1re-29/2019 — Art. 313 CPP

La 21 aprilie 2015 avocatul Doina Crețu în interesele cet. Constantin Solomon s-a adresat cu o plângere, înaintată în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, cu privire la anularea ca fiind ilegală și neîntemeiată a ordonanței de refuz în începerea urmăririi penale din 14 martie 2016 și a ordonanței de respingere a plângerii emise de procurorul ierarhic superior din 12 aprilie 2016, reluarea urmăririi penale în privința experților judiciari a CNEJ mun. Chișinău Nina Babițchi, Alexandru Gordînschii, Sergiu Ciugureanu, Ana Sîrghi.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 iunie 2016 a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea avocatului Doina Crețu în interesele cet. Constantin Solomon, înaintată în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, cu privire la: anularea ca fiind ilegală și neîntemeiată ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 14 martie 2016 și a ordonanței de respingere a plângerii emise de procurorul ierarhic superior din 12 aprilie 2016, reluarea urmăririi penale în privința experților judiciari a CNEJ mun. Chișinău Nina Babițchi, Alexandru Gordînschii, Sergiu Ciugureanu, Ana Sîrghi.

Nefiind de acord cu încheierea nominalizată, petiționarul Constantin Solomon a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 iunie 2016 cu rejudecarea 1 cauzei și cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă plângerea petiționarului depusă în temeiul art. 313 Cod de procedură penală. În motivarea cerințelor sale, petiționarul a menționat că, judecătorul de instrucție neîntemeiat în încheierea contestată la fila nr. 6 expune faptul că „în rezultatul cercetării la fața locului experții judiciari au constatat că, la imobilul în litigiu nu sunt finisate lucrări ca mansardă și planul acestui segment nu a fost prezentat la expertiză”. Or, această concluzie a instanței se combate direct cu Raportul de expertiza nr. 2940 din 02.12.2010. prin întrebarea pusă către experți: Care este prețul real de piață a acestei case și nicidecum a unui segment de casă. Faptul că, la momentul efectuării expertizei de evaluare a imobilului, acesta avea și mansarda cu suprafața de 114,6 m.p, se probează prin: declarațiile petiționarului Constantin Solomon; 50 poze efectuate de Experții CNEJ la fața locului și, care intenționat cu bună știință nici una nu au fost anexate la Raport; pozele pe foi A4 anexate la dosar de petiționar, încă la urmărirea penală; Raportul de expertiză nr. 2940 din 02.12.2010 - fila 2, unde se invocă că, există mansardă nefinisată, dar la fila 3 - la descrierea imobilului - mențiunea cu privire la mansarda lipsește, fila 6 - experții invocă că, suprafața totală a imobilului constituie 352,5 m.p. (demisol 114,2 m.p, primul nivel 126,3 m.p., al doilea nivel 112,0 m.p.) - iar, mențiunile cu referire la mansardă lipsesc; Declarațiile martorului Janeta Solomon care declară că ,,La momentul efectuării expertizei tehnice în construcție, casa prezenta o construcție nefinisată, iar încăperea de sub acoperiș nu prezintă o încăpere locativă, adică mansardă”. Respectiv, Janeta Solomon a declarat la urmărirea penală că mansarda există, doar că, datorită necunoașterii acesteia a legislației în construcție, aceasta a declarat doar că încăperea de sub acoperiș nu prezintă o încăpere locativă. Este neîntemeiat și argumentul judecătorului de instrucție, care expune în încheierea contestată la fila 9 precum că „Instanța de judecată la examinarea cauzei a ținut seama și de faptul că, Constantin Solomon nu a contestat în cadrul dosarului civil nominalizat raportul de expertiză, limitându-se doar la obiecții pe marginea acestuia, nu a solicitat efectuarea unei expertize suplimentare sau repetate, ce indirect dovedește faptul că, la acel moment acesta a recunoscut și acceptat datele indicate în el, dar când soluția dată pe marginea cauzei nu l-a mulțumit, a depus plângere despre o pretinsă infracțiune din partea experților care au întocmit raportul cu pricina. Astfel, se menționează că, în cadrul cauzei civile s-a înaintat un demers de efectuarea unei expertize de evaluare a bunului imobil, iar experții judiciari au fost preîntâmpinați și s-au semnat pentru răspunderea pe care o poartă pentru prezentarea cu bună știință a unor concluzii false, în 2 conformitate cu art. 312 Cod penal. Respectiv, în speța în cauză, plângerea lui Constantin Solomon, cât și toate obiecțiile cu privire la concluzia falsă a experților, ține de competența organului de urmărire penală și nu de instanța de ordin civil. Faptul că, petiționarul nu a solicitat o contra expertiză, sau expertiză suplimentară precum că, nu are mijloace financiare nu este temei de a nu începe urmărirea penală și de a stabili toate circumstanțele, de a stabili care au fost acțiunile experților. Suplimentar a indicat că, nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă, care sa aibă drept temei raportul de expertiză nr. 2940 din 02.12.2010, respectiv decade și argumentul judecătorului de instrucție cu privire la faptul că, acesta are forța lucrului adjudecat. Prin Ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 14.03.2016 se invocă faptul că, în cadrul examinării suplimentare a cazului dat fiind chestionați suplimentar experții CNEJ Nina Babițchi, Alexandru Gordînschii, Sergiu Ciugureanu și Ana Sîrghi, au depus declarații analogice, acceptând faptul că, conform regulilor și normelor în construcție din 01.01.1990 suprafața mansardei în suprafața totală a construcției nu se include, iar raportul de expertiză nr. 2940 din 02.12.2010 întocmit de experții CNEJ este un act, în care au fost reflectate datele, care corespund actelor oficiale și anume Dosarului Cadastral, și a Dosarului de inventariere tehnică (perfectat de OCT ,,Cadastru” filiala nr.1 Chișinău) a imobilului amplasat în XXXXX, precum și a datelor primare în rezultatul cercetării la fața locului. În temeiul celor invocate, se remarcă faptul că, atât organul de poliție, cât și cel a procuraturii Centru, nu cunoaște în temeiul cărui act normativ în construcție din 01.01.1990 suprafața mansardei în suprafața totală a construcției nu se include. Această declarație este una total incorectă, neobiectivă din următoarele considerente: La 05 noiembrie 2015, Bostan S., declară recurs în anulare, potrivit căruia solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13.05.2015, atragerea la răspundere penală a judecătorilor care se fac vinovați de încălcările procesuale pe cauza respectivă și repunerea acestuia în dreptul legal violat de către Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău cât și recuperarea finală a daunei cauzate prin bruscarea premeditată și în cunoștință de cauză a dreptului recurentului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Prin decizia Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2016, recursul petiționalului a fost respins ca fiind nefondat. 3 4.1. În motivarea deciziei, instanța de recurs a reținut că, la 12.11.2014 în REI-1 al IPs. Centru DP mun. Chișinău, din Procuratura s. Centru mun. Chișinău a parvenit plângerea cet. Constantin Solomon pe acțiunile pretins ilegale a experților judiciari a CNEJ Nina Babițchii, Alexandru Gordînschii, Sergiu Ciugureanu și Ana Sîrghi. În rezultatul verificărilor efectuate s-a constatat că, la 02.12.2010, experții judiciari a CNEJ Nina Babițchii, Alexandru Gordînschii, Sergiu Ciugureanu și Ana Sîrghi, în cadrul examinării cauzei civile în instanța de judecată, fiind dispusă expertiza în domeniul construcției, au emis raportul de expertiză nr. 2940, referitor la imobilul amplasat în XXXXX, conform căruia suprafața totală a imobilului s-a constatat de a fi 352,5 mp, stabilindu-i valoarea de piață de 1 736 800,00 lei. La efectuarea expertizei nominalizate au fost dispuse dosarele de inventariere tehnică nr. 34348 și cadastral nr. 0131133.054, copia proiectului de execuție. Conform documentației prezentate, precum și în rezultatul cercetării obiectului la fața locului experții judiciari au constatat, că la imobilul în litigiu nu sunt finisate lucrări ca construcția mansardei și planul acestui segment nu a fost prezentat la expertiză. Astfel, suprafața construcției finisate este luată ca bază de către experții judiciari numai în baza dosarului cadastral, în rezultatul efectuării măsurărilor de către specialiștii Î.S. „Cadastru” OCT Chișinău. Potrivit materialelor cauzei s-a constatat că la 28.11.2014 de către Procuratura sect. Centru mun. Chișinău în rezultatul examinării procesului penal în cauză a fost emisă ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale pe cazul dat în temeiul art. 275 pct. 3) CPP, deoarece fapta experților CNEJ Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 312 CP. Fiind contestată de către Constantin Solomon, ordonanța sus menționată a fost lăsată în vigoare prin ordonanța procurorului ierarhic superior din 12.02.2015. Ulterior, prin încheierea judecătorului de instrucție din 13.05.2015 a fost admisă plângerea cet. Constantin Solomon, și respectiv ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din 28.11.2014 și ordonanța de respingere a plângerii din 12.02.2015 au fost anulate. În cadrul examinării suplimentare a cazului dat, fiind efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală, organul de urmărire penală la fel a conchis că, raportul de expertiză nr. 2940 din 02.12.2010, întocmit de experții CNEJ Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi este un act, în care au fost reflectate datele, care corespund actelor oficiale, și anume 4 dosarului cadastral și a dosarului de inventariere tehnică a imobilului, amplasat în XXXXX, precum și a datelor, primite în rezultatul cercetării la fața locului. Astfel, organul de urmărire penală a ajuns iarăși la concluzia că, în acțiunile experților CNEJ Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi lipsesc elementele constitutive ale componenții de infracțiune prevăzute de art. 312 Cod penal. La 03.08.2015 de Procuratura sect. Centru mun. Chișinău, în rezultatul examinării procesului penal în cauză, iarăși a fost emisă ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale pe cazul dat în temeiul art. 275 pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece fapta experților CNEJ Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod penal. Fiind contestată de către Constantin Solomon, ordonanța sus menționată a fost lăsată în vigoare prin ordonanța procurorului ierarhic superior din 24.08.2015. Ulterior, prin încheierea judecătorului de instrucție din 27.01.2016 a fost admisă repetat plângerea cet. Constantin Solomon, și respectiv, ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din 03.08.2015 și ordonanța de respingere a cererii din 24.08.2015 au fost anulate. În cadrul examinării suplimentare a cazului dat, fiind chestionați suplimentar experții nominalizați au depus declarații analogice, accentuând asupra faptului că, conform regulilor și normelor de construcție din 01.01.1990 suprafața mansardelor în suprafața totală a construcției nu se include, organul de urmărire penală, chestionând persoanele pe cazul nominalizat, studiind materialele acumulate, a ajuns repetat la concluzia că, raportul de expertiză nr. 2940 din 02.12.2010, întocmit de experții CNEJ Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi este un act, în care au fost reflectate datele, care corespund actelor oficiale. și anume dosarului cadastral și a dosarului de inventariere tehnică a imobilului, amplasat în XXXXX, precum și a datelor, primite în rezultatul cercetării la fața locului. Astfel, organul de urmărire penală a ajuns din nou la concluzia potrivit căreia în acțiunile experților CNEJ Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi lipsesc elementele constitutive ale componenții de infracțiune prevăzute de art. 312 Cod penal. Potrivit materialele cauzei, instanța a reținut că, la 09.03.2016 în Procuratura sect. Centru mun. Chișinău au parvenit materialele procesului penal în cauză, cu propunerea OUP a IPs. Centru a DP mun. Chișinău, Svetlana Cebotaru de a nu începe urmărirea penală pe cazul dat, din motivul că lipsesc elementele 5 constitutive ale componenții de infracțiune prevăzute de art. 312 Cod penal. Analizând cele expuse mai sus procurorul a ajuns la concluzia de a fi refuzat în pornirea urmăririi penale din motivul că fapta experților CNEJ Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 312 CP. În legătură cu acest fapt a emis ordonanța din 14.03.2016. Nefiind de acord cu ordonanța din 14.03.2016, Constantin Solomon a contestat ordonanța procurorului ierarhic superior. Prin ordonanța procurorului ierarhic superior Procurorul sect. Centru mun. Chișinău Nicolae Geru din 12.04.2016 plângerea lui Constantin Solomon a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu ordonanțele nominalizate, le-a contestat judecătorului de instrucție care corect a concluzionat că, ordonanțele procurorilor sunt legitime și întemeiate, iar plângerea petiționarului este una vădit neîntemeiată. Instanța de recurs a ajuns la concluzia că, instanța corect a concluzionat asupra faptului că, valoarea estimativă a imobilului diferă în întreagă măsură și de faptul că acesta nu a fost dat în exploatare, având rata de finisare a construcției de 75% la data întocmirii raportului, iar rata de finalizare a mansardei, conform datelor prezentate era și mai mică, iar valoarea depinde incontestabil de varianta finală a acestuia în baza cărora vor putea fi efectuate măsurările definitive ale acestuia, fiind evident faptul că până la înlăturarea neajunsurilor în cauză nu poate fi vorba de o evaluare complexă a imobilului. De asemenea, a menționat că, instanța corect la examinarea cauzei a ținut cont și de faptul că, Constantin Solomon nu a contestat în cadrul dosarului civil nominalizat raportul de expertiză, limitându-se doar la obiecții pe marginea acestuia, nu a solicitat efectuarea unei expertize suplimentare sau repetate, ce indirect dovedește faptul că, la acel moment acesta a recunoscut și acceptat datele indicate în el, dar când soluția dată pe marginea cauzei nu l-a mulțumit, a depus plângere despre o pretinsă infracțiune din partea experților care au întocmit raportul cu pricina. Instanța de recurs a respins ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului potrivit cărora nu a solicitat o contraexpertiză sau o expertiză suplimentară deoarece nu are bani, or, în cadrul anchetei efectuate, nu a fost probată și stabilită prezentarea concluziei false de către experți, condiție obligatorie în cazul infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod penal. Totodată, instanța de recurs a subliniat că, potrivit materialelor s-a constatat că experții nu neagă faptul că în raportul de expertiză nominalizat nu au 6 introdus spațiul mansardei, dar argumentează acest fapt prin criteriile și normativele de expertizare a unui bun imobil care, totodată, contrar afirmațiilor petiționarului, s-a constatat că experții au dat răspuns la întrebările puse de instanța de judecată în ordinea și în condițiile prevăzute de actele normative în vigoare, iar faptul că petiționarul nu este de acord cu rezultatele expertizei nu constituie prin sine temei de inițiere a unei cauze penale în temeiul art. 312 Cod penal. Concomitent, instanța de recurs a menționat că, instanța corect a reținut că legalitatea raportului de expertiză nu a fost contestată de petiționar, iar atâta timp cât legalitatea raportului de expertiză nu a fost contestată, acesta ne fiind recunoscut ilegal în condițiile Legii, nu poate fi vorba despre prezentarea de către experți a unui act de expertiză fals. De asemenea, instanța de recurs a conchis că, în cadrul procesului penal au fost întreprinse toate măsurile necesare în vederea examinării cazului obiectiv, multilateral și sub toate aspectele, probele administrate de organul de urmărire penală în măsură suficientă clarificând starea de lucruri prezentă în speța examinată. Subsecvent, instanța de recurs a indicat că, în motivarea plângerii, nu au fost invocate careva vicii fundamentale care au afectat hotărârile contestate, nu a invocat careva temeiuri plauzibile de declarare a nulității ordonanțelor contestate, criticând doar acțiunile organului de urmărire penală și deciziile procurorilor, care, în opinia subiectivă a petiționarului și avocatului acestuia sunt ilegale, neîntemeiate și nemotivate. Totodată, instanța de recurs a concluzionat că, speța în cauză ține de relațiile civile, iar petiționarul nu este privat de posibilitatea să se adreseze cu cerere de efectuare a unei expertize suplimentare sau contraexpertize în cadrul acțiunii civile pe cauza de partajare a averii, unde va putea solicita inter alia includerea metrajului mansardei în litigiu în lista bunurilor supuse partajării.

Împotriva deciziei declară recurs în anulare petiționarul Constantin Solomon, prin care solicită, casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs în anulare, petiționarul susține aceleași argumentate indicate în cererea de recurs ordinar, suplimentar susținând că, instanța de recurs a omis să analizeze obiectiv plângerea, a dat un răspuns evaziv, fără a clarifica care măsuri au fost întreprinse de către organul de urmărire penală, nu a ținut cont de legislația națională și jurisprudența CtEDO, în rest susținând dezacordul cu aprecierea probelor. 7

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În dispoziția art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia. Această normă procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală. În speță, din conținutul recursului declarat, se constată că autorul solicită casarea totală a deciziei instanței de recurs adoptată la caz și remiterea cauzei spre rejudecare, neinvocând niciun temei din cele prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală, întemeind-și recursul în anulare în baza dispozițiilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevăd temeiuri e casare ce se referă la procedura recursului ordinar, după pronunțarea unei hotărâri în ordine de apel. Colegiul penal remarcă că, Curtea de Apel Chișinău a examinat recursurile declarate împotriva unei sentințe, pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul, în corespundere cu prevederile art. 437-451 Cod de procedură penală, respectiv invocările prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu sunt aplicabile și nu au relevanță în procedura recursului în anulare, așa precum le-a indicat petiționarul. Astfel, Colegiul penal menționează că, prevederile alin. (1) art. 453 Cod de procedură penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare, și anume că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alineatul (2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. În același context, instanța de recurs în anulare specifică, că hotărârea judecătorească irevocabilă împiedică redeschiderea procesului penal, cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu 8 fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. În conformitate cu art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Raportând normele enunțate mai sus la motivele indicate în recursul declarat, se constată că petiționarul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru a interveni în hotărârea irevocabilă adoptată de instanța de recurs, prin prisma prezenței viciului fundamental, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se cu desăvârșire argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens. Deci, se constată că autorul recursului în anulare nu a respectat cerințele legale și a neglijat prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală - cea mai esențială cerință față de recurs, neinvocând concret unul din temeiurile prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală, conținutul acestuia și argumentarea din punct de vedere nu al stării de fapt, ci al problemei de drept, ce este incidentă cauzei și dacă aceasta are importanță pentru jurisprudență. Prin urmare, Colegiul penal constată că, recursul în anulare declarat de către petiționarul Constantin Solomon, nu întrunește condițiile de conținut prevăzute în normele procesuale specificate mai sus, iar instanța de recurs în anulare nu este competentă să completeze din oficiu recursul în anulare, declarat în speță, cu circumstanțe în fapt și în drept, ce le-ar justifica sub acest aspect, întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. La fel, Colegiul penal remarcă că, competența de rejudecare a hotărârilor judecătorești irevocabile poate fi exercitată pentru a corecta erorile de drept, și nu pentru o revizuire a aspectelor de fapt. 9 Totodată, Colegiul penal notează că, alegațiile petiționarului, au constituit obiect de discuție în instanța de recurs, asupra cărora s-a expus în hotărârea adoptată la caz. În temeiul celor expuse și întrucât petiționarul Constantin Solomon a formulat recursul în anulare declarat cu încălcarea prevederilor art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, se impune inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu art. 456, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de petiționarul Solomon Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2016, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 aprilie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 10