1ra-212/2019 — Art. 220 al. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 01 decembrie 2017, cauza fiind judecată în procedura prevăzută de articolul 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Ozmen Muhammet a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Inculpata Dalli Marina, a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, de 4 ani închisoare, în penitenciar pentru femei. În temeiul art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare suportate în prezenta cauză penală, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, în perioada anilor 2013 și până la 04.07.2017, Ozmen Muhammet, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a creat în prealabil pentru comiterea mai multor infracțiuni un grup criminal organizat format atât din cetățeni ai Republicii Moldova, cum ar fi Dalli Marina, XXX, cunoscută cu numele de „Melec”, cât și persoane din Cipru de Nord, cum ar fi Eyyup Ondas și persoane nestabilite de organul de urmărire penală cu 1 numele „Mehmef’, „Aziz”, precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală. Astfel, în cadrul grupului criminal organizat, Ozmen Muhammet și persoana nestabilită cu nume „Mehmet” (proprietar al clubului de noapte), aveau rolul de organizator, împărțind și coordonând rolurile infracționale între membrii acestuia, în vederea înlesnirii practicării prostituției și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane, dirijând cu acțiunile celorlalți membri ai grupului criminal organizat și de autor îndemnând persoanele la prostituție, înlesnind practicarea prostituției prin suportare cheltuielilor în vederea perfectării actelor necesare pentru călătorie (pașapoarte, vize) și pentru asigurarea cu bilet avia, precum și trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane. Dalli Marina, Mitrofan Anna în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul de autor, identificând persoanele care ar dori să practice prostituția, îndemnând persoanele la practicarea prostituției pe teritoriul Ciprului de Nord, înlesnind practicarea prostituției prin suportarea cheltuielilor, din contul altor membri ai grupului criminal organizat, în vederea perfectării actelor necesare pentru călătorie. Persoana nestabilită pe nume „X” și XXX, în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul de autor, înlesnind practicarea prostituției prin întâlnirea în aeroportul din Ciprul de Nord a persoanelor îndemnate anterior la practicarea prostituției de către Ozmen Muhammet, Dalli Marina, XXX și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, prin organizarea deplasării acestora la imobilul persoanei nestabilite cu nume „Mehmet” și altor persoane neidentificate, unde acestea erau cazate, prin organizarea transportării acestora către clienții, cărora le prestau servicii sexuale contra plată, precum și prin colectarea mijloacelor bănești de la clienți pentru serviciile sexuale acordate de către persoanele îndemnate, pe care le transmitea lui Mitrofan Anna și persoanei nestabilite cu nume „Mehmet” (proprietar al clubului de noapte). Persoanele nestabilite, în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul de autor, înlesnind practicarea prostituției prin obținerea vizelor de intrare și ședere pe teritoriul Ciprului de Nord pentru persoanele îndemnate la practicarea prostituției. În așa mod, grupul criminal organizat, avea un plan bine determinat de activitate infracțională, care includea mai multe etape ca: identificarea persoanelor care ar dori să practice prostituția pe teritoriul Ciprului de Nord, îndemnarea persoanelor respective la practicarea prostituției, trezindu-le interesul la această activitate ilegală, prin promisiuni că vor fi bine remunerate, înlesnirea practicării prostituției prin închirierea localurilor, cum ar fi „X”, „X”, „X” și altele, și, concomitent, membrii grupului criminal asigurau legătura dintre clienți și persoanele care urmau să le presteze servicii sexuale contra plată, precum și trăgeau foloase de pe urma practicării prostituției de către persoanele îndemnate, în rezultatul activității ilegale a grupului criminal fiind îndemnată și înlesnită practicarea prostituției cet. XXX, XXX, persoanelor identitatea și locul aflării cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală până la moment pe nume XXX și alte persoane de gen feminin de pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, aproximativ la sfârșitul anului 2015, Ozmen Muhammet și Dalli Marina, acționând conform rolului atribuit în cadrul grupului criminal organizat și condus de către el, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alți membri ai grupului criminal organizat, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției de către alte 2 persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției, aflându-se în mun. Chișinău, pe teritoriul sectorului Centru, i-au propus cet. XXX de a presta servicii sexuale contra plată pe teritoriul Ciprului de Nord, prin convingeri că va fi bine plătită. Ulterior, obținând consimțământul cet. XXX de a practica prostituția pe teritoriul Ciprului de Nord, Ozmen Muhammet și Dalli Marina, acționând de comun acord cu ceilalți membri ai grupului criminal organizat, au înlesnit practicarea prostituției de către XXX prin organizarea deplasării acesteia în țara de destinație, suportând cheltuielile necesare pentru procurarea biletului de călătorie, plecarea fiind organizată către data de 29.01.2016. În continuare, cet. XXX, ajungând în țara de destinație, a fost întâlnită de către alt membru al grupului criminal organizat, și anume XXX, care, acționând conform rolului repartizat, în scopul înlesnirii practicării prostituției, a condus-o pe XXX la spital, unde a suportat cheltuielile necesare pentru trecerea controlului medical pe teritoriului Ciprului de Nord, atât pentru cel inițial, cât și pentru cele periodic efectuate ulterior. Ulterior, cet. XXX a fost condusă la clubul de noapte „X”, unde a fost întâlnită de către alți membri ai grupului criminal organizat și anume de către proprietarul localului pe nume „Mehmet” și soția acestuia XXX, cunoscută sub numele de „Melec”, care i-au explicat în ce constă lucrul său, au încheiat un contract pentru 6 luni cu aceasta și, apoi, au condus-o într-o odaie în care XXX urma să locuiască și să presteze servicii sexuale diferitor clienți. Astfel, pe parcursul a două luni de zile, proprietarul localului „X” pe nume „Mehmet”, soția acestuia XXX, cunoscută sub numele de „X”, Ozmen Muhammet, acționând de comun cu alți membri ai grupului criminal, au asigurat pe perioada aflării cet. XXX pe teritoriul Ciprului de Nord legătura cu diferiți clienți, trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către cet. XXX, prin acumularea mijloacelor bănești obținute de către aceasta.

Împotriva sentinței primei instanțe, procurorul a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-l recunoaște pe Ozmen Muhammet vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; a recunoaște pe Dalli Marina vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Încasarea în mod solidar de la inculpații Ozmen Muhammet și Dalli Marina a cheltuielilor judiciare, suportate în legătură cu efectuarea urmăririi penale în privința acestora în sumă de 8 614,05 lei, conform chitanțelor anexate la materialele cauzei penale și tabelului anexă. Corpurile delicte - telefonul mobil de model ,,Iphone 7” cu IMEI XXX, ridicat de la Ozmen Muhammet în rezultatul percheziției corporale din timpul reținerii acestuia, examinat prin procesul-verbal de examinare a obiectului, recunoscut prin ordonanța din 27.09.2017, transmis în camera de păstrare a corpurilor delicte prin chitanța nr. 18 din 16.10.2017 să fie confiscat în folosul statului, conform prevederilor art. 106 Cod penal, ca bunuri utilizate pentru săvârșirea infracțiunilor. În motivare s-a menționat că, procurorul contestă individualizarea pedepselor aplicate, respingerea încasării cheltuielilor judiciare și soarta corpurilor delicte. 3 Acuzatorul de stat a considerat că, inculpații Ozmen Muhammet și Dalli Marina, luând în considerare circumstanțele săvârșirii infracțiunii, pot fi reeducați și integrați în societate doar fiind izolați temporar de societate. Circumstanțe atenuante sau agravante ale inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina nu au fost stabilite. Temeiuri pentru liberarea inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina de răspundere penală conform prevederilor art. 53 Cod Penal nu au fost stabilite; Instanța de fond greșit a considerat că corpul delict nu a fost utilizat la comiterea infracțiunii de proxenetism, astfel acuzarea de stat consideră că corpurile delicte - telefonul mobil de model „Iphone 7” cu IMEI XXX, ridicat de la Ozmen Muhammet în rezultatul percheziției corporale din timpul reținerii acestuia, examinat prin procesul-verbal de examinare a obiectului, recunoscut prin ordonanța din 27.09.2017, transmis în camera de păstrare a corpurilor delicte prin chitanța nr. 18 din 16.10.2017 urmează a fi confiscate în folosul statului, conform prevederilor art. 106 Cod Penal, ca bunuri utilizate pentru săvârșirea infracțiunilor. Instanța de fond nefondat a respins solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare. 3.1. Împotriva sentinței primei instanțe, avocatul Ion Negura în numele inculpatului Ozmen Muhammet a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Ozmen Muhammet pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, iar în baza art. 90 Cod penal a suspenda condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani. În motivarea cerințelor sale, s-au invocat că: - instanța de fond nu a luat în considerație toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și pentru individualizarea echitabilă a pedepsei, nu a luat în considerație circumstanțele atenuante, dar și faptul lipsei consecințelor în urma comiterii infracțiunii, fapt ce a dus la aplicarea unei pedepse prea aspre inculpatului Ozmen Muhammet, fiind inechitabilă în comparație cu circumstanțele cauzei; - inculpatul Ozmen Muhammet a recunoscut integral faptele incriminate în legătură cu care a fost deferit justiției și a renunțat la dreptul de a solicita examinarea altor probe și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată; - circumstanțe atenuante au fost stabilite recunoașterea vinei și căința sinceră, iar circumstanțe agravante nu au fost stabilite; - astfel, corectarea și reeducarea inculpatului Ozmen Muhammet este posibilă fără izolarea acestuia de societate; - factorii atenuatori relevanți speței sunt recunoașterea de către inculpat a vinei integral chiar de la etapa inițială, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni grave, dar și faptul că la caz nu sunt părți vătămate, ci doar o victimă XXX, care nu are nici o pretenție față de inculpat și nu a avut de suferit în urma infracțiunii comise de Ozmen Muhammet și Dalli Marina, a contribuit activ la descoperea infracțiunii și a colaborat cu organul de urmărire penală pe parcursul urmăririi penale în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei și adevărul; - un alt factor important ce urmează a fi luat în considerație de către instanța de judecată la aplicarea pedepsei este faptul că în Cipru de Nord (Turcesc) astfel de activități privind înlesnirea practicării prostituției sunt absolut legale și sunt 4 reglementate în actele legislative ale statului. În acest context la comiterea infracțiunii inculpatul nu a cunoscut că, în Republica Moldova faptele de înlesnire a practicării prostituției sunt condamnabile; - inculpatul Ozmen Muhammet are domiciliu permanent în Republica Moldova, XXX, concubinează cu cetățeanca Republicii Moldova, XXX și au un copil minor de doar 3 luni. Astfel, se evidențiază faptul că acesta la moment nu are nimic în comun cu activitatea infracțională din trecut (anul 2015), respectiv, dânsul s-a corectat, reeducat și duce un mod de viață adecvat alături de familie; - inculpatul Ozmen Muhammet deja a conștientizat fapta ce a comis-o, suferă enorm în urma situației în care se află, astfel, responsabilizarea acestuia sau reeducarea deja își produce efectul prin caracteristica pozitivă, lipsa antecedentelor penale, personalitatea acestuia, comportamentul imediat și după comiterea infracțiunii, cât și până în prezent.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018, a fost respins ca fiind nefondat apelul avocatului Ion Negura în numele inculpatului Ozmen Muhammet, iar apelul declarat de procuror, a fost admis, casată sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Ozmen Muhammet se recunoaște vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod renal, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Dalli Marina Ivan se recunoaște vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare pe termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 90 alin. alin. (1), (6) Cod penal, pedeapsa stabilită lui Dalli Marina se suspendă condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, obligând- o ca în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și prin comportare exemplară și muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat. Cererea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 8 614 lei 05 bani, s-a respins ca fiind nefondată. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționa că, prima instanță acceptând cererile inculpaților privind examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală, nu a reținut aceiași încadrare juridică a acțiunilor inculpaților ca și în actul de învinuire, ceea ce contravine condițiilor privind examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza urmăririi penale. Așadar, instanța de apel a sesizat faptul că, instanța de fond a admis o eroare de drept la judecarea cauzei penale în privința inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina, deoarece la examinarea cauzei penale în ordine simplificată, instanța de fond nu poate reține o altă încadrare juridică decât cea constatată (stabilită) în rechizitoriu, or, în cazul în care instanța de fond a constatat că, fapta inculpatului nu a fost încadrată în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Cod penal, urma să respingă cererile inculpaților privind examinarea cauzei în procedură simplificată și să examineze cauza în procedură generală. Ca urmare, instanța de apel a casat încheierile protocolare a instanței de fond din 31 octombrie 2017, prin care s-au admis cererile inculpaților Ozmen Muhammet și 5 Dalli Marina privind examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, cauza penală urmând a fi examinată în procedură generală. În ordinea circumstanțelor menționate, instanța de apel a notat că conform art. 46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Stabilitatea grupului este caracterizată de existența unor legături strânse permanente între membrii grupului și formele individuale, specifice ale activității acestuia. Cea de a doua trăsătură specifică grupului criminal organizat - organizarea în prealabil a participanților - denotă faptul că participanții nu doar s-au înțeles privitor la săvârșirea în comun a infracțiunii, ceea ce este caracteristic grupului de persoane care acționează cu înțelegere prealabilă, ci au atins și o anumită comunitate obiectivă și subiectivă în scopul săvârșirii în comun a unei infracțiuni, însă de cele mai dese ori a câtorva infracțiuni, care pot fi și neidentice. Din materialele cauzei penale s-a menționat că, în perioada anilor 2013 și până la 04.07.2017, Ozmen Muhammet, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a creat în prealabil pentru comiterea mai multor infracțiuni un grup criminal organizat format atât din cetățeni ai Republicii Moldova, cum ar fi Dalli Marina, XXX, cunoscută cu numele de „Melec”, cât și persoane din Cipru de Nord, cum ar fi XXX și persoane nestabilite de organul de urmărire penală cu numele „Mehmef’, „Aziz”, precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală. Reieșind din definiția „grupului criminal organizat” prevăzută la art. 46 Cod penal, instanța de apel notează că grupul criminal organizat presupune în mod implicit o reuniune stabilă de persoane, care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Agravanta reglementată la lit. c) alin. (2), art. 220 Cod penal „de două sau mai multe persoane” își găsește confirmare atunci când infracțiunea este comisă prin participație simplă, cât și în cazul acelei participații complete care presupune realizarea laturii obiective de doi sau mai mulți autori. În speță, instanța de apel nu poate reține că infracțiunea imputată inculpaților a fost comisă cu agravanta „de două sau mai multe persoane” pe de o parte și pe de altă parte „de un grup criminal organizat”, or, grupul criminal organizat în esența sa presupune săvârșirea infracțiunii de către mai multe persoane, care întrunesc și alte condiții obligatorii statuate la art. 46 Cod Penal, și anume - reuniunea stabilă a grupului, organizarea în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Or, reținerea în sarcina inculpaților a ambelor agravante atât cea prevăzută de lit. c) alin. (2), art. 220 Cod penal, cât și alin. (3) art. 220 Cod penal ar grava în mod inechitabil poziția penală a inculpaților. Totodată, având în vedere că norma penală prevăzută la alin. (3) art. 220 Cod penal reglementează și comiterea infracțiunii de proxenetism de către o „organizație criminală”, care de altfel a fost reținută de către prima instanță, instanța de apel a stabilit că, infracțiunea incriminată inculpaților a fost comisă de un grup criminal organizat, în speță nefiind întrunite condițiile definite de legea penală a organizației criminale, și anume ce ține de reuniunea de grupuri criminale organizate într-o comunitate stabilă, în speță fiind stabilită existența unui grup criminal organizat, care a fost condus de inculpatul Ozmen Muhammet. 6 Mai mult ca atât, instanța de fond reținând în sarcina inculpaților faptul că infracțiunea a fost comisă și de o organizație criminală a depășit limitele înaintării învinuirii, ceea ce contravine prevederilor art. 325 Cod procedură penală, or, potrivit actului de învinuire inculpaților li s-a incriminat comiterea infracțiunii de către un grup criminal organizat. Așadar, instanța de apel a constatat că, în perioada anilor 2013 și până la 04.07.2017, Ozmen Muhammet, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a creat în prealabil pentru comiterea mai multor infracțiuni un grup criminal organizat format atât din cetățeni ai Republicii Moldova, cum ar fi Dalli Marina, Mitrofan Anna, cunoscută cu numele de „ Melec ”, cât și persoane din Cipru de Nord, cum ar fi Eyyup Ondas și persoane nestabilite de organul de urmărire penală cu numele „Mehmet”, „Aziz”, precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală. Astfel, în cadrul grupului criminal organizat, Ozmen Muhammet și persoana nestabilită cu nume „Mehmet” (proprietar al clubului de noapte), aveau rolul de organizator, împărțind și coordonând rolurile infracționale între membrii acestuia, în vederea înlesnirii practicării prostituției și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane, dirijând cu acțiunile celorlalți membri ai grupului criminal organizat și de autor îndemnând persoanele la prostituție, înlesnind practicarea prostituției prin suportare cheltuielilor în vederea perfectării actelor necesare pentru călătorie (pașapoarte, vize) și pentru asigurarea cu bilet avia, precum și trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane. Dalli Marina, XXX în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul de autor, identificând persoanele care ar dori să practice prostituția, îndemnând persoanele la practicarea prostituției pe teritoriul Ciprului de Nord, înlesnind practicarea prostituției prin suportarea cheltuielilor, din contul altor membri ai grupului criminal organizat, în vederea perfectării actelor necesare pentru călătorie. Persoana nestabilită pe nume „X” și XXX, în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul de autor, înlesnind practicarea prostituției prin întâlnirea în aeroportul din Ciprul de Nord a persoanelor îndemnate anterior la practicarea prostituției de către Ozmen Muhammet, Dalli Marina, XXX și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, prin organizarea deplasării acestora la imobilul persoanei nestabilite cu nume „ Mehmet ” și altor persoane neidentificate, unde acestea erau cazate, prin organizarea transportării acestora către clienții, cărora le prestau servicii sexuale contra plată, precum și prin colectarea mijloacelor bănești de la clienți pentru serviciile sexuale acordate de către persoanele îndemnate, pe care le transmitea lui Mitrofan Anna și persoanei nestabilite cu nume „ Mehmet ” (proprietar al clubului de noapte). Persoanele nestabilite, în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul de autor, înlesnind practicarea prostituției prin obținerea vizelor de intrare și ședere pe teritoriul Ciprului de Nord pentru persoanele îndemnate la practicarea prostituției. În așa mod, grupul criminal organizat, avea un plan bine determinat de activitate infracțională, care includea mai multe etape ca: identificarea persoanelor care ar dori să practice prostituția pe teritoriul Ciprului de Nord, îndemnarea persoanelor respective la practicarea prostituției, trezindu-le interesul la această activitate ilegală, prin promisiuni că vor fi bine remunerate, înlesnirea practicării prostituției prin închirierea localurilor, cum ar fi „XXX”, „X”, „X” și altele, și, concomitent, membrii 7 grupului criminal asigurau legătura dintre clienți și persoanele care urmau să le presteze servicii sexuale contra plată, precum și trăgeau foloase de pe urma practicării prostituției de către persoanele îndemnate, în rezultatul activității ilegale a grupului criminal fiind îndemnată și înlesnită practicarea prostituției cet. XXX, XXX, persoanelor identitatea și locul aflării cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală până la moment cet. pe nume XXX și alte persoane de gen feminin de pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, aproximativ la sfârșitul anului 2015, Ozmen Muhammet și Dalli Marina, acționând conform rolului atribuit în cadrul grupului criminal organizat și condus de către el, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alți membri ai grupului criminal organizat, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției de către alte persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției, aflându-se în mun. Chișinău, pe teritoriul sectorului Centru, i-au propus cet. XXX de a presta servicii sexuale contra plată pe teritoriul Ciprului de Nord, prin convingeri că va fi bine plătită. Ulterior, obținând consimțământul cet. XXX de a practica prostituția pe teritoriul Ciprului de Nord, Ozmen Muhammet și Dalli Marina, acționând de comun acord cu ceilalți membri ai grupului criminal organizat, au înlesnit practicarea prostituției de către XXX prin organizarea deplasării acesteia în țara de destinație, suportând cheltuielile necesare pentru procurarea biletului de călătorie, plecarea fiind organizată către data de 29.01.2016. În continuare, cet. XXX, ajungând în țara de destinație, a fost întâlnită de către alt membru al grupului criminal organizat, și anume XXX, care, acționând conform rolului repartizat, în scopul înlesnirii practicării prostituției, a condus-o pe XXX la spital, unde a suportat cheltuielile necesare pentru trecerea controlului medical pe teritoriului Ciprului de Nord, atât pentru cel inițial, cât și pentru cele periodic efectuate ulterior. Ulterior, cet. XXX a fost condusă la clubul de noapte „X”, unde a fost întâlnită de către alți membri ai grupului criminal organizat, și anume de către proprietarul localului pe nume „Mehmet” și soția acestuia XXX, cunoscută sub numele de „Melec”, care i-au explicat în ce constă lucrul său, au încheiat un contract pentru 6 luni cu aceasta și, apoi, au condus-o într-o odaie în care XXX urma să locuiască și să presteze servicii sexuale diferitor clienți. Astfel, pe parcursul a două luni de zile, proprietarul localului „X” pe nume „Mehmet”, soția acestuia XXX, cunoscută sub numele de „Melec”, Ozmen Muhammet, acționând de comun cu alți membri ai grupului criminal, au asigurat pe perioada aflării cet. XXX pe teritoriul Ciprului de Nord legătura cu diferiți clienți, trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către cet. XXX, prin acumularea mijloacelor bănești obținute de către aceasta. Inculpatul Ozmen Muhammet în ședința de judecată în instanța de fond fiind audiat în condițiile art. 105-110, 370 Cod de procedură penală, a relatat că recunoaște vina integral pentru comiterea faptelor indicate în rechizitoriu. A precizat că îi pare rău de cele comise și nu-și dădea seama de consecințe; (f.d. 114-115, 116, vol. II) La rândul său, inculpata Dalli Marina în ședința de judecată în instanța de fond fiind audiată în condițiile art. 105-110, 370 Cod procedură penală, a relatat că recunoaște vina integral pentru comiterea faptelor indicate în rechizitoriu, explicând că se căiește de cele comise; (f.d. 112-113, vol. II) 8 Necătând la faptul că, inculpații Ozmen Muhammet și Dalli Marina vina în comiterea infracțiunii incriminate au recunoscut-o integral, vinovăția acestora este constatată și prin următoarele mijloace de probă administrate la faza de urmărire penală, după cum urmează: declarațiile martorilor XXX (f.d. 29-31,vol. I); XXX (f.d. 41-43, vol. 1); XXX (f.d. 46-48, vol. I); precum și: proces-verbal de confruntare dintre martorul XXX și bănuitul Ozmen Muhammet din 05.07.2017 (f.d. 197-202, vol. 1); proces-verbal de confruntare dintre martorul XXX și învinuitul Ozmen Muhammet din 11.07.2017 (f.d. 203-206, vol. I); proces-verbal de confruntare dintre martorul XXX și bănuita Dalli Marina din 17.08.2017 (f.d. 207-209, vol. I); proces-verbal de prezentare spre recunoaștere din 05.07.2017 (f.d. 32-34,vol.1); proces-verbal de prezentare spre recunoaștere din 03.10.2017 (f.d. 53-57,vol. 1); proces-verbal de examinare din 27.09.2017 (f.d.3-6, vol. II); proces-verbal de ridicare din 22.08.2017 (f.d. 163, vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din 12.10.2017 (f.d. 164-165, vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din 12.10.2017 (f.d. 224-26, vol. I). Instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit în sarcina inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina Ivan încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 220 alin. (3) Cod penal, iar în conformitate cu criteriile enuntate la art. 16 Cod Penal, infracțiunea respectivă se califică ca infracțiune „gravă” Din materialele cauzei penale instanța de apel reține că inculpații au recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate și s-au căit de cele comise. La fel, instanța de apel reține că inculpații Ozmen Muhammet și Dalli Marina anterior nu au fost judecați, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află. În conformitate cu art. 76 Cod penal în privința inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina se rețin prezența circumstanțelor atenuante - recunoașterea vinei si căința sinceră. Careva circumstanțe agravante în privința inculpaților nu au fost reținute. Conform art. 61 alin. (2) Cod Penal, (2) Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că inculpatul Ozmen Muhammet a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate acestuia că, dânsului i se impută săvârșirea unei infracțiuni grave, s-a căit sincer de cele comise, anterior nu a fost judecat, are un copil minor la întreținere, totodată ținându-se cont de rolul inculpatului în cadrul grupului criminal organizat, care era condus de către acesta, a aplicat inculpatului Ozmen Muhammet pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cu referire la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatei Dalli Marina instanța de apel la fel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al 9 infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că inculpata Dalli Marina a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate acesteia că, i se impută săvîrșirea unei infracțiuni grave, s-a căit sincer de cele comise, anterior nu a fost judecată, are la întreținere un copil minor, a aplicat lui Delli Marina pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În ceea ce privește operațiunea de individualizare a pedepsei sub aspectul executării acesteia, prin soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpaților trebuie să fie executată real, or, sub aspectul personalității acestora de a se corecta și reeduca, poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei se poate atinge și prin aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei în privința inculpaților pe un termen de probă, instanța de apel a statuat din cuprinsul cererii de apel declarată de acuzatorul de stat faptul că acuzarea pledează pentru modalitatea de executare reală a pedepsei penale sub formă de închisoare aplicată ambilor inculpați, iar avocatul Ion Negura în numele inculpatul Ozmen Muhammet pledează pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune. În acest sens, instanța de apel a notat că, raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod Penal, are la origine persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într- un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială etc. Suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare depinde de întrunirea cumulativă a mai multor condiții, expres și limitative prevăzute de lege, care privesc, pe de o parte, pedeapsa aplicată și natura infracțiunii - condiții obiective, iar pe de altă parte, situația și persoana infractorului - condiții subiective. În cadrul condițiilor suspendării, persoana inculpatului interesează sub raportul periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată pentru a se putea constata dacă aceasta se poate corecta fără executarea pedepsei. Instanța de apel a notat că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia. În afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea pedepsei principale, instanța de fond trebuia să motiveze suplimentar, din care considerente a concluzionat că, nu este 10 rațional ca inculpatul să execute real termenul de pedeapsă stabilit. Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde. Din materiale cauzei penale rezultă că inculpații Ozmen Muhammet și Dalli Marina au comis o infracțiune gravă, care a atentat la relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt determinate de ocrotirea normelor de conviețuire socială, precum și la obiectul juridic secundar - cu privire la moralitatea și neaservirea raporturilor sexuale. Infracțiunea de care se fac culpabili inculpații a fost comisă cu intenție directă, cu agravanta prevăzută la alin. (3) art. 220 Cod penal „acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat”. Astfel, cu referire la individualizarea pedepsei, sub aspectul executării acesteia stabilită în privința inculpatului Ozmen Muhammet, instanța de apel având în vedere modul și împrejurările în care a fost comisă fapta constată că aplicarea instituției „suspendării condiționate a executării pedepsei” nu este justificată, motiv pentru care în raport cu condițiile prevăzute la art. 90 Cod penal, instanța de apel a atestat că, corectarea și reeducarea inculpatului Ozmen Muhammet în vederea neadmiterii pe viitor a unor abateri de la normele penale este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate așa cum a fost stabilit că, inculpatul se face vinovat de comiterea unei infracțiuni grave, care a lezat relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt determinate de ocrotirea normelor de conviețuire socială, precum și la moralitatea și neaservirea raporturilor sexuale, infracțiune ce a fost comisă cu intenție directă, cu agravanta prevăzută alin. (3) art. 220 Cod penal „acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat”. Mai mult ca atât, instanța de apel reține în contextul dat și rolul inculpatului Ozmen Muhammet la comiterea infracțiunii, or, anume dânsul urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a creat în prealabil pentru comiterea mai multor infracțiuni un grup criminal organizat format atât din cetățeni ai Republicii Moldova, cum ar fi Dalli Marina, XXX, cunoscută cu numele de „Melec”, cât și persoane din Cipru de Nord, cum ar fi XXX și persoane nestabilite de organul de urmărire penală cu numele „Mehmef’, „Aziz”, precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, iar în cadrul grupului criminal organizat, Ozmen Muhammet și persoana nestabilită cu nume „Mehmet” (proprietar al clubului de noapte), aveau rolul de organizator, împărțind și coordonând rolurile infracționale între membrii acestuia. Cu referire la argumentele de apel invocate de către avocatul Ion Negura precum că nu au fost luate în considerație circumstanțele atenuante, dar și faptul lipsei consecințelor în urma comiterii infracțiunii, instanța de apel notează că prezența unor circumstanțe atenuante în conformitate cu art. 76 Cod penal se evaluează în cadrul procesului de individualizare a pedepsei penale, or, una și aceiași circumstanță atenuantă reținută la individualizarea pedepsei raportat la prevederile art. 75 Cod penal nu poate fi reținută și în procesul individualizării pedepsei, sub aspectul executării acesteia. În ceea ce privește, opinia părții apărării referitor la lipsa consecințelor în urma comiterii infracțiunii, instanța de apel nu poate reține această afirmație, drept temei pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, ca urmare a 11 faptului că infracțiunea comisă de inculpat, în cadrul unui grup criminal organizat, a adus atingere relațiilor sociale a căror existență și desfășurare normală sunt determinate de ocrotirea normelor de conviețuire socială, precum și relațiilor ce țin de moralitatea și neaservirea raporturilor sexuale, iar lipsa cauzării a unui prejudiciu material sau moral propriu-zis nu diminuează gradul de prejudiciabilitate al faptei, pe care legiuitorul a evaluat-o ca fiind „infracțiune gravă”. În ceea ce privește faptul că inculpatul Ozmen Muhammet a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și s-a căit sincer de cele comise, careva circumstanțe agravante nu au fost reținute, anterior nu a fost judecat, instanța de apel notează că aceste circumstanțe au fost reținute la individualizarea pedepsei penale, or, inculpatului Ozmen Muhammet i s-a aplicat pedeapsa minimă stabilită la sancțiunea normei penale reglementată la art. 220 alin. (3) Cod penal, care reglementează pedeapsa sub formă de închisoare de la 5 la 10 ani. Afirmațiile avocatului Ion Negura precum că un alt factor important ce urmează a fi luat în considerație de către instanța de judecată la aplicarea pedepsei este faptul că în Cipru de Nord (Turcesc) astfel de activități privind înlesnirea practicării prostituției sunt absolut legale și sunt reglementate în actele legislative ale statului, iar la comiterea infracțiunii inculpatul nu a cunoscut că în Republica Moldova faptele de înlesnire a practicării prostituției sunt condamnabile, nu pot fi reținute de către instanța de apel, or, legea penală națională condamnă astfel de fapte prejudiciabile, iar necunoașterea de către inculpat a prevederilor legale nu constituie temei de a ameliora situația penală, deoarece intrarea în vigoare a unei legi este guvernată de principiul „nemo censetur ignorare legem”, care semnifică faptul că „nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii”. Deci, necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu înlătură vinovăția și nici caracterul penal al faptei. Cu referire la mențiunea avocatului Ion Negura precum că, inculpatul Ozmen Muhammet are domiciliu permanent în Republica Moldova, mun. Chișinău, instanța de apel a atestat că, acest fapt nu a constituit un impediment pentru inculpat de a se eschiva de a se prezenta în fața instanței de judecată, or, prin încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2018 s-a dispus anunțarea în căutare a inculpatului Ozmen Muhammet, astfel de către Inspectoratul General al Poliției a fost pornit dosarul de căutare nr. 2018510024. Astfel, în contextul celor indicate, având în vedere modul și împrejurările în care a fost comisă fapta, personalitatea inculpatului de a se corecta și reeduca atestă că scopul pedepsei se poate atinge doar cu izolarea acestuia de societate, ceea ce va constitui o pedeapsă echitabilă, de natură să aducă atingere scopului pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod Penal. În ceea ce privește individualizarea pedepsei, sub aspectul executării acesteia stabilită în privința inculpatei Dalli Marina, instanța de apel atestă că acuzatorul de stat în cererea de apel a pledat pentru modalitatea de executare reală a pedepsei sub formă de închisoare. Instanța de apel având în vedere criteriile stabilite la art. 75 Cod penal raportat la art. 90 Cod penal și la personalitatea inculpatei Dalli Marina legate de scopul, motivele, rolul acesteia și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, în timpul și după săvârșirea acesteia consideră că dispunerea executării reale a pedepsei penale sub formă de închisoare nu este justificată, or, dânsa a acționat conform rolului atribuit în cadrul grupului criminal organizat și condus de către inculpatul 12 Ozmen Muhammet, nu s-a eschivat de la judecată, a avut un comportament cooperant, din care motive, instanța de apel consideră că corectarea și reeducarea și reintegrarea inculpatei în societate poate fi realizată fără izolarea acesteia de societate. În contextul dat, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat privind dispunerea executării reale a pedepsei penale de către inculpata Dalli Marina și în conformitate cu art. 90 alin. (1), (6) Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani, obligând-o ca în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și prin comportare exemplară și muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat. Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina a sumei de 8 614,05 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în legătură cu efectuarea urmăririi penale în privința acestora, instanța de apel a respins-o ca nefondată, ori, cheltuielile solicitate de acuzatorul de stat sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului, iar normele procedurale nu prevăd achitarea din contul inculpaților a cheltuielilor judiciare care constituie astfel de cheltuieli. Totodată, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat referitor la confiscarea în folosul statului, conform prevederilor art. 106 Cod penal, ca bunuri utilizate pentru săvârșirea infracțiunilor a telefonul mobil de model „Iphone 7”, or, bunul care a fost recunoscut în calitate de corp delict la cauza penală prin ordonanța din 27.09.2017, la solicitare, urmează a fi remis posesorului legal, careva conflict referitor la apartenența acestui obiect, nu a fost constatat, din care considerente acesta nu urmează a fi confiscat si transmis în contul statului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Negura Ion în numele inculpatului Ozmen Muhammet, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Ozmen Muhammet, potrivit art. 220 alin. (3) Cod penal și art. 364/1 Cod de procedură penală, să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, iar potrivit art. 90 Cod penal, ai suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoare pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Recurentul invocă aceleași argumente declarate în cererea de apel (pct. 3.1. din prezenta decizie). 5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Dalli Marina, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe în privința lui Dalli Marina. Recurentul invocă dezacordul deciziei instanței de apel care a casat încheierea protocolară a instanței de fond prin care s-a admis cererea inculpaților privind examinarea cauei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală și a examinat cauza în procedură generală, ori, instanța de apel excluzând prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, la stabilirea pedepsei, în mod eronat a aplicat doar circumstanțele atenuante – recunoașterea vinovăției și căință sinceră, astfel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 13 5.2. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursurilor declarate de către avocatul Negura Ion în numele inculpatului Ozmen Muhammet și avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Dalli Marina, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestor recursuri ca inadmisibile, deoarece instanța de apel s-a expus minuțios asupra argumentelor invocate în recursuri ordinare.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursurilor ordinare, Colegiul penal consideră că recursurile declarat de avocatul Negura Ion în numele inculpatului Ozmen Muhammet și de avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Dalli Marina, urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, reieșind din temeiurile stipulate de acest articol, și potrivit pct.6), 10) a normei vizate, aceste temeiuri de casare pot fi aplicate când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În conformitate cu prevederile art.414 alin.(1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit materialelor cauzei se constată că, prima instanță a examinat cauza penală în privința lui Ozmen Muhammet și Dalli Marina potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, reținând cererea inculpaților, prin care aceștia au solicitat examinarea cauzei în procedura dată, pe motiv că recunosc faptele imputate lor. Prin decizia instanței de apel, acesta a menționat că, prima instanță acceptând cererile inculpaților privind examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală, nu a reținut aceiași încadrare juridică a acțiunilor inculpaților ca și în actul de învinuire, ceea ce contravine condițiilor privind examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza urmăririi penale. Conform actului de învinuire inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina li s-au incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod Penal al RM, individualizată prin - proxenetism, adică îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, dacă fapta nu întrunește elementele infracțiunii de trafic de ființe umane, acțiuni săvârșite de către mai multe persoane și de un grup criminal organizat. Din actul de acuzație rezultă că acuzatorul de stat a incriminat inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina infracțiunea de proxenetism, cu agravanta prevăzută la lit. c) alin. (2), art. 220 Cod Penal „ de două sau mai multe persoane ” și cu agravanta prevăzută de alin. (3), art. 220 Cod Penal „acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat”. 14 Instanța de fond soluționând chestiunea prevăzută la pct. 3) alin. (1) art. 385 Cod procedură penală a stabilit că acțiunile infracționale ale inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod Penal al RM, după următorii indici calificativi: îndemnul sau determinarea la prostituție ori înlesnirea practicării prostituției, ori tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane, săvârșite de un grup criminal organizat. Așadar, instanța de fond a admis o eroare de drept la judecarea cauzei penale în privința inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina, deoarece la examinarea cauzei penale în ordine simplificată, instanța de fond nu poate reține o altă încadrare juridică decât cea constatată (stabilită) în rechizitoriu, or, în cazul în care instanța de fond a constatat că, fapta inculpatului nu a fost încadrată în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Cod penal, urma să respingă cererile inculpaților privind examinarea cauzei în procedură simplificată și să examineze cauza în procedură generală. Ca urmare, instanța de apel motivându-și soluția a invocat că, va casa încheierea protocolară a instanței de fond din 31 octombrie 2017, prin care s-a admis cererea inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina, privind examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală, cauza penala urmând a fi examinata în procedura generală. Potrivit procesului-verbal a ședinței de judecată cât și dispozitivul deciziei, instanța de apel nu a anulat încheierea nominalizata, astfel motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. În conformitate cu prevederile art. 3641 Cod procedură penală, procedura simplificată a judecării cauzelor penale pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală reprezintă de fapt o procedură abreviată ce are la bază o pledoarie de vinovăție și poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de articolul nominalizat. Potrivit alin. (1) art. 3641 Cod procedura penală, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara, personal prin înscris autentic, ca recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu si solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar potrivit alin. (2) aceluiași articol judecata nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, decât dacă inculpatul declară că recunoaște în totalmente faptele indicate în rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe. Rejudecând cauza potrivit modului stabilit pentru prima instanță, instanța de apel nu a administrat probe noi, dor a exclus semnul calificativ prevăzut la lit. (c) alin. (2) art. 220 Cod penal, reținând aceiași încadrare juridică a acțiunii inculpaților ca și în actul de învinuire. Astfel, concluzia instanței de apel precum că, instanța de fond la judecarea cauzei a admis o eroare de drept reținând o altă încadrare juridică decât cea constată în rechizitoriu, fapt ce nu iar permite examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, este greșită. Mai mult, Colegiul penal lărgit reține, în același timp că, conform art. 3641 alin. (1) și (7) Cod de procedură penală, inculpatul poate recunoaște doar săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, instanța urmând să aplice, totuși, dispozițiile art. 15 382–398 Cod de procedură penală în mod corespunzător, iar conform jurisprudenței CtEDO, admiterea de către inculpat a circumstanțelor pe care s-a bazat condamnarea sa, adică acceptarea unei proceduri simplificate, nu include și calificarea lor în baza legii penale (hotărârea CtEDO din 25.07.2017, Rostovțev c. Ukraina). Normele de drept enunțate nu au fost respectate de către instanța de apel. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează, că în cazul în care inculpații și-au recunoscut vina și conform art. 3641 Cod de procedură penală, au solicitat judecarea cauzei în procedură simplificată, mai mult instanța de fond l-a acceptat cererea, acestea nu pot fi lipsiți de dreptul de a fi judecați în procedură simplificată din motivul că, organul de urmărire penală ori instanța incorect a încadrat acțiunile lor, iar ulterior judecătorul până la adoptarea soluției privind admiterea/respingerea cererii inculpaților, sub obligația de a verifica dacă fapta imputată just a fost încadrată în conformitate cu dispozițiile prevăzute în art. 220 alin. (3) Cod penal, a admis cererea acestuia. Astfel, potrivit jurisprudenței CEDO (cauza Ștefan vs România nr. 28319/03 din 06.04.2010) statul este cel care trebuie să își asume erorile comise de către Parchet sau o instanță de judecată, or aceste erori nu trebuie reparate în detrimentul persoanei vizate de procedura în cauză. Prin urmare, rezumând cele menționate mai sus, Colegiul penal lărgit constată că, în speță și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Potrivit art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs admite recursul, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor declarate, casării totale a deciziei contestate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile menționate mai sus, să verifice detaliat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate, minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul lor, sub toate aspectele, complet și obiectiv, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, concomitent și asupra celor invocate în recurs descrise la pct. 5, 5.1 al prezentei decizii și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417-419 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Admite recursurile ordinare, declarate de către avocatul Negura Ion în numele inculpatului Ozmen Muhammet și avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Dalli Marina, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 16 septembrie 2018, în cauza penală, în privința lui Ozmen Muhammet și Dalli Marina XXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Se dispune eliberarea lui Ozmen Muhammet, din penitenciar în caz dacă nu se deține în baza unei alte hotărâri de condamnare sau măsuri de reprimare. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțată integral la 09 aprilie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Dumitru Mardari Maria Ghervas 17