1re-29/2019 — art. 313 CPP

1re-29/2019 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul 1re-29/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, declarat de

către petiționarul Constantin Solomon, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2016,

Termenul examinării cauzei:

Instanța de recurs în anulare de la 08.02.2019 până la 13.03.2019.

a c o n s t a t at :

Solomon s-a adresat cu o plângere, înaintată în temeiul art. 313 Cod de

procedură penală, cu privire la anularea ca fiind ilegală și neîntemeiată a

ordonanței de refuz în începerea urmăririi penale din 14 martie 2016 și a

ordonanței de respingere a plângerii emise de procurorul ierarhic superior din

12 aprilie 2016, reluarea urmăririi penale în privința experților judiciari a CNEJ

mun. Chișinău Nina Babițchi, Alexandru Gordînschii, Sergiu Ciugureanu, Ana

Sîrghi.

fost respinsă ca neîntemeiată plângerea avocatului Doina Crețu în interesele cet.

Constantin Solomon, înaintată în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, cu

privire la: anularea ca fiind ilegală și neîntemeiată ordonanța de refuz în

începerea urmăririi penale din 14 martie 2016 și a ordonanței de respingere a

plângerii emise de procurorul ierarhic superior din 12 aprilie 2016, reluarea

urmăririi penale în privința experților judiciari a CNEJ mun. Chișinău Nina

Babițchi, Alexandru Gordînschii, Sergiu Ciugureanu, Ana Sîrghi.

Solomon a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

încheierii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 iunie 2016 cu rejudecarea

1

cauzei și cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă plângerea

petiționarului depusă în temeiul art. 313 Cod de procedură penală.

În motivarea cerințelor sale, petiționarul a menționat că, judecătorul de

instrucție neîntemeiat în încheierea contestată la fila nr. 6 expune faptul că „în

rezultatul cercetării la fața locului experții judiciari au constatat că, la imobilul în litigiu

nu sunt finisate lucrări ca mansardă și planul acestui segment nu a fost prezentat la

expertiză”. Or, această concluzie a instanței se combate direct cu Raportul de

expertiza nr. 2940 din 02.12.2010. prin întrebarea pusă către experți: Care este

prețul real de piață a acestei case și nicidecum a unui segment de casă.

Faptul că, la momentul efectuării expertizei de evaluare a imobilului, acesta

avea și mansarda cu suprafața de 114,6 m.p, se probează prin: declarațiile

petiționarului Constantin Solomon; 50 poze efectuate de Experții CNEJ la fața

locului și, care intenționat cu bună știință nici una nu au fost anexate la Raport;

pozele pe foi A4 anexate la dosar de petiționar, încă la urmărirea penală;

Raportul de expertiză nr. 2940 din 02.12.2010 - fila 2, unde se invocă că,

există mansardă nefinisată, dar la fila 3 - la descrierea imobilului - mențiunea cu

privire la mansarda lipsește, fila 6 - experții invocă că, suprafața totală a

imobilului constituie 352,5 m.p. (demisol 114,2 m.p, primul nivel 126,3 m.p., al

doilea nivel 112,0 m.p.) - iar, mențiunile cu referire la mansardă lipsesc;

Declarațiile martorului Janeta Solomon care declară că ,,La momentul

efectuării expertizei tehnice în construcție, casa prezenta o construcție nefinisată, iar

încăperea de sub acoperiș nu prezintă o încăpere locativă, adică mansardă”. Respectiv,

Janeta Solomon a declarat la urmărirea penală că mansarda există, doar că,

datorită necunoașterii acesteia a legislației în construcție, aceasta a declarat doar

că încăperea de sub acoperiș nu prezintă o încăpere locativă. Este neîntemeiat și

argumentul judecătorului de instrucție, care expune în încheierea contestată la

fila 9 precum că „Instanța de judecată la examinarea cauzei a ținut seama și de

faptul că, Constantin Solomon nu a contestat în cadrul dosarului civil

nominalizat raportul de expertiză, limitându-se doar la obiecții pe marginea

acestuia, nu a solicitat efectuarea unei expertize suplimentare sau repetate, ce

indirect dovedește faptul că, la acel moment acesta a recunoscut și acceptat

datele indicate în el, dar când soluția dată pe marginea cauzei nu l-a mulțumit, a

depus plângere despre o pretinsă infracțiune din partea experților care au

întocmit raportul cu pricina. Astfel, se menționează că, în cadrul cauzei civile s-a

înaintat un demers de efectuarea unei expertize de evaluare a bunului imobil,

iar experții judiciari au fost preîntâmpinați și s-au semnat pentru răspunderea

pe care o poartă pentru prezentarea cu bună știință a unor concluzii false, în

2

conformitate cu art. 312 Cod penal. Respectiv, în speța în cauză, plângerea lui

Constantin Solomon, cât și toate obiecțiile cu privire la concluzia falsă a

experților, ține de competența organului de urmărire penală și nu de instanța de

ordin civil. Faptul că, petiționarul nu a solicitat o contra expertiză, sau expertiză

suplimentară precum că, nu are mijloace financiare nu este temei de a nu începe

urmărirea penală și de a stabili toate circumstanțele, de a stabili care au fost

acțiunile experților.

Suplimentar a indicat că, nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă,

care sa aibă drept temei raportul de expertiză nr. 2940 din 02.12.2010, respectiv

decade și argumentul judecătorului de instrucție cu privire la faptul că, acesta

are forța lucrului adjudecat.

Prin Ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 14.03.2016 se

invocă faptul că, în cadrul examinării suplimentare a cazului dat fiind

chestionați suplimentar experții CNEJ Nina Babițchi, Alexandru Gordînschii,

Sergiu Ciugureanu și Ana Sîrghi, au depus declarații analogice, acceptând faptul

că, conform regulilor și normelor în construcție din 01.01.1990 suprafața

mansardei în suprafața totală a construcției nu se include, iar raportul de

expertiză nr. 2940 din 02.12.2010 întocmit de experții CNEJ este un act, în care au

fost reflectate datele, care corespund actelor oficiale și anume Dosarului

Cadastral, și a Dosarului de inventariere tehnică (perfectat de OCT ,,Cadastru”

filiala nr.1 Chișinău) a imobilului amplasat în XXXXX, precum și a datelor

primare în rezultatul cercetării la fața locului.

În temeiul celor invocate, se remarcă faptul că, atât organul de poliție, cât și

cel a procuraturii Centru, nu cunoaște în temeiul cărui act normativ în

construcție din 01.01.1990 suprafața mansardei în suprafața totală a construcției

nu se include. Această declarație este una total incorectă, neobiectivă din

următoarele considerente: La 05 noiembrie 2015, Bostan S., declară recurs în

anulare, potrivit căruia solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 13.05.2015, atragerea la răspundere penală a judecătorilor care se

fac vinovați de încălcările procesuale pe cauza respectivă și repunerea acestuia

în dreptul legal violat de către Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău cât și

recuperarea finală a daunei cauzate prin bruscarea premeditată și în cunoștință

de cauză a dreptului recurentului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

septembrie 2016, recursul petiționalului a fost respins ca fiind nefondat.

3

4.1. În motivarea deciziei, instanța de recurs a reținut că, la 12.11.2014 în

REI-1 al IPs. Centru DP mun. Chișinău, din Procuratura s. Centru mun.

Chișinău a parvenit plângerea cet. Constantin Solomon pe acțiunile pretins

ilegale a experților judiciari a CNEJ Nina Babițchii, Alexandru Gordînschii,

Sergiu Ciugureanu și Ana Sîrghi.

În rezultatul verificărilor efectuate s-a constatat că, la 02.12.2010, experții

judiciari a CNEJ Nina Babițchii, Alexandru Gordînschii, Sergiu Ciugureanu și

Ana Sîrghi, în cadrul examinării cauzei civile în instanța de judecată, fiind

dispusă expertiza în domeniul construcției, au emis raportul de expertiză nr.

2940, referitor la imobilul amplasat în XXXXX, conform căruia suprafața totală a

imobilului s-a constatat de a fi 352,5 mp, stabilindu-i valoarea de piață de 1 736

800,00 lei. La efectuarea expertizei nominalizate au fost dispuse dosarele de

inventariere tehnică nr. 34348 și cadastral nr. 0131133.054, copia proiectului de

execuție. Conform documentației prezentate, precum și în rezultatul cercetării

obiectului la fața locului experții judiciari au constatat, că la imobilul în litigiu

nu sunt finisate lucrări ca construcția mansardei și planul acestui segment nu a

fost prezentat la expertiză. Astfel, suprafața construcției finisate este luată ca

bază de către experții judiciari numai în baza dosarului cadastral, în rezultatul

efectuării măsurărilor de către specialiștii Î.S. „Cadastru” OCT Chișinău.

Potrivit materialelor cauzei s-a constatat că la 28.11.2014 de către

Procuratura sect. Centru mun. Chișinău în rezultatul examinării procesului

penal în cauză a fost emisă ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale pe

cazul dat în temeiul art. 275 pct. 3) CPP, deoarece fapta experților CNEJ

Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 312 CP.

Fiind contestată de către Constantin Solomon, ordonanța sus menționată a

fost lăsată în vigoare prin ordonanța procurorului ierarhic superior din

12.02.2015.

Ulterior, prin încheierea judecătorului de instrucție din 13.05.2015 a fost

admisă plângerea cet. Constantin Solomon, și respectiv ordonanța de refuz în

pornirea urmăririi penale din 28.11.2014 și ordonanța de respingere a plângerii

din 12.02.2015 au fost anulate.

În cadrul examinării suplimentare a cazului dat, fiind efectuate mai multe

acțiuni de urmărire penală, organul de urmărire penală la fel a conchis că,

raportul de expertiză nr. 2940 din 02.12.2010, întocmit de experții CNEJ

Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi este un

act, în care au fost reflectate datele, care corespund actelor oficiale, și anume

4

dosarului cadastral și a dosarului de inventariere tehnică a imobilului, amplasat

în XXXXX, precum și a datelor, primite în rezultatul cercetării la fața locului.

Astfel, organul de urmărire penală a ajuns iarăși la concluzia că, în acțiunile

experților CNEJ Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și

Ana Sîrghi lipsesc elementele constitutive ale componenții de infracțiune

prevăzute de art. 312 Cod penal. La 03.08.2015 de Procuratura sect. Centru mun.

Chișinău, în rezultatul examinării procesului penal în cauză, iarăși a fost emisă

ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale pe cazul dat în temeiul art. 275

pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece fapta experților CNEJ Alexandru

Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod penal.

Fiind contestată de către Constantin Solomon, ordonanța sus menționată a

fost lăsată în vigoare prin ordonanța procurorului ierarhic superior din

24.08.2015.

Ulterior, prin încheierea judecătorului de instrucție din 27.01.2016 a fost

admisă repetat plângerea cet. Constantin Solomon, și respectiv, ordonanța de

refuz în pornirea urmăririi penale din 03.08.2015 și ordonanța de respingere a

cererii din 24.08.2015 au fost anulate.

În cadrul examinării suplimentare a cazului dat, fiind chestionați

suplimentar experții nominalizați au depus declarații analogice, accentuând

asupra faptului că, conform regulilor și normelor de construcție din 01.01.1990

suprafața mansardelor în suprafața totală a construcției nu se include, organul

de urmărire penală, chestionând persoanele pe cazul nominalizat, studiind

materialele acumulate, a ajuns repetat la concluzia că, raportul de expertiză nr.

2940 din 02.12.2010, întocmit de experții CNEJ Alexandru Gordînschi, Sergiu

Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi este un act, în care au fost reflectate

datele, care corespund actelor oficiale. și anume dosarului cadastral și a

dosarului de inventariere tehnică a imobilului, amplasat în XXXXX, precum și a

datelor, primite în rezultatul cercetării la fața locului.

Astfel, organul de urmărire penală a ajuns din nou la concluzia potrivit

căreia în acțiunile experților CNEJ Alexandru Gordînschi, Sergiu Ciugureanu,

Nina Babițchi și Ana Sîrghi lipsesc elementele constitutive ale componenții de

infracțiune prevăzute de art. 312 Cod penal.

Potrivit materialele cauzei, instanța a reținut că, la 09.03.2016 în Procuratura

sect. Centru mun. Chișinău au parvenit materialele procesului penal în cauză, cu

propunerea OUP a IPs. Centru a DP mun. Chișinău, Svetlana Cebotaru de a nu

începe urmărirea penală pe cazul dat, din motivul că lipsesc elementele

5

constitutive ale componenții de infracțiune prevăzute de art. 312 Cod penal.

Analizând cele expuse mai sus procurorul a ajuns la concluzia de a fi refuzat în

pornirea urmăririi penale din motivul că fapta experților CNEJ Alexandru

Gordînschi, Sergiu Ciugureanu, Nina Babițchi și Ana Sîrghi nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 312 CP. În legătură cu acest fapt a emis

ordonanța din 14.03.2016.

Nefiind de acord cu ordonanța din 14.03.2016, Constantin Solomon a

contestat ordonanța procurorului ierarhic superior.

Prin ordonanța procurorului ierarhic superior Procurorul sect. Centru mun.

Chișinău Nicolae Geru din 12.04.2016 plângerea lui Constantin Solomon a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu ordonanțele nominalizate, le-a contestat judecătorului

de instrucție care corect a concluzionat că, ordonanțele procurorilor sunt

legitime și întemeiate, iar plângerea petiționarului este una vădit neîntemeiată.

Instanța de recurs a ajuns la concluzia că, instanța corect a concluzionat

asupra faptului că, valoarea estimativă a imobilului diferă în întreagă măsură și

de faptul că acesta nu a fost dat în exploatare, având rata de finisare a

construcției de 75% la data întocmirii raportului, iar rata de finalizare a

mansardei, conform datelor prezentate era și mai mică, iar valoarea depinde

incontestabil de varianta finală a acestuia în baza cărora vor putea fi efectuate

măsurările definitive ale acestuia, fiind evident faptul că până la înlăturarea

neajunsurilor în cauză nu poate fi vorba de o evaluare complexă a imobilului.

De asemenea, a menționat că, instanța corect la examinarea cauzei a ținut

cont și de faptul că, Constantin Solomon nu a contestat în cadrul dosarului civil

nominalizat raportul de expertiză, limitându-se doar la obiecții pe marginea

acestuia, nu a solicitat efectuarea unei expertize suplimentare sau repetate, ce

indirect dovedește faptul că, la acel moment acesta a recunoscut și acceptat

datele indicate în el, dar când soluția dată pe marginea cauzei nu l-a mulțumit, a

depus plângere despre o pretinsă infracțiune din partea experților care au

întocmit raportul cu pricina.

Instanța de recurs a respins ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului

potrivit cărora nu a solicitat o contraexpertiză sau o expertiză suplimentară

deoarece nu are bani, or, în cadrul anchetei efectuate, nu a fost probată și

stabilită prezentarea concluziei false de către experți, condiție obligatorie în

cazul infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod penal.

Totodată, instanța de recurs a subliniat că, potrivit materialelor s-a constatat

că experții nu neagă faptul că în raportul de expertiză nominalizat nu au

6

introdus spațiul mansardei, dar argumentează acest fapt prin criteriile și

normativele de expertizare a unui bun imobil care, totodată, contrar afirmațiilor

petiționarului, s-a constatat că experții au dat răspuns la întrebările puse de

instanța de judecată în ordinea și în condițiile prevăzute de actele normative în

vigoare, iar faptul că petiționarul nu este de acord cu rezultatele expertizei nu

constituie prin sine temei de inițiere a unei cauze penale în temeiul art. 312 Cod

penal.

Concomitent, instanța de recurs a menționat că, instanța corect a reținut că

legalitatea raportului de expertiză nu a fost contestată de petiționar, iar atâta

timp cât legalitatea raportului de expertiză nu a fost contestată, acesta ne fiind

recunoscut ilegal în condițiile Legii, nu poate fi vorba despre prezentarea de

către experți a unui act de expertiză fals.

De asemenea, instanța de recurs a conchis că, în cadrul procesului penal au

fost întreprinse toate măsurile necesare în vederea examinării cazului obiectiv,

multilateral și sub toate aspectele, probele administrate de organul de urmărire

penală în măsură suficientă clarificând starea de lucruri prezentă în speța

examinată.

Subsecvent, instanța de recurs a indicat că, în motivarea plângerii, nu au

fost invocate careva vicii fundamentale care au afectat hotărârile contestate, nu a

invocat careva temeiuri plauzibile de declarare a nulității ordonanțelor

contestate, criticând doar acțiunile organului de urmărire penală și deciziile

procurorilor, care, în opinia subiectivă a petiționarului și avocatului acestuia

sunt ilegale, neîntemeiate și nemotivate.

Totodată, instanța de recurs a concluzionat că, speța în cauză ține de

relațiile civile, iar petiționarul nu este privat de posibilitatea să se adreseze cu

cerere de efectuare a unei expertize suplimentare sau contraexpertize în cadrul

acțiunii civile pe cauza de partajare a averii, unde va putea solicita inter alia

includerea metrajului mansardei în litigiu în lista bunurilor supuse partajării.

Solomon, prin care solicită, casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de

către aceiași instanță într-un alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs în anulare, petiționarul susține aceleași

argumentate indicate în cererea de recurs ordinar, suplimentar susținând că,

instanța de recurs a omis să analizeze obiectiv plângerea, a dat un răspuns

evaziv, fără a clarifica care măsuri au fost întreprinse de către organul de

urmărire penală, nu a ținut cont de legislația națională și jurisprudența CtEDO,

în rest susținând dezacordul cu aprecierea probelor.

7

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în

care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În dispoziția art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală, se specifică căror

cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul

acesteia.

Această normă procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce

în textul recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală.

În speță, din conținutul recursului declarat, se constată că autorul solicită

casarea totală a deciziei instanței de recurs adoptată la caz și remiterea cauzei

spre rejudecare, neinvocând niciun temei din cele prevăzute în art. 453 Cod de

procedură penală, întemeind-și recursul în anulare în baza dispozițiilor art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevăd temeiuri e casare ce se

referă la procedura recursului ordinar, după pronunțarea unei hotărâri în ordine

de apel.

Colegiul penal remarcă că, Curtea de Apel Chișinău a examinat recursurile

declarate împotriva unei sentințe, pentru care nu este prevăzută calea de atac

apelul, în corespundere cu prevederile art. 437-451 Cod de procedură penală,

respectiv invocările prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală

nu sunt aplicabile și nu au relevanță în procedura recursului în anulare, așa

precum le-a indicat petiționarul.

Astfel, Colegiul penal menționează că, prevederile alin. (1) art. 453 Cod de

procedură penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a

recursului în anulare, și anume că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs

în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în

cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alineatul

(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se

întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.

În același context, instanța de recurs în anulare specifică, că hotărârea

judecătorească irevocabilă împiedică redeschiderea procesului penal, cu

excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu

8

fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze

hotărârea pronunțată.

În conformitate cu art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea

pronunțată se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate

de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova

și de alte legi naționale.

Raportând normele enunțate mai sus la motivele indicate în recursul

declarat, se constată că petiționarul nu invocă circumstanțe concrete, considerate

a fi relevante pentru a interveni în hotărârea irevocabilă adoptată de instanța de

recurs, prin prisma prezenței viciului fundamental, cu indicarea normelor legale

care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea

acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele

procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale,

modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată,

omițându-se cu desăvârșire argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest

sens.

Deci, se constată că autorul recursului în anulare nu a respectat cerințele

legale și a neglijat prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală -

cea mai esențială cerință față de recurs, neinvocând concret unul din temeiurile

prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală, conținutul acestuia și

argumentarea din punct de vedere nu al stării de fapt, ci al problemei de drept,

ce este incidentă cauzei și dacă aceasta are importanță pentru jurisprudență.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, recursul în anulare declarat de

către petiționarul Constantin Solomon, nu întrunește condițiile de conținut

prevăzute în normele procesuale specificate mai sus, iar instanța de recurs în

anulare nu este competentă să completeze din oficiu recursul în anulare,

declarat în speță, cu circumstanțe în fapt și în drept, ce le-ar justifica sub acest

aspect, întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

La fel, Colegiul penal remarcă că, competența de rejudecare a hotărârilor

judecătorești irevocabile poate fi exercitată pentru a corecta erorile de drept, și

nu pentru o revizuire a aspectelor de fapt.

9

Totodată, Colegiul penal notează că, alegațiile petiționarului, au constituit

obiect de discuție în instanța de recurs, asupra cărora s-a expus în hotărârea

adoptată la caz.

În temeiul celor expuse și întrucât petiționarul Constantin Solomon a

formulat recursul în anulare declarat cu încălcarea prevederilor art. 455 alin. (2)

pct. 7) Cod de procedură penală, se impune inadmisibilitatea acestuia, din motiv

că nu îndeplinește cerințele de conținut.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de petiționarul Solomon

Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

29 septembrie 2016, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 aprilie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

10