1ra-493/19 — art.190 alin.4 CP

1ra-493/19 — art.190 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-493/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Maria Ghervas,

Dumitru Mardari,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut,

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 07 noiembrie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2018, în privința

inculpatului

Profir Aurel.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 25 05.2015 – 07.11.2017,

instanța de apel: 28.11.2017 – 05.11.2018,

instanța de recurs: 24.01.2019 – 05.03.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod

penal, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

05 februarie 2013, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Lidia Dilion, în

privința căreia cauza a fost disjungată în procedură separată și există o hotărâre

judecătorească irevocabilă, prin participație simplă, prin abuz de încredere și

înșelăciune, sub pretextul vânzării apartamentului nr.xx, din str. Calea Ieșilor xx,

mun. Chișinău, care aparține cu drept de proprietate lui Cosianciuc Svetlana, a primit

de la Reșetneac Iuri, suma de 8400 euro, echivalentul a 137.124,12 lei.

Astfel, Profir Aurel, acționând prin intenție directă, urmărind scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul

1

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient

survenirea acestor urmări, a determinat-o pe Lidia Dilion ca, în baza procurii nr.486,

autentificată la data de 04.02.2013 de către notarul public Volimbovscaia Zinaida,

reprezentând-o pe Cosianciuc Svetlana, să înstrăineze lui Reșetneac Iuri

apartamentul nr.xx din str. Calea Ieșilor xx, mun. Chișinău. Încheind contractul de

vânzare-cumpărare din 05.02.2013, cu nr. de înregistarare 1398, autentificat de

notarul public Viorica Nagacevschi, tăinuind faptul că, încă la 31.10.2003, prin

hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, emisă pe marginea dosarului cu

nr.2-2283/03, Cosianciuc Svetlana a fost declarată incapabilă, asupra sa fiind

instituită tutela, în apartamentul menționat rămânând să locuiască fiul acesteia

Cosianciuc Artur.

Prin urmare, Profir Aurel a însușit suma de 137.124,12 lei, dispărând într-o

direcție necunoscută, iar Reșetneac Iuri nu a mai putut intra în posesia imobilului

vizat, astfel fiindu-i cauzate prejudicii materiale în proporții deosebit de mari.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca

escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de

mari.

În ședință de judecată, ținând cont de modificările operate în art. 126 alin. (1)

Cod penal, a solicitat reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 190 alin. (4)

Cod penal, ca dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz

de încredere, săvârșită de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, declarând că în anul

2011-2012 a activat neoficial în calitate de agent imobiliar, publica anunțuri în ziarul

„Makler” căutând cumpărători. În rezultat, a fost telefonat de persoane necunoscute

care doreau să vândă un apartament. Când s-a întâlnit cu Dilion L. și Consianciuc

S., una s-a prezentat drept proprietară al apartamentului vizat, după care i-au arătat

apartamentul, comunicând prețul și trasmițând-i cheile, pe care le-a luat fără a

verifica actele cine este proprietarul locuinței. A comunicat doamnelor că pentru

tranzacția de vânzare cumpărare urmează să-i achite 200 euro. Ulterior, a fost

telefonat de Reșetneac I.

Declarațiile părții vătămate Reșetneac Iuri, răstoarnă învinuirea înaintată

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, deoarece acesta a confirmat că banii

nu i-a transmis lui Profir A,, dar lui Dilion L.

Martorilor acuzării, Zinaida Volimbovscaia și Viorica Nagacevschi, au relatat

că nu-1 cunosc pe inculpat și nu 1-au văzut nici odată.

Astfel, învinuirea înaintată inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (4) Cod penal nu s-a confirmat și în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3)

Cod de procedură penală, acesta urmează a fi achitat, deoarece în ordonanța de

punere sub învinuire, procurorul n-a indicat care a fost rolul și acțiunile concrete ale

inculpatului în comiterea escrocheriei.

În ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine că în anii 2008-2013, Profir

A., publicând anunțuri în ziarul ”Makler”, a activat neoficial, în calitate de agent

imobiliar prestând servicii contra unei remunerări. Astfel, a convenit cu Dilion L. și

Cosianciuc S., una din care s-a prezentat drept proprietara ap. 11 D din str. Calea

Ieșilor 16/2. I-a fost arătat apartamentul și transmise cheile, în scopul căutării

2

cumpărătorului contra unei remunerații de 200 euro. După ce a publicat anunțul în

„Makler”, i-a prezentat lui Reșetneac I., care s-a arătat interesat de procurarea

acestuia. I-a prezentat documentele în original și copie pentru a fi verificate,

organizându-i o întâlnire cu proprietara la notarul Nagacevschi V., unde a fost

încheiată tranzacția de vânzare-cumpărare, iar Reșetneac I. a transmis lui Dilion L.

8400 euro.

Prin urmare, inculpatul nu cunoștea că Dilion L. și Cosianciuc S., care era

declarată incapabilă prin hotărărea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

31.10.2003, intenționau să vândă ilegal apartamentul nominalizat.

Probele administrate, nu au confirmat cu certitudine că inculpatul a comis

fapta de escrocherie, deci fapta incriminată ultimului nu întrunește elementele

infracțiunii lipsind latura obiectivă și cea subiectivă.

Versiunea inculpatului că nu a săvârșit fapta nu a fost combătută prin probele

administrate.

Sentința de condamnare, nu poate fi întemeiată exclusiv pe declarațiile părții

vătămate că inculpatul a fost în înțelegere cu Dilion L., deoarece în ședința de

judecată s-a stabilit contrariul. Acest fapt se confirmă și prin explicațiile lui Dilion

L. din sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29.12.2014, prin care a fost

condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 8 ani închisoare, unde nu a declarat

nimic despre Profir A.

Astfel, partea acuzării nu a prezentat probe suficiente care ar proba că

inculpatul, prin acțiunile sale, a comis fapta incriminată de escrocherie.

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art.

190 alin. (4) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

de conducere în instituții legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 ani.

Apelantul a invocat că instanța a dat o apreciere juridică greșită

circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, cât și probelor prezentate în susținerea

învinuirii, care dovedesc vinovăția inculpatului, inclusiv declarațiile părții vătămate

Reșetneac Iurii, că prin intermediul ziarului „Makler” a făcut cunoștință cu Profir

A., care s-a prezentat ca „Ivan”. Cu acesta a dus negocierile, înțelegându-se la prețul

de 9000 euro. Dânsul i-a prezentat o copie de pe contractul de vânzare-cumpărare,

proprietară fiind Cosianciuc S., că pentru a autentifica contractul de vânzare-

cumpărare vor merge la notarul Nagacevschi V. și că în continuare la tranzacție va

participa sora sa - Dilion Lidia, care după perfectarea actelor a și primit suma de

8400 euro. La 07.02.2013, a mers la apartament, unde urma să preia cheile și să-i

transmită lui Dilion L. restul sumei de 600 euro, însă, aceasta nu a venit. I-a deschis

ușa o personă pe nume „Artur”, care este feciorul lui Cosianciuc S. și care despre

vânzarea apartamentului nu cunoaștea nimic.

Martorului Volimbovscaia Zinaida, a relatat că a autentificat procura nr.486,

cu drepturi de administrare și înstrăinare a locuinței, la solicitarea lui Cosianciuc

Svetalana. Buletinul de identitate și actele persoanei care urmează a fi împuternicită,

fiind prezentate de Dilion L. A explicat lui Cosianciuc Svetalana conținutul procurii.

Careva suspecții în comportamentul părților nu au fost sesizate.

Martorul Nagacevschi V., a declarat că a autentificat contractul de vânzare-

cumpărare cu nr.1398 a apartamentului nr.xx din str. Calea Ieșilor xx, mun.

3

Chișinău. La ea, s-a prezentat Dilion L., prin procură din numele lui Cosianciuc S.,

și Reșetneac I. A verificat legalitatea procurii, apoi a identificat părțile prezente la

tranzacție prin acte de identitate. Persoanele date nu au trezit suspiciuni și au fost

destul de sincere la momentul întocmirii tranzacției.

Prin procesul-verbal din 22.02.2013, de la partea vătămată au fost ridicate

copiile contractului de vânzare-cumpărare din 05.02.2013, informația de pe site-ul

„Makler”, cu privire la vânzarea apratamentului cu balcon din 23.01.2013, cu nr.de

telefon „060820948”, cu text în limba rusă, și procura nr.486 din 04.02.2013.

Comform procesului-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după

fotografie din 22.02.2013, partea vătămată Reșetneac Iuri a recunoscut persoana din

imaginea nr. 4, ca fiind persoana cu care a discutat la telefon pe nr.060820948, după

ce a găsit anunțul pe pagina-web www.makler.md, referitor la vânzarea unei odăi

(garsoniere) în valoare de 10.200 euro. Cu persoana respectivă, care s-a prezentat pe

nume „Ivan”, s-a întâlnit la 02.02.2013, la „Moldtelecom”, convenind să-i arate

apartamentul.

Prin procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 26.05.2014,

învinuita Dilion Lidia a recunoscut persoana pe nume „Aurel”, ca fiind Profir Aurel.

Conform sentinței Judecători Buicani, mun. Chișinău din 29.12.2014, Delion

L. a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 8 ani închisoare și

încasată suma de 8400 euro în beneficiul lui Reșetneac I.

Hotărârea instanței de fond nu curpinde motivele pe care se întemeiază soluția,

nefiind cercetate obiectiv și nemijlocit toate circumstanțele cauzei.

Instanța a apreciat eronat declarațiile părții vătămate Reșetneac Iuri, stipulând

că vin în contradicție cu cumulul de probe acumulate în cadrul cauzei penale și

cercetate în instanța de judecată. Or, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 22.02.2013 și 26.05.2014, vin să confirme declarațiile părții

vătămate că anume Profir Aurel este persoana care s-a prezentat ca fiind „Ivan” și

cu care s-a întâlnit la 02.02.2013 la „Moldtelecom”.

Astfel, instanța nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în urma examinării

lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

În ordonanța de punere sub învinuire a lui Profir Aurel, partea acuzării a

concretizat învinuirea adusă și a indicat acțiunile concrete efectuate de către Profir

Aurel în comiterea escrocheriei, în conformitate cu prevederile normelor procesual-

penale, iar prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29.12.2014, Dilion

Lidia a fost condamnată pentru faptul că în urma înțelegerii prealabile și împreună

cu o persoană nestabilită de organul de urmărire penală, care s-a prezentat cu numele

„Ivan”, prin participație simplă, prin abuz de încredere și înșelăciune, sub pretextul

vânzării apartamentului xx, amplasat pe str. Calea Ieșilor xx, mun. Chișinău, care

aparține cu drept de proprietate lui Cosianciuc Svetlana, a primit de la Reșetneac Iuri

8400 euro, echivalentul sumei de 137.124,12 lei.

Din considerentele date, instanța eronat a apreciat că nu a fost prezentată nici

o probă care ar indica direct asupra faptului că Profir Aurel a fost în calitate de

coautor (participație simplă - art. 44, 52 Cod penal), implicat în acțiunile de

4

dobândire ilicită a sumei de bani în valoare de 8400 euro, în schimbul înstrăinării

ilegale a apartamentului nominalizat.

Probatoriul administrat demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal.

noiembrie 2018, apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept ale cauzei, și just a tras concluzia că fapta lui Profir Aurel, nu

întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința

instanței de fond și apel, nu confirmă vina lui Profir Aurel de comiterea infracțiunii

de escrocherie.

Or, pe parcursul judecării cauzei nu au fost aduse careva probe pertinente,

concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, sau ar combate declarațiile lui, care

poartă un caracter consecvent.

Din declarațiile părții vătămate nu rezultă că inculpatul a comis infracțiunea

de escrocherie.

Martorul Dilion Lidia, a declarat în ședința instanței de apel că pe Profir Aurel

îl cunoaște din anul 2011, când a dorit să vândă apartamentul său și când acesta s-a

prezentat ca Stas. Cunoștință cu Consenciuc Svetlana i-a făcut inculpatul Profir

Aurel, care la acel moment se prezenta ca Stasic. La notar, când s-a autentificat

procura, Cosianciuc Svetlana nu era prezentă. Profir Aurel îi spunea că ea trebuie să

fie în locul ei. Ea juca rolul lui Consenciuc Svetlana. La notar s-a prezentat cu

Lepădatu Ludmila, iar inculpatul era afară, în mașină, împreună cu Rahimov

Rustam. Apartamentul 1-a vândut cu 8400 euro. Banii au fost transmiși în biroul

notarului, unde erau prezenți ei trei și persoana cărei a fost vândut apartamentul.

Ludmila Lepădatu a numărat banii și în final tot ea i-a luat, iar ulterior i-a transmis

lui Rahmov Rustam. Profir Aurel era prezent la acel moment. Ea nu a mai văzut

acești bani. Rahimov Rustam o consulta, cum să se prezente ca doamna Cosianciuc

S. Consenciuc S.a vândut apartamentul. În apartamentul care a fost vândut locuia

nepotul lui Coseanciuc S.

Însă, aceste declarații nu pot fi administrate ca utile, deoarece nu au fost

confirmate prin alte probe, iar din mențiunile martorului nu rezultă clar, careva

acțiuni ale lui Aurel Profir, care fiind analizate, ulterior susținute de alte probe ar

contura concluzia că întrunesc elementele infracțiunii de escrocherie.

Astfel, sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul

urmăririi penale, nu se atestă că inculpatul ar fi comis infracțiunea incriminată.

Învinuirea adusă inculpatului, precum că acesta a comis escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, de

două persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari, infracțiune prevăzută de art.

190 alin. (4) Cod penal, nu a fost probată.

În ordonanța de punere sub învinuire a lui Profir Aurel, procurorul nu a indicat

care a fost rolul și acțiunile concrete efectuate de către Profir Aurel în comiterea

escrocheriei.

5

Din probele analizate și apreciate nu se atestă că inculpatul cunoștea că Dilion

Lidia și Cosianciuc Svetlana, care era declarată incapabilă prin hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 31.10.2013, intenționau să vândă contrar

Legii apartamentul nominalizat.

În speță nu poate fi pronunțată o sentință de condamnare doar în baza

declarațiilor părții vătămate și cele ale lui Dilion L., pe când la materialele cauzei

lipsesc probe ce ar indica asupra faptului că Profir Aurel prin acțiunile sale a comis

escrocherie.

declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că instanțele nu au luat în considerare toate probele

acuzării, care au fost indicate în apelul procurorului, pe care instanța de apel le-a

preciat eronat, prin ce a fost respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă,

încălcându-se prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală.

Instanțele nu au luat în considerație declarațiile părții vătămate, a martorilor,

cât și probele prezentate de acuzare, adoptând hotărâri ilegale.

În susținerea poziției sale, procurorul a prezentatat probe care dovedesc

vinovăția inculpatului, și anume declarațiile părții vătămate Reșetneac Iurii, din care

rezultă că prin intermediul ziarului „Makler”, deoarece dorea să procure un

apartament, a făcut cunoștință cu Profir A., care de facto s-a prezentat ca „Ivan”, Cu

acesta a dus negocierile privind vânzarea și cumpărarea apartamentului nr.11 D din

str.Calea Ieșilor 16/2, mun.Chișinău, înțelegându-se la prețul de 9000 euro. Dânsul

i-a prezentat o copie a contractului de vânzare-cumpărare, proprietara la acel

moment fiind Cosianciuc S. Apoi i-a comunicat că este ncesar de a merge la notar

pentru a autentifica contractul de vânzare-cumpărare, la ce inculpatul i-a comunicat

că poate merge la notarul Nagacevschi Viorica și că în continuare va participa sora

sa Dilion Lidia, care după perfectarea actelor a primit suma de 8400 euro. La

07.02.2013, a mers la noul său apartament, unde urma să preia cheile și să-i transmită

lui Dilion L. restul sumei de 600 euro, însă, aceasta nu a venit, ușa i-a deschis-o o

personaă pe nume „Artur”, care s-a prezentat că este feciorul lui Cosianciuc S și

despre faptul vânzării -cumpărării apartamentului nu cunoșate nimic; a martorului

Volimbovscaia Zianida, care a relatat că a autentificat procura cu nr.486, în urma

solicitării la 04.02.2013 de către Cosianciuc Svetlana, care i-a solicitat întocmirea

unei procuri generale cu drepturi de administrare și înstrăinare. A solicitat buletinul

de identitate și actele persoanei care urmează a fi împuternicită, acestea fiind

prezentate de Dilion Lidia. Cosianciuc Svetlana a declarat că conștientizează faptul

că împuternicește pe Dilion L. cu atribuții de administrare. Nu a pus la îndoială

descernământul persoanei în cauză sau alte lucruri trecute în mod tăcit de către

Cosianciuc Sv.; a martorului Nagacevschi V., care pe marginea adresărilor pe cauza

dată a declarat că a autentificat contractul de vînzare-cumpărare cu nr.1398 a

apartamentului nr.xx din str.Calea Ieșilor xx, mun.Chișinău. La ea, s-a prezentat

Dilion L. prin procură din numele lui Cosianciuc S.. A verificat legalitatea procurii,

care nu a fost anulată, apoi a identificat părțile prezente la tranzacție prin acte de

identitate, constatând că Dilion L. s-a prezentat în deplinătatea facultăților mintale

și cu toate actele asupra bunului supus înstrăinării. Precum a identificat prin actul de

6

identitate și cet.Reșetneac Iu., care a solicitat întocmirea contractului de vânzare-

cumpărare. Persoanele date nu au trezit suspiciuni și au fost destul de sincere la

momentul întocmirii tranzacției; martorului audiat în instanța de apel Dilion L., care

a declarat că pe Profir Aurel îl cunoaște din anul 2011, a dorit să vândă apartamentul

său. Cunoștință cu Consenciuc Svetlana i-a făcut inculpatul Profir Aurel, care la acel

moment se prezenta ca Stasic. La notar când s-a autentificat procura, Cosianciuc

Svetlana nu era prezentă, Profir Aurel îi spunea că ea trebuie să fie în locul ei. Juca

rolul lui Consenciuc Svetlana. La notar s-a prezentat cu Lepădatu Ludmila. Cînd s-

a aflat la notar, inculpatul era afară în mașină împreună cu Rahimov Rustam.

Apartamentul 1-a înstrăinat persoanei care o cunoaște, 1-a vândut cu 8400 de euro.

Banii erau transmiși la biroul notarului, erau prezenți în trei și persoana cărei a

vândut apartamentul. Ludmila Lepădatu a numărat banii și în final to ea i-a luat, pe

care ulterior i-a transmis lui Rahmov Rustam. Profir Aurel era prezent la acel

moment. În oficiu lui Rahimov Rustam a mers cu banii, după care ea nu a mai văzut

acești bani. Rahimov Rustam o consulta, se prezenta ca doamna Cosianciuc S., cât

și prin probele scrise – certificatul nr.571 din 16.11.2010, prin care Comisa Medicală

Consultativă a apreciat că Cosianciuc S. necesită de a fi tutelată, scrisoarea nr.166

din 30.07.2013, potrivit căreia „Spitalul Republican de Psihiatrie” din s.Vîhvatnița,

r-nul Rîbnița, a confimrat aflarea lui Cosianciuc S. la lecuire silită, în legătură cu

imposibilitatea plecării de sine stătătoare din spital, în temeiul încheierii

Judecătoriei Slobozia din 01.11.2010, prin procesul-verbal de ridicare din

22.02.2013, prin care de la partea vătămată au fost ridicate copiile contractului de

vânzare-cumpărare din 05.02.2013, informația de pe site-ul „Makler”, cu privire la

vânzarea apratamentului cu balcon din 23.01.2013, cu nr.de telefon „060820948”,

cu text în limba rusă și procura nr.486 din 04.02.2013, procesul-verbal de prezentare

spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 22.02.2013, prin care partea

vătămată Reșetneac Iuri a recunoscut persoana din imaginea nr. 4, ca fiind persoana

cu care a discutat la telefon pe nr.060820948, după ce a găsit anunțul pe pagina-web

www.makler.md, referitor la vânzarea unei odăi (garsoniere) în valoare de 10200

euro. De asemenea, cu persoana respectivă care s-a prezentat pe nume „Ivan” s-a

întâlnit la 02.02.2013, la „Moldtelecom”, ultimul comunicându-i că proprietara

apartamentului nr. xx, str. Calea Ieșilor xx, mun. Chișinău, l-a rugat să-i arate

apartamentul; procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 26.05.2014,

conform căruia învinuita Dilion Lidia a recunoscut persoana pe nume „Aurel” ca

fiind Profir Aurel, sentința Judecători Buicani, mun.Chișinău din 29.12.2014, prin

care Delion L. a fost condamnată în baza art.190 alin.(5) Cod penal la 8 ani

închisoare și încasată suma de 8400 euro în beneficiul lui Reșetneac Iu.

Din sistemul de probe, la care a făcut trimitere procurorul, se probează cu

certitudine modalitatea de înșelăciune a escrocheriei, prin acțiunile descrise în

învinuirea adusă lui Profir A., care a însușit suma de 137.124,12 lei, cauzând părții

vătămate un prejudiciu material în proporții mari, care nu a putut intra în posesia

imobilului vizat. Astfel, acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii de

escrocherie, prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal.

Eronate sunt concluziile instanțelor că declarațiile părții vătămate vin în

contradicție cu cumulul de probe acumulate, pe când acestea coroborează cu

7

procesele verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 22.02.2013 și

26.05.2014.

În ordonanța de punere sub învinuire a lui Profir Aurel, partea acuzării a

concretizat învinuirea adusă și a indicat acțiunile concrete efectuate de către Profir

Aurel în comiterea escrocheriei, în conformitate cu prevederile normelor procesual-

penale.

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29.12.2014, Dilion

Lidia a fost condamnată pentru faptul că în urma înțelegerii prealabile și împreună

cu o persoană nestabilită de organul de urmărire penală, care s-a prezentat cu numele

„Ivan”, prin participație simplă, prin abuz de încredere și înșelăciune, sub pretextul

vînzării apartamentului 11D, amplasat pe str. Calea Ieșilor 16/2, mun. Chișinău, care

aparține cu drept de proprietate lui Cosianciuc Svetlana, a primit de la Reșetneac Iuri

8400 euro, echivalentul sumei de 137.124,12 lei.

Prin decizia instanței de apel din 15.05.2015, au fost respinse, ca fiind

nefondate, apelurile declarate de avocatul Negru O. în numele inculpatei și de

inculpata Dilion L.

În drept, recursul este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta este pasibil

admiterii din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101

alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată

este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate. în corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de

procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează

chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă

această faptă a fost săvârșită de inculpat. Potrivit art. 394 alin. (3) pct. 2), alin. (4)

Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să

cuprindă enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului și motivele pentru care

instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

8

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și

să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte

(Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct.

3., 39., 41.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept

invocate în rechizitoriu, nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în

sprijinul acuzării.

Astfel, nu a cercetat și apreciat în niciun fel declarațiile lui Dilion Lidia,

conținute în procesul-verbal de audiere în calitate de învinuită și în sentința

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29.12.2014 prin care a fost condamnată

pentru aceeași faptă pe art. 190 alin. (5) Cod penal, conform căror escrocheria a fost

organizată de Profir Aurel, care i s-a prezentat drept Stasic și care prin diverse

constrângeri, a determinat-o să se prezinte ca fiind Cosianciuc Svetlana, cu care ea

nu se cunoștea și nici nu a văzut-o vreodată, obligând-o, forțat, să semneze din

numele acesteia diferite acte, neștiind cine este proprietarul apartamentului și

nefiiind în această locuință, i-a însoțit la notar pentru perfectarea procurii, nefiind

prezentă și Cosianciuc S., cât și a contractului de vânzare-cumpărare a locuinței

respective, și care a însușit în final banii primiți de la partea vătămată Reșetneac I.,

pe care ea, la fel, nu l-a știut (vol.1, f.d.224-225, v.2, f.d.7-11).

La fel, declarațiile lui Dilion L. nu au fost coroborate cu cele ale părții

vătămate, că inculpatul s-a prezentat inițial ca Ivan și ca proprietarul apartamentului

înstrăinat, iar pe Dilion L. a prezentat-o ca pe sora lui, cât și cu declarațiile martorilor

Volimbovscaia Z. și Nagacevschi V.;

b) a constatat în descriptivul sentinței, contradictoriu și neclar, diverse motive

de achitare a inculpatului, cum ar fi că: „răstoarnă învinuirea înaintată inculpatului

în comiterea infracțiunii imputate…, învinuirea înaintată inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de..., acțiunile concrete ale inculpatului în

comiterea escrocheriei..., probele administrate, nu au confirmat cu certitudine că

inculpatul a comis fapta de escrocherie, deci fapta incriminată ultimului nu

întrunește elementele infracțiunii lipsind latura obiectivă și cea subiectivă…,

versiunea inculpatului că nu a săvârșit fapta nu a fost combătută prin probele

administrate…, partea acuzării nu a prezentat probe suficiente că inculpatul, prin

acțiunile sale, a comis fapta incriminată de escrocherie” - temeiuri de achitare care

se exclud reciproc și care generează diferite consecițe juridice.

Totodată, în dispozitiv a dispus divergent că inculpatul este achitat, pe motiv

că: „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicând dispozitivul sentinței adoptate.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1), (5) și (6), 417 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

9

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de

prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel

și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, dacă

probele corect au fost apreciate în ansamblu, prin prisma cumulului de dovezi

anexate la dosar. Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sunt

dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual și

penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor

legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi

desființată, cu rejudecarea cauzei. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor

motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. Decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept menționate,

deoarece, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din

decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond și, repetându-le întocmai, nu a desființat hotărârea contestată, cu

rejudecarea pricinei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

b) a constatat în descriptivul deciziei, contradictoriu și neclar, diverse motive

de achitare a inculpatului, cum ar fi că: „just a tras concluzia că fapta lui Profir

Aurel, nu întrunește elementele infracțiunii incriminate…, probele acumulate la

nu confirmă vina lui de comiterea infracțiunii de escrocherie…, ar demonstra

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate…, nu rezultă că

inculpatul a comis infracțiunea de escrocherie…, ar contura concluzia că

întrunesc elementele infracțiunii de escrocherie…, nu se atestă că inculpatul ar fi

comis infracțiunea incriminată…, precum că acesta a comis escrocheria…,

infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (4) Cod penal, nu a fost probate…, care a

fost rolul și acțiunile concrete efectuate de către Profir Aurel în comiterea

escrocheriei…, lipsesc probe ce ar indica asupra faptului că Profir Aurel prin

acțiunile sale a comis escrocherie” - temeiuri de achitare care se exclud reciproc și

care generează difierite consecițe juridice.

Totodată, în dispozitiv a menținut sentința cu soluția divergentă că inculpatul

este achitat, pe motiv că: „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”;

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile

inculpatului de la f.d.84, verso, v.2, a martorilor Matcovschi O. de la f.d.85 v.2 și

Rîmbu N. de la f.d.86 v.2, probele scrise de la f.d. 124-125, 160, 222, 246-247 v.I,

f.d.7-11 v.2;

d) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept

10

invocate în rechizitoriu, nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în

sprijinul acuzării.

Astfel, nu a cercetat și apreciat în niciun fel declarațiile lui Dilion Lidia,

conținute în procesul-verbal de audiere în calitate de învinuită, în sentința

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29.12.2014 prin care a fost condamnată

pentru aceeași faptă pe art. 190 alin. (5) Cod penal, cât și cele date în ședința instanței

de apel, conform căror escrocheria a fost organizată de Profir Aurel, care i s-a

prezentat drept Stasic și care prin diverse constrângeri, a determinat-o să se prezinte

ca fiind Cosianciuc Svetlana, cu care ea nu se cunoștea și nici nu a văzut-o vre-o

dată, obligând-o, forțat, să semneze din numele acesteia diferite acte, neștiind cine

este proprietarul apartamentului și nefiiind în această locuință, i-a însoțit la notar

pentru perfectarea procurii, nefiind prezentă și Cosianciuc S., cât și a contractului de

vânzare-cumpărare a locuinței respective, și care a însușit în final banii primiți de la

partea vătămată Reșetneac I., pe care ea, la fel, nu l-a știut (vol.1, f.d. 224-225, v.2,

f.d. 7-11, 129-130).

La fel, declarațiile lui Dilion L. nu au fost coroborate cu cele ale părții

vătămate, că inculpatul s-a prezentat inițial ca Ivan și ca proprietarul apartamentului

înstrăinat, iar pe Dilion L. a prezentat-o ca pe sora lui, cât și cu declarațiile martorilor

Volimbovscaia Z. și Nagacevschi V.

Totodată, concluzia că în ordonanța de punere sub învinuire, procurorul nu a

indicat care a fost rolul și acțiunile concrete efectuate de către Profir Aurel în

comiterea escrocheriei, contravine circumstanțelor de fapt invocate în această

ordonanță și în rechizitoriu (vol.1, f.d.27, v. 2, f.d. 14-17).

Mai mult, rezumatul că în speță nu poate fi pronunțată o sentință de

condamnare doar în baza declarațiilor părții vătămate și cele ale lui Dilion L., pe

când la materialele cauzei lipsesc probe ce ar indica asupra faptului că Profir Aurel

prin acțiunile sale a comis escrocherie, nu corespund criteriilor de drept privind

aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei prescrise în art. 101 Cod de procedură

penală;

e) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor și probelor indicate în apelul

acuzatorului, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. din decizie, și repetate în

recursul ordinar, în consecutivitatea și esența probatorie invocate (pct. 3., 5. din

decizie).

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive

legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul

hotărârii, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

11

se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei, și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2018, în privința inculpatului Profir Aurel

Vasile, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 04 aprilie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

12

13