediului Societății pe Acțiuni „Mioara” (Combinatul de Producere Articolelor din Blănuri) situată în mun. Bălți, pe str. Vasile Alecsandri, 2, a pretins personal pentru sine de la cet. Tcaciuc Raisa mijloace bănești în sumă de 1 000 1 euro, în vederea adoptării unei decizii, prin care să permită privatizarea fără crearea careva impedimente de către cet. Tcaciuc Raisa a apartamentului nr. XXXXX situat pe str. Ștefan cel Mare XXXXX din mun. Bălți, și pentru a elibera acordul pozitiv al întreprinderii pentru privatizarea apartamentului în cauză, mijloace bănești pe care cet. Crulicovschi Nicolae în scopurile indicate mai sus i-a primit personal de la denunțător la data de 02.10.2017, în jurul orelor 14:10 min., în automobilul de model „Opel Vectra”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, aflat în propria folosință, care la moment staționa la parcarea din fața bisericii „Sfîntul Nicolae” de pe str. Ștefan cel Mare din mun. Bălți, bani ce conform cursului valutar stabilit de către Banca Națională a Moldovei pentru data de 02.10.2017 constituie 20 803,7 lei, după care a fost reținut în flagrant de către colaboratorii Direcției Generale Teritoriale Nord a Centrului Național Anticorupție. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 326 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi: Pretinderea, acceptarea, primirea personal de bani, pentru sine sau alte persoane, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de procuror și de avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului Crulicovschi Nicolae. 3.1. Procurorul în procuratura Anticorupție, Dorin Burlacu, nefiind de acord cu sentința dată în latura respingerii încasării cheltuielilor judiciare în termen a contestat- o cu apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței nominalizate, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încasat de la inculpatul Crulicovschi N. suma de 5184 lei sub formă de cheltuieli judiciare. În motivarea temeiniciei apelului și-a expus dezacordul cu soluția instanței de fond privind respingerea solicitării acuzatorului de stat de încasare de la inculpat în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată, considerând că instanța eronat a concluzionat, că de către condamnat pot fi compensate cheltuielile judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă, asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții legali ai părții vătămate, ai părții civile, iar celelalte cheltuieli judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. În opinia acuzatorului de stat aceste cheltuieli judiciare urmează a fi încasate din contul inculpatului în beneficiul statului, conform art.art.227-229 Cod de procedură penală, menționând că, statul și-a asumat obligația pozitivă de a proba vinovăția unei persoane și în acest scop la o anumită etapă a procesului penal a suportat anumite cheltuieli judiciare, care ulterior, în cazul probării vinovăției și condamnării persoanei în condițiile art. 229 Cod penal urmează a fi plătite statului de către condamnat. 3.2. Avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului Crulicovschi Nicolae a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei Bălți și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, în partea ce ține de neaplicarea pedepsei complementare lui Crulicovschi Nicoale. 2 În motivare a invocat ilegalitatea hotărârii contestate doar în partea aplicării pedepsei complimentare în privința inculpatului Crulicovschi Nicolae, sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere, or, în opinia părții apărării, în speța dată, sunt aplicabile prevederile art.79 Cod Penal, menționând că, Crulicovschi Nicolai este unicul întreținător al familiei sale, are la întreținerea sa soția - Crulicovschi Svetlana, care este invalid de grupa II, pensia de invaliditate fiind de circa 400 lei, iar salariul său primit în cadrul SA „Mioara” reprezintă unica sursă de venit al familiei. Astfel, prin privarea de dreptul de a exercita funcții de administrator la SA „Mioara” familia Crulicovschi va rămâne fără surse de existență, fiind contrar prevederilor art.75 Cod penal, or, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată trebuie să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, aplicându-i o pedeapsă echitabilă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2018 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Crulicovschi Nicolae de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal. Reieșind din faptul că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța de apel a indicat că, legalitatea sentinței atacate va fi verificată sub aspectele de drept: dacă există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul, prin cerere a solicitat examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscând săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, iar instanța de fond prin încheierea protocolară a dispus examinarea cauzei în procedură simplificată, în baza art. 364/1 Cod de procedură penală. 5.1. Cu privire la argumentele procurorului, instanța de apel a considerat că sunt nefondate, și în acest sens a notificat prevederile art. 227 și 143 alin.(1) pct. 3) și 5) Cod de procedură penală, menționând că, cheltuielile legate de efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, deoarece suma pretinsă de apelant nu este inclusă în lista cheltuielilor judiciare prevăzute la art. 227 Cod de procedură penală. Mai mult, acest în context, instanța de apel a subliniat că, suportarea cheltuielilor respective de către stat, constituie o obligație pozitivă a acestuia, în sensul prevederilor CEDO. 5.2. Referitor la motivele invocate de avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului Crulicovschi Nicolae în latura aplicării pedepsei complementare, instanța de apel le-a respins, considerând corectă poziția instanței de fond în latura dată și notificând prevederile art. 65 alin.(3) Cod penal, a menționat, că în cazul infracțiunilor 3 de corupție noțiunea „gravitatea infracțiunii săvârșite" trebuie înțeleasă în sensul că aceste infracțiuni, comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol deosebit de grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit activitatea acestora. Persoanele care comit infracțiuni de corupție au calitatea de subiect special și sunt persoane supuse unei responsabilități deosebite față de alți infractori, astfel că și aprecierea a careva circumstanțe, ca atenuante sau excepționale, obligă instanțele de judecată să manifeste o deosebită atenție. Prin urmare, afirmația apărării că pedeapsa pentru infracțiunea comisă de inculpat este una prea aspră și că instanța nu a reținut circumstanțele atenuante, precum că Crulicovschi Nicolae a recunoscut fapta sa, deci și-a asumat responsabilitatea pentru ceea ce a săvârșit, a conștientizat gravitatea celor comise și s-a căit sincer, circumstanțe care luate în ansamblu atenuează pedeapsa, dar nu pot fi reținute ca motive ce ar putea justifica neaplicarea pedepsei complementare sub formă de privare de dreptul de a ocupa funcții de conducere. La fel, instanța de apel, analizând acțiunile inculpatului care a comis infracțiunea de trafic de influență, a stabilit că ultimul a cauzat daune intereselor societății, a afectat imaginea instituțiilor statale și a întregii societăți, respectiv a cauzat daune nemateriale, care indiferent că persoana vinovată a fost condamnată, nu pot fi considerate ca total reparate. Reieșind din circumstanțele cauzei și materialele anexate la dosar, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la individualizarea pedepsei corect nu a apreciat drept plauzibile și relevante caracteristicile inculpatului, odată ce un asemenea comportament este prescris tuturor funcționarilor prin lege. Situație similară cu lipsa antecedentelor penale și lipsa dependenței de alcool și droguri, or acestea sunt condiții indispensabile pentru accedere într-o funcție de conducere. Totodată, reiterând că pedeapsa principală, precum și cea complementară a fost individualizată corect de către instanța de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut de art. 61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Decizia instanței de apel, pronunțată integral la 07 noiembrie 2018, este atacată, la 19 noiembrie 2018, cu recurs ordinar de către avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului Crulicovschi Nicolae, care, invocând prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, în partea aplicării pedepsei complimentare sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie exclusă pedeapsa complementară, invocând aceleași motive care au fost expuse în cererea de apel.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului Crulicovschi Nicolae, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. 4

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal, analizând conținutul recursului declarat consideră, că argumentele invocate de către partea apărării sunt nefondate și în acest sens reiterează că, judecarea cauzei penale vizate în recursul ordinar a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, și la judecarea apelului declarat de inculpat, instanța de apel a verificat îndeplinirea de către prima instanță a cerințelor dispozițiilor art. 364/1 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, constatând că opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate nu a fost viciată și respectând prevederile pct. (8) al acestui articol, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal. Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe în ce privește individualizarea pedepsei inculpatului, și anume privind aplicarea pedepsei complimentare sub formă de privarea de dreptul, potrivit art.65 alin.(3) Cod penal, de a ocupa funcții de conducere, deoarece la judecarea apelului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de recurent, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată. Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de avocatul 5 Guțu Tatiana în numele inculpatului Crulicovschi Nicolae se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului Crulicovschi Nicolae împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Crulicovschi Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 11 aprilie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecător Toma Nadejda Judecător Boico Victor 6