ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.02.2019

1ra-212/2019 — art. 220 al. 3 CP

HOTĂRÂRE
26.02.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 220 al. 3 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-212/2019 — art. 220 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-212/2019

Curtea Supremă de Justiție

26 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare, declarate de

către avocatul Negura Ion în numele inculpatului Ozmen Muhammet și avocatul

Zaharia Sergiu în numele inculpatei Dalli Marina, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018, în cauza penală,

în privința lui

Ozmen Muhammet, născut la XXX, originar din

XXX, domiciliat XXX;

și

Dalli Marina Ivan, născută la XXX, originară și

domiciliată în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 24.10.2017 pînă la 01.12.2017;

Instanța de apel de la 21.04.2018 pînă la 12.09.2018;

Instanța de recurs de la 26.11.2018 pînă la 26.02.2019.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în

cauză în baza actelor din dosar,

cauza fiind judecată în procedura prevăzută de articolul 3641 Cod de procedură

penală, inculpatul Ozmen Muhammet a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 4 ani 6

luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de

2 ani.

Inculpata Dalli Marina, a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa cu aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, de 4 ani închisoare, în penitenciar

pentru femei. În temeiul art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare suportate în

prezenta cauză penală, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

2013 și până la 04.07.2017, Ozmen Muhammet, urmărind scopul îndemnării și

înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării

acestei activități, a creat în prealabil pentru comiterea mai multor infracțiuni un grup

criminal organizat format atât din cetățeni ai Republicii Moldova, cum ar fi Dalli

Marina, XXX, cunoscută cu numele de „Melec”, cât și persoane din Cipru de Nord,

cum ar fi Eyyup Ondas și persoane nestabilite de organul de urmărire penală cu

1

numele „Mehmef’, „Aziz”, precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire

penală.

Astfel, în cadrul grupului criminal organizat, Ozmen Muhammet și persoana

nestabilită cu nume „Mehmet” (proprietar al clubului de noapte), aveau rolul de

organizator, împărțind și coordonând rolurile infracționale între membrii acestuia, în

vederea înlesnirii practicării prostituției și tragerii de foloase de pe urma practicării

prostituției de către alte persoane, dirijând cu acțiunile celorlalți membri ai grupului

criminal organizat și de autor îndemnând persoanele la prostituție, înlesnind

practicarea prostituției prin suportare cheltuielilor în vederea perfectării actelor

necesare pentru călătorie (pașapoarte, vize) și pentru asigurarea cu bilet avia, precum

și trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane.

Dalli Marina, Mitrofan Anna în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul

de autor, identificând persoanele care ar dori să practice prostituția, îndemnând

persoanele la practicarea prostituției pe teritoriul Ciprului de Nord, înlesnind

practicarea prostituției prin suportarea cheltuielilor, din contul altor membri ai

grupului criminal organizat, în vederea perfectării actelor necesare pentru călătorie.

Persoana nestabilită pe nume „X” și XXX, în cadrul grupului criminal organizat

aveau rolul de autor, înlesnind practicarea prostituției prin întâlnirea în aeroportul din

Ciprul de Nord a persoanelor îndemnate anterior la practicarea prostituției de către

Ozmen Muhammet, Dalli Marina, XXX și alte persoane nestabilite de către organul

de urmărire penală, prin organizarea deplasării acestora la imobilul persoanei

nestabilite cu nume „Mehmet” și altor persoane neidentificate, unde acestea erau

cazate, prin organizarea transportării acestora către clienții, cărora le prestau servicii

sexuale contra plată, precum și prin colectarea mijloacelor bănești de la clienți pentru

serviciile sexuale acordate de către persoanele îndemnate, pe care le transmitea lui

Mitrofan Anna și persoanei nestabilite cu nume „Mehmet” (proprietar al clubului de

noapte).

Persoanele nestabilite, în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul de autor,

înlesnind practicarea prostituției prin obținerea vizelor de intrare și ședere pe

teritoriul Ciprului de Nord pentru persoanele îndemnate la practicarea prostituției.

În așa mod, grupul criminal organizat, avea un plan bine determinat de activitate

infracțională, care includea mai multe etape ca: identificarea persoanelor care ar dori

să practice prostituția pe teritoriul Ciprului de Nord, îndemnarea persoanelor

respective la practicarea prostituției, trezindu-le interesul la această activitate ilegală,

prin promisiuni că vor fi bine remunerate, înlesnirea practicării prostituției prin

închirierea localurilor, cum ar fi „X”, „X”, „X” și altele, și, concomitent, membrii

grupului criminal asigurau legătura dintre clienți și persoanele care urmau să le

presteze servicii sexuale contra plată, precum și trăgeau foloase de pe urma practicării

prostituției de către persoanele îndemnate, în rezultatul activității ilegale a grupului

criminal fiind îndemnată și înlesnită practicarea prostituției cet. XXX, XXX,

persoanelor identitatea și locul aflării cărora nu a fost stabilită de către organul de

urmărire penală până la moment pe nume XXX și alte persoane de gen feminin de pe

teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, aproximativ la sfârșitul anului 2015, Ozmen Muhammet și Dalli Marina,

acționând conform rolului atribuit în cadrul grupului criminal organizat și condus de

către el, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alți membri ai grupului criminal

organizat, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției de către alte

2

persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției, aflându-se

în mun. Chișinău, pe teritoriul sectorului Centru, i-au propus cet. XXX de a presta

servicii sexuale contra plată pe teritoriul Ciprului de Nord, prin convingeri că va fi

bine plătită.

Ulterior, obținând consimțământul cet. XXX de a practica prostituția pe

teritoriul Ciprului de Nord, Ozmen Muhammet și Dalli Marina, acționând de comun

acord cu ceilalți membri ai grupului criminal organizat, au înlesnit practicarea

prostituției de către XXX prin organizarea deplasării acesteia în țara de destinație,

suportând cheltuielile necesare pentru procurarea biletului de călătorie, plecarea fiind

organizată către data de 29.01.2016.

În continuare, cet. XXX, ajungând în țara de destinație, a fost întâlnită de către

alt membru al grupului criminal organizat, și anume XXX, care, acționând conform

rolului repartizat, în scopul înlesnirii practicării prostituției, a condus-o pe XXX la

spital, unde a suportat cheltuielile necesare pentru trecerea controlului medical pe

teritoriului Ciprului de Nord, atât pentru cel inițial, cât și pentru cele periodic

efectuate ulterior.

Ulterior, cet. XXX a fost condusă la clubul de noapte „X”, unde a fost întâlnită

de către alți membri ai grupului criminal organizat și anume de către proprietarul

localului pe nume „Mehmet” și soția acestuia XXX, cunoscută sub numele de

„Melec”, care i-au explicat în ce constă lucrul său, au încheiat un contract pentru 6

luni cu aceasta și, apoi, au condus-o într-o odaie în care XXX urma să locuiască și să

presteze servicii sexuale diferitor clienți.

Astfel, pe parcursul a două luni de zile, proprietarul localului „X” pe nume

„Mehmet”, soția acestuia XXX, cunoscută sub numele de „X”, Ozmen Muhammet,

acționând de comun cu alți membri ai grupului criminal, au asigurat pe perioada

aflării cet. XXX pe teritoriul Ciprului de Nord legătura cu diferiți clienți, trăgând

foloase de pe urma practicării prostituției de către cet. XXX, prin acumularea

mijloacelor bănești obținute de către aceasta.

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-l recunoaște pe

Ozmen Muhammet vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3)

Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; a recunoaște pe Dalli Marina

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal și a-i

stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Încasarea în mod solidar de la

inculpații Ozmen Muhammet și Dalli Marina a cheltuielilor judiciare, suportate în

legătură cu efectuarea urmăririi penale în privința acestora în sumă de 8 614,05 lei,

conform chitanțelor anexate la materialele cauzei penale și tabelului anexă. Corpurile

delicte - telefonul mobil de model ,,Iphone 7” cu IMEI XXX, ridicat de la Ozmen

Muhammet în rezultatul percheziției corporale din timpul reținerii acestuia, examinat

prin procesul-verbal de examinare a obiectului, recunoscut prin ordonanța din

27.09.2017, transmis în camera de păstrare a corpurilor delicte prin chitanța nr. 18 din

16.10.2017 să fie confiscat în folosul statului, conform prevederilor art. 106 Cod

penal, ca bunuri utilizate pentru săvârșirea infracțiunilor.

În motivare s-a menționat că, procurorul contestă individualizarea pedepselor

aplicate, respingerea încasării cheltuielilor judiciare și soarta corpurilor delicte.

3

Acuzatorul de stat a considerat că, inculpații Ozmen Muhammet și Dalli Marina,

luând în considerare circumstanțele săvârșirii infracțiunii, pot fi reeducați și integrați

în societate doar fiind izolați temporar de societate.

Circumstanțe atenuante sau agravante ale inculpaților Ozmen Muhammet și

Dalli Marina nu au fost stabilite.

Temeiuri pentru liberarea inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina de

răspundere penală conform prevederilor art. 53 Cod Penal nu au fost stabilite;

Instanța de fond greșit a considerat că corpul delict nu a fost utilizat la comiterea

infracțiunii de proxenetism, astfel acuzarea de stat consideră că corpurile delicte -

telefonul mobil de model „Iphone 7” cu IMEI XXX, ridicat de la Ozmen Muhammet

în rezultatul percheziției corporale din timpul reținerii acestuia, examinat prin

procesul-verbal de examinare a obiectului, recunoscut prin ordonanța din 27.09.2017,

transmis în camera de păstrare a corpurilor delicte prin chitanța nr. 18 din 16.10.2017

urmează a fi confiscate în folosul statului, conform prevederilor art. 106 Cod Penal,

ca bunuri utilizate pentru săvârșirea infracțiunilor.

Instanța de fond nefondat a respins solicitarea acuzatorului de stat cu privire la

încasarea cheltuielilor judiciare.

3.1. Împotriva sentinței primei instanțe, avocatul Ion Negura în numele

inculpatului Ozmen Muhammet a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Ozmen Muhammet pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal să-i fie aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, iar în baza art. 90

Cod penal a suspenda condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de

2 ani.

În motivarea cerințelor sale, s-au invocat că:

- instanța de fond nu a luat în considerație toate circumstanțele importante pentru

soluționarea justă a cauzei și pentru individualizarea echitabilă a pedepsei, nu a luat

în considerație circumstanțele atenuante, dar și faptul lipsei consecințelor în urma

comiterii infracțiunii, fapt ce a dus la aplicarea unei pedepse prea aspre inculpatului

Ozmen Muhammet, fiind inechitabilă în comparație cu circumstanțele cauzei;

- inculpatul Ozmen Muhammet a recunoscut integral faptele incriminate în

legătură cu care a fost deferit justiției și a renunțat la dreptul de a solicita examinarea

altor probe și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată;

- circumstanțe atenuante au fost stabilite recunoașterea vinei și căința sinceră, iar

circumstanțe agravante nu au fost stabilite;

- astfel, corectarea și reeducarea inculpatului Ozmen Muhammet este posibilă

fără izolarea acestuia de societate;

- factorii atenuatori relevanți speței sunt recunoașterea de către inculpat a vinei

integral chiar de la etapa inițială, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni grave,

dar și faptul că la caz nu sunt părți vătămate, ci doar o victimă XXX, care nu are nici

o pretenție față de inculpat și nu a avut de suferit în urma infracțiunii comise de

Ozmen Muhammet și Dalli Marina, a contribuit activ la descoperea infracțiunii și a

colaborat cu organul de urmărire penală pe parcursul urmăririi penale în vederea

stabilirii circumstanțelor cauzei și adevărul;

- un alt factor important ce urmează a fi luat în considerație de către instanța de

judecată la aplicarea pedepsei este faptul că în Cipru de Nord (Turcesc) astfel de

activități privind înlesnirea practicării prostituției sunt absolut legale și sunt

4

reglementate în actele legislative ale statului. În acest context la comiterea infracțiunii

inculpatul nu a cunoscut că, în Republica Moldova faptele de înlesnire a practicării

prostituției sunt condamnabile;

- inculpatul Ozmen Muhammet are domiciliu permanent în Republica Moldova,

XXX, concubinează cu cetățeanca Republicii Moldova, XXX și au un copil minor de

doar 3 luni. Astfel, se evidențiază faptul că acesta la moment nu are nimic în comun

cu activitatea infracțională din trecut (anul 2015), respectiv, dânsul s-a corectat,

reeducat și duce un mod de viață adecvat alături de familie;

- inculpatul Ozmen Muhammet deja a conștientizat fapta ce a comis-o, suferă

enorm în urma situației în care se află, astfel, responsabilizarea acestuia sau

reeducarea deja își produce efectul prin caracteristica pozitivă, lipsa antecedentelor

penale, personalitatea acestuia, comportamentul imediat și după comiterea

infracțiunii, cât și până în prezent.

2018, a fost respins ca fiind nefondat apelul avocatului Ion Negura în numele

inculpatului Ozmen Muhammet, iar apelul declarat de procuror, a fost admis, casată

sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

după cum urmează:

Ozmen Muhammet se recunoaște vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 220 alin. (3) Cod renal, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare pe termen de 5 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Dalli Marina Ivan se recunoaște vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 220 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare pe termen de 4

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 alin. alin. (1), (6) Cod penal, pedeapsa stabilită lui

Dalli Marina se suspendă condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, obligând-

o ca în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului

competent și prin comportare exemplară și muncă cinstită să îndreptățească

încrederea ce i s-a acordat.

Cererea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 8 614 lei 05 bani, s-a respins ca fiind nefondată.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționa că, prima instanță

acceptând cererile inculpaților privind examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută

de art. 3641 Cod procedură penală, nu a reținut aceiași încadrare juridică a acțiunilor

inculpaților ca și în actul de învinuire, ceea ce contravine condițiilor privind

examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza urmăririi penale.

Așadar, instanța de apel a sesizat faptul că, instanța de fond a admis o eroare de

drept la judecarea cauzei penale în privința inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli

Marina, deoarece la examinarea cauzei penale în ordine simplificată, instanța de fond

nu poate reține o altă încadrare juridică decât cea constatată (stabilită) în rechizitoriu,

or, în cazul în care instanța de fond a constatat că, fapta inculpatului nu a fost

încadrată în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Cod penal, urma să respingă

cererile inculpaților privind examinarea cauzei în procedură simplificată și să

examineze cauza în procedură generală.

Ca urmare, instanța de apel a casat încheierile protocolare a instanței de fond din

31 octombrie 2017, prin care s-au admis cererile inculpaților Ozmen Muhammet și

5

Dalli Marina privind examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod

de procedură penală, cauza penală urmând a fi examinată în procedură generală.

În ordinea circumstanțelor menționate, instanța de apel a notat că conform art.

46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au

organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.

Stabilitatea grupului este caracterizată de existența unor legături strânse

permanente între membrii grupului și formele individuale, specifice ale activității

acestuia.

Cea de a doua trăsătură specifică grupului criminal organizat - organizarea în

prealabil a participanților - denotă faptul că participanții nu doar s-au înțeles privitor

la săvârșirea în comun a infracțiunii, ceea ce este caracteristic grupului de persoane

care acționează cu înțelegere prealabilă, ci au atins și o anumită comunitate obiectivă

și subiectivă în scopul săvârșirii în comun a unei infracțiuni, însă de cele mai dese ori

a câtorva infracțiuni, care pot fi și neidentice.

Din materialele cauzei penale s-a menționat că, în perioada anilor 2013 și până

la 04.07.2017, Ozmen Muhammet, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării

prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a

creat în prealabil pentru comiterea mai multor infracțiuni un grup criminal organizat

format atât din cetățeni ai Republicii Moldova, cum ar fi Dalli Marina, XXX,

cunoscută cu numele de „Melec”, cât și persoane din Cipru de Nord, cum ar fi XXX

și persoane nestabilite de organul de urmărire penală cu numele „Mehmef’, „Aziz”,

precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală.

Reieșind din definiția „grupului criminal organizat” prevăzută la art. 46 Cod

penal, instanța de apel notează că grupul criminal organizat presupune în mod

implicit o reuniune stabilă de persoane, care s-au organizat în prealabil pentru a

comite una sau mai multe infracțiuni.

Agravanta reglementată la lit. c) alin. (2), art. 220 Cod penal „de două sau mai

multe persoane” își găsește confirmare atunci când infracțiunea este comisă prin

participație simplă, cât și în cazul acelei participații complete care presupune

realizarea laturii obiective de doi sau mai mulți autori.

În speță, instanța de apel nu poate reține că infracțiunea imputată inculpaților a

fost comisă cu agravanta „de două sau mai multe persoane” pe de o parte și pe de altă

parte „de un grup criminal organizat”, or, grupul criminal organizat în esența sa

presupune săvârșirea infracțiunii de către mai multe persoane, care întrunesc și alte

condiții obligatorii statuate la art. 46 Cod Penal, și anume - reuniunea stabilă a

grupului, organizarea în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.

Or, reținerea în sarcina inculpaților a ambelor agravante atât cea prevăzută de lit.

c) alin. (2), art. 220 Cod penal, cât și alin. (3) art. 220 Cod penal ar grava în mod

inechitabil poziția penală a inculpaților.

Totodată, având în vedere că norma penală prevăzută la alin. (3) art. 220 Cod

penal reglementează și comiterea infracțiunii de proxenetism de către o „organizație

criminală”, care de altfel a fost reținută de către prima instanță, instanța de apel a

stabilit că, infracțiunea incriminată inculpaților a fost comisă de un grup criminal

organizat, în speță nefiind întrunite condițiile definite de legea penală a organizației

criminale, și anume ce ține de reuniunea de grupuri criminale organizate într-o

comunitate stabilă, în speță fiind stabilită existența unui grup criminal organizat, care

a fost condus de inculpatul Ozmen Muhammet.

6

Mai mult ca atât, instanța de fond reținând în sarcina inculpaților faptul că

infracțiunea a fost comisă și de o organizație criminală a depășit limitele înaintării

învinuirii, ceea ce contravine prevederilor art. 325 Cod procedură penală, or, potrivit

actului de învinuire inculpaților li s-a incriminat comiterea infracțiunii de către un

grup criminal organizat.

Așadar, instanța de apel a constatat că, în perioada anilor 2013 și până la

04.07.2017, Ozmen Muhammet, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării

prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a

creat în prealabil pentru comiterea mai multor infracțiuni un grup criminal organizat

format atât din cetățeni ai Republicii Moldova, cum ar fi Dalli Marina, Mitrofan

Anna, cunoscută cu numele de „ Melec ”, cât și persoane din Cipru de Nord, cum ar

fi Eyyup Ondas și persoane nestabilite de organul de urmărire penală cu numele

„Mehmet”, „Aziz”, precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală.

Astfel, în cadrul grupului criminal organizat, Ozmen Muhammet și persoana

nestabilită cu nume „Mehmet” (proprietar al clubului de noapte), aveau rolul de

organizator, împărțind și coordonând rolurile infracționale între membrii acestuia, în

vederea înlesnirii practicării prostituției și tragerii de foloase de pe urma practicării

prostituției de către alte persoane, dirijând cu acțiunile celorlalți membri ai grupului

criminal organizat și de autor îndemnând persoanele la prostituție, înlesnind

practicarea prostituției prin suportare cheltuielilor în vederea perfectării actelor

necesare pentru călătorie (pașapoarte, vize) și pentru asigurarea cu bilet avia, precum

și trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane.

Dalli Marina, XXX în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul de autor,

identificând persoanele care ar dori să practice prostituția, îndemnând persoanele la

practicarea prostituției pe teritoriul Ciprului de Nord, înlesnind practicarea prostituției

prin suportarea cheltuielilor, din contul altor membri ai grupului criminal organizat,

în vederea perfectării actelor necesare pentru călătorie.

Persoana nestabilită pe nume „X” și XXX, în cadrul grupului criminal organizat

aveau rolul de autor, înlesnind practicarea prostituției prin întâlnirea în aeroportul din

Ciprul de Nord a persoanelor îndemnate anterior la practicarea prostituției de către

Ozmen Muhammet, Dalli Marina, XXX și alte persoane nestabilite de către organul

de urmărire penală, prin organizarea deplasării acestora la imobilul persoanei

nestabilite cu nume „ Mehmet ” și altor persoane neidentificate, unde acestea erau

cazate, prin organizarea transportării acestora către clienții, cărora le prestau servicii

sexuale contra plată, precum și prin colectarea mijloacelor bănești de la clienți pentru

serviciile sexuale acordate de către persoanele îndemnate, pe care le transmitea lui

Mitrofan Anna și persoanei nestabilite cu nume „ Mehmet ” (proprietar al clubului de

noapte).

Persoanele nestabilite, în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul de autor,

înlesnind practicarea prostituției prin obținerea vizelor de intrare și ședere pe

teritoriul Ciprului de Nord pentru persoanele îndemnate la practicarea prostituției.

În așa mod, grupul criminal organizat, avea un plan bine determinat de activitate

infracțională, care includea mai multe etape ca: identificarea persoanelor care ar dori

să practice prostituția pe teritoriul Ciprului de Nord, îndemnarea persoanelor

respective la practicarea prostituției, trezindu-le interesul la această activitate ilegală,

prin promisiuni că vor fi bine remunerate, înlesnirea practicării prostituției prin

închirierea localurilor, cum ar fi „XXX”, „X”, „X” și altele, și, concomitent, membrii

7

grupului criminal asigurau legătura dintre clienți și persoanele care urmau să le

presteze servicii sexuale contra plată, precum și trăgeau foloase de pe urma practicării

prostituției de către persoanele îndemnate, în rezultatul activității ilegale a grupului

criminal fiind îndemnată și înlesnită practicarea prostituției cet. XXX, XXX,

persoanelor identitatea și locul aflării cărora nu a fost stabilită de către organul de

urmărire penală până la moment cet. pe nume XXX și alte persoane de gen feminin

de pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, aproximativ la sfârșitul anului 2015, Ozmen Muhammet și Dalli Marina,

acționând conform rolului atribuit în cadrul grupului criminal organizat și condus de

către el, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alți membri ai grupului criminal

organizat, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției de către alte

persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției, aflându-se

în mun. Chișinău, pe teritoriul sectorului Centru, i-au propus cet. XXX de a presta

servicii sexuale contra plată pe teritoriul Ciprului de Nord, prin convingeri că va fi

bine plătită.

Ulterior, obținând consimțământul cet. XXX de a practica prostituția pe

teritoriul Ciprului de Nord, Ozmen Muhammet și Dalli Marina, acționând de comun

acord cu ceilalți membri ai grupului criminal organizat, au înlesnit practicarea

prostituției de către XXX prin organizarea deplasării acesteia în țara de destinație,

suportând cheltuielile necesare pentru procurarea biletului de călătorie, plecarea fiind

organizată către data de 29.01.2016.

În continuare, cet. XXX, ajungând în țara de destinație, a fost întâlnită de către

alt membru al grupului criminal organizat, și anume XXX, care, acționând conform

rolului repartizat, în scopul înlesnirii practicării prostituției, a condus-o pe XXX la

spital, unde a suportat cheltuielile necesare pentru trecerea controlului medical pe

teritoriului Ciprului de Nord, atât pentru cel inițial, cât și pentru cele periodic

efectuate ulterior.

Ulterior, cet. XXX a fost condusă la clubul de noapte „X”, unde a fost întâlnită

de către alți membri ai grupului criminal organizat, și anume de către proprietarul

localului pe nume „Mehmet” și soția acestuia XXX, cunoscută sub numele de

„Melec”, care i-au explicat în ce constă lucrul său, au încheiat un contract pentru 6

luni cu aceasta și, apoi, au condus-o într-o odaie în care XXX urma să locuiască și să

presteze servicii sexuale diferitor clienți.

Astfel, pe parcursul a două luni de zile, proprietarul localului „X” pe nume

„Mehmet”, soția acestuia XXX, cunoscută sub numele de „Melec”, Ozmen

Muhammet, acționând de comun cu alți membri ai grupului criminal, au asigurat pe

perioada aflării cet. XXX pe teritoriul Ciprului de Nord legătura cu diferiți clienți,

trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către cet. XXX, prin acumularea

mijloacelor bănești obținute de către aceasta.

Inculpatul Ozmen Muhammet în ședința de judecată în instanța de fond fiind

audiat în condițiile art. 105-110, 370 Cod de procedură penală, a relatat că recunoaște

vina integral pentru comiterea faptelor indicate în rechizitoriu. A precizat că îi pare

rău de cele comise și nu-și dădea seama de consecințe; (f.d. 114-115, 116, vol. II)

La rândul său, inculpata Dalli Marina în ședința de judecată în instanța de fond

fiind audiată în condițiile art. 105-110, 370 Cod procedură penală, a relatat că

recunoaște vina integral pentru comiterea faptelor indicate în rechizitoriu, explicând

că se căiește de cele comise; (f.d. 112-113, vol. II)

8

Necătând la faptul că, inculpații Ozmen Muhammet și Dalli Marina vina în

comiterea infracțiunii incriminate au recunoscut-o integral, vinovăția acestora este

constatată și prin următoarele mijloace de probă administrate la faza de urmărire

penală, după cum urmează: declarațiile martorilor XXX (f.d. 29-31,vol. I); XXX

(f.d. 41-43, vol. 1); XXX (f.d. 46-48, vol. I); precum și: proces-verbal de confruntare

dintre martorul XXX și bănuitul Ozmen Muhammet din 05.07.2017 (f.d. 197-202, vol.

1); proces-verbal de confruntare dintre martorul XXX și învinuitul Ozmen Muhammet

din 11.07.2017 (f.d. 203-206, vol. I); proces-verbal de confruntare dintre martorul

XXX și bănuita Dalli Marina din 17.08.2017 (f.d. 207-209, vol. I); proces-verbal de

prezentare spre recunoaștere din 05.07.2017 (f.d. 32-34,vol.1); proces-verbal de

prezentare spre recunoaștere din 03.10.2017 (f.d. 53-57,vol. 1); proces-verbal de

examinare din 27.09.2017 (f.d.3-6, vol. II); proces-verbal de ridicare din

22.08.2017 (f.d. 163, vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din

12.10.2017 (f.d. 164-165, vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din

12.10.2017 (f.d. 224-26, vol. I).

Instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de

judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și

veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele

administrate, a stabilit în sarcina inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina

Ivan încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 220 alin. (3) Cod penal, iar

în conformitate cu criteriile enuntate la art. 16 Cod Penal, infracțiunea respectivă se

califică ca infracțiune „gravă”

Din materialele cauzei penale instanța de apel reține că inculpații au recunoscut

integral vina în comiterea infracțiunii incriminate și s-au căit de cele comise.

La fel, instanța de apel reține că inculpații Ozmen Muhammet și Dalli Marina

anterior nu au fost judecați, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află.

În conformitate cu art. 76 Cod penal în privința inculpaților Ozmen Muhammet

și Dalli Marina se rețin prezența circumstanțelor atenuante - recunoașterea vinei si

căința sinceră.

Careva circumstanțe agravante în privința inculpaților nu au fost reținute.

Conform art. 61 alin. (2) Cod Penal, (2) Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Executarea pedepsei

nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei

condamnate.

Instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că inculpatul Ozmen Muhammet

a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate acestuia că, dânsului i

se impută săvârșirea unei infracțiuni grave, s-a căit sincer de cele comise, anterior nu

a fost judecat, are un copil minor la întreținere, totodată ținându-se cont de rolul

inculpatului în cadrul grupului criminal organizat, care era condus de către acesta, a

aplicat inculpatului Ozmen Muhammet pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

220 alin. (3) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cu referire la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatei Dalli

Marina instanța de apel la fel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

9

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că inculpata Dalli

Marina a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate acesteia că, i se

impută săvîrșirea unei infracțiuni grave, s-a căit sincer de cele comise, anterior nu a

fost judecată, are la întreținere un copil minor, a aplicat lui Delli Marina pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod penal, pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 4, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În ceea ce privește operațiunea de individualizare a pedepsei sub aspectul

executării acesteia, prin soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpaților

trebuie să fie executată real, or, sub aspectul personalității acestora de a se corecta și

reeduca, poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei se poate atinge și prin

aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei în privința inculpaților pe un

termen de probă, instanța de apel a statuat din cuprinsul cererii de apel declarată de

acuzatorul de stat faptul că acuzarea pledează pentru modalitatea de executare reală a

pedepsei penale sub formă de închisoare aplicată ambilor inculpați, iar avocatul Ion

Negura în numele inculpatul Ozmen Muhammet pledează pentru suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune.

În acest sens, instanța de apel a notat că, raționamentul de aplicare a prevederilor

art. 90 Cod Penal, are la origine persoana și comportamentul acestuia până la

săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de

urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își

apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi:

conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii

sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-

un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea

de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau

a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit,

conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație,

vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială etc.

Suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare depinde de

întrunirea cumulativă a mai multor condiții, expres și limitative prevăzute de lege,

care privesc, pe de o parte, pedeapsa aplicată și natura infracțiunii - condiții obiective,

iar pe de altă parte, situația și persoana infractorului - condiții subiective.

În cadrul condițiilor suspendării, persoana inculpatului interesează sub raportul

periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care

aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie

studiată pentru a se putea constata dacă aceasta se poate corecta fără executarea

pedepsei.

Instanța de apel a notat că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu

reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a

demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia. În afară de

motivele care au servit temei pentru stabilirea pedepsei principale, instanța de fond

trebuia să motiveze suplimentar, din care considerente a concluzionat că, nu este

10

rațional ca inculpatul să execute real termenul de pedeapsă stabilit. Analizând

condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei rezultă că aceasta

nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă

să aprecieze dacă este cazul să o acorde.

Din materiale cauzei penale rezultă că inculpații Ozmen Muhammet și Dalli

Marina au comis o infracțiune gravă, care a atentat la relațiile sociale a căror existență

și desfășurare normală sunt determinate de ocrotirea normelor de conviețuire socială,

precum și la obiectul juridic secundar - cu privire la moralitatea și neaservirea

raporturilor sexuale.

Infracțiunea de care se fac culpabili inculpații a fost comisă cu intenție directă,

cu agravanta prevăzută la alin. (3) art. 220 Cod penal „acțiuni săvârșite de un grup

criminal organizat”.

Astfel, cu referire la individualizarea pedepsei, sub aspectul executării acesteia

stabilită în privința inculpatului Ozmen Muhammet, instanța de apel având în vedere

modul și împrejurările în care a fost comisă fapta constată că aplicarea instituției

„suspendării condiționate a executării pedepsei” nu este justificată, motiv pentru care

în raport cu condițiile prevăzute la art. 90 Cod penal, instanța de apel a atestat că,

corectarea și reeducarea inculpatului Ozmen Muhammet în vederea neadmiterii pe

viitor a unor abateri de la normele penale este posibilă doar cu izolarea acestuia de

societate așa cum a fost stabilit că, inculpatul se face vinovat de comiterea unei

infracțiuni grave, care a lezat relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală

sunt determinate de ocrotirea normelor de conviețuire socială, precum și la

moralitatea și neaservirea raporturilor sexuale, infracțiune ce a fost comisă cu intenție

directă, cu agravanta prevăzută alin. (3) art. 220 Cod penal „acțiuni săvârșite de un

grup criminal organizat”.

Mai mult ca atât, instanța de apel reține în contextul dat și rolul inculpatului

Ozmen Muhammet la comiterea infracțiunii, or, anume dânsul urmărind scopul

îndemnării și înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe

urma practicării acestei activități, a creat în prealabil pentru comiterea mai multor

infracțiuni un grup criminal organizat format atât din cetățeni ai Republicii Moldova,

cum ar fi Dalli Marina, XXX, cunoscută cu numele de „Melec”, cât și persoane din

Cipru de Nord, cum ar fi XXX și persoane nestabilite de organul de urmărire penală

cu numele „Mehmef’, „Aziz”, precum și alte persoane nestabilite de organul de

urmărire penală, iar în cadrul grupului criminal organizat, Ozmen Muhammet și

persoana nestabilită cu nume „Mehmet” (proprietar al clubului de noapte), aveau

rolul de organizator, împărțind și coordonând rolurile infracționale între membrii

acestuia.

Cu referire la argumentele de apel invocate de către avocatul Ion Negura precum

că nu au fost luate în considerație circumstanțele atenuante, dar și faptul lipsei

consecințelor în urma comiterii infracțiunii, instanța de apel notează că prezența unor

circumstanțe atenuante în conformitate cu art. 76 Cod penal se evaluează în cadrul

procesului de individualizare a pedepsei penale, or, una și aceiași circumstanță

atenuantă reținută la individualizarea pedepsei raportat la prevederile art. 75 Cod

penal nu poate fi reținută și în procesul individualizării pedepsei, sub aspectul

executării acesteia. În ceea ce privește, opinia părții apărării referitor la lipsa

consecințelor în urma comiterii infracțiunii, instanța de apel nu poate reține această

afirmație, drept temei pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, ca urmare a

11

faptului că infracțiunea comisă de inculpat, în cadrul unui grup criminal organizat, a

adus atingere relațiilor sociale a căror existență și desfășurare normală sunt

determinate de ocrotirea normelor de conviețuire socială, precum și relațiilor ce țin de

moralitatea și neaservirea raporturilor sexuale, iar lipsa cauzării a unui prejudiciu

material sau moral propriu-zis nu diminuează gradul de prejudiciabilitate al faptei, pe

care legiuitorul a evaluat-o ca fiind „infracțiune gravă”.

În ceea ce privește faptul că inculpatul Ozmen Muhammet a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii incriminate și s-a căit sincer de cele comise, careva

circumstanțe agravante nu au fost reținute, anterior nu a fost judecat, instanța de apel

notează că aceste circumstanțe au fost reținute la individualizarea pedepsei penale, or,

inculpatului Ozmen Muhammet i s-a aplicat pedeapsa minimă stabilită la sancțiunea

normei penale reglementată la art. 220 alin. (3) Cod penal, care reglementează

pedeapsa sub formă de închisoare de la 5 la 10 ani.

Afirmațiile avocatului Ion Negura precum că un alt factor important ce urmează

a fi luat în considerație de către instanța de judecată la aplicarea pedepsei este faptul

că în Cipru de Nord (Turcesc) astfel de activități privind înlesnirea practicării

prostituției sunt absolut legale și sunt reglementate în actele legislative ale statului, iar

la comiterea infracțiunii inculpatul nu a cunoscut că în Republica Moldova faptele de

înlesnire a practicării prostituției sunt condamnabile, nu pot fi reținute de către

instanța de apel, or, legea penală națională condamnă astfel de fapte prejudiciabile,

iar necunoașterea de către inculpat a prevederilor legale nu constituie temei de a

ameliora situația penală, deoarece intrarea în vigoare a unei legi este guvernată de

principiul „nemo censetur ignorare legem”, care semnifică faptul că „nimeni nu se

poate apăra invocând necunoașterea legii”. Deci, necunoașterea sau cunoașterea

greșită a legii nu înlătură vinovăția și nici caracterul penal al faptei.

Cu referire la mențiunea avocatului Ion Negura precum că, inculpatul Ozmen

Muhammet are domiciliu permanent în Republica Moldova, mun. Chișinău, instanța

de apel a atestat că, acest fapt nu a constituit un impediment pentru inculpat de a se

eschiva de a se prezenta în fața instanței de judecată, or, prin încheierea Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2018 s-a dispus anunțarea în căutare a

inculpatului Ozmen Muhammet, astfel de către Inspectoratul General al Poliției a fost

pornit dosarul de căutare nr. 2018510024.

Astfel, în contextul celor indicate, având în vedere modul și împrejurările în care

a fost comisă fapta, personalitatea inculpatului de a se corecta și reeduca atestă că

scopul pedepsei se poate atinge doar cu izolarea acestuia de societate, ceea ce va

constitui o pedeapsă echitabilă, de natură să aducă atingere scopului pedepsei penale

prevăzut de art. 61 Cod Penal.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, sub aspectul executării acesteia

stabilită în privința inculpatei Dalli Marina, instanța de apel atestă că acuzatorul de

stat în cererea de apel a pledat pentru modalitatea de executare reală a pedepsei sub

formă de închisoare.

Instanța de apel având în vedere criteriile stabilite la art. 75 Cod penal raportat la

art. 90 Cod penal și la personalitatea inculpatei Dalli Marina legate de scopul,

motivele, rolul acesteia și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, în

timpul și după săvârșirea acesteia consideră că dispunerea executării reale a pedepsei

penale sub formă de închisoare nu este justificată, or, dânsa a acționat conform

rolului atribuit în cadrul grupului criminal organizat și condus de către inculpatul

12

Ozmen Muhammet, nu s-a eschivat de la judecată, a avut un comportament

cooperant, din care motive, instanța de apel consideră că corectarea și reeducarea și

reintegrarea inculpatei în societate poate fi realizată fără izolarea acesteia de

societate.

În contextul dat, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat privind

dispunerea executării reale a pedepsei penale de către inculpata Dalli Marina și în

conformitate cu art. 90 alin. (1), (6) Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani, obligând-o ca în termenul

stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și prin

comportare exemplară și muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat.

Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul

inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina a sumei de 8 614,05 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată suportate în legătură cu efectuarea urmăririi penale în privința

acestora, instanța de apel a respins-o ca nefondată, ori, cheltuielile solicitate de

acuzatorul de stat sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în

comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului, iar

normele procedurale nu prevăd achitarea din contul inculpaților a cheltuielilor

judiciare care constituie astfel de cheltuieli.

Totodată, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat referitor la

confiscarea în folosul statului, conform prevederilor art. 106 Cod penal, ca bunuri

utilizate pentru săvârșirea infracțiunilor a telefonul mobil de model „Iphone 7”, or,

bunul care a fost recunoscut în calitate de corp delict la cauza penală prin ordonanța

din 27.09.2017, la solicitare, urmează a fi remis posesorului legal, careva conflict

referitor la apartenența acestui obiect, nu a fost constatat, din care considerente acesta

nu urmează a fi confiscat si transmis în contul statului.

numele inculpatului Ozmen Muhammet, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Ozmen

Muhammet, potrivit art. 220 alin. (3) Cod penal și art. 364/1 Cod de procedură

penală, să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 4

luni, iar potrivit art. 90 Cod penal, ai suspenda condiționat executarea pedepsei cu

închisoare pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Recurentul invocă aceleași

argumente declarate în cererea de apel (pct. 3.1. din prezenta decizie).

5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Zaharia Sergiu în

numele inculpatei Dalli Marina, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct.

10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea

acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe în privința lui Dalli Marina.

Recurentul invocă dezacordul deciziei instanței de apel care a casat încheierea

protocolară a instanței de fond prin care s-a admis cererea inculpaților privind

examinarea cauei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală și

a examinat cauza în procedură generală, ori, instanța de apel excluzând prevederile

art. 3641 Cod de procedură penală, la stabilirea pedepsei, în mod eronat a aplicat doar

circumstanțele atenuante – recunoașterea vinovăției și căință sinceră, astfel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

13

5.2. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursurilor declarate de către

avocatul Negura Ion în numele inculpatului Ozmen Muhammet și avocatul Zaharia

Sergiu în numele inculpatei Dalli Marina, prin care a menționat că, este de poziția

respingerii acestor recursuri ca inadmisibile, deoarece instanța de apel s-a expus

minuțios asupra argumentelor invocate în recursuri ordinare.

invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită

declararea inadmisibilității recursurilor ordinare, Colegiul penal consideră că

recursurile declarat de avocatul Negura Ion în numele inculpatului Ozmen

Muhammet și de avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Dalli Marina, urmează

a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, reieșind din temeiurile stipulate de acest articol, și potrivit pct.6), 10) a normei

vizate, aceste temeiuri de casare pot fi aplicate când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În conformitate cu prevederile art.414 alin.(1), (2), (5) și (6) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Potrivit materialelor cauzei se constată că, prima instanță a examinat cauza

penală în privința lui Ozmen Muhammet și Dalli Marina potrivit prevederilor art.

3641 Cod de procedură penală, reținând cererea inculpaților, prin care aceștia au

solicitat examinarea cauzei în procedura dată, pe motiv că recunosc faptele imputate

lor.

Prin decizia instanței de apel, acesta a menționat că, prima instanță acceptând

cererile inculpaților privind examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art.

3641 Cod procedură penală, nu a reținut aceiași încadrare juridică a acțiunilor

inculpaților ca și în actul de învinuire, ceea ce contravine condițiilor privind

examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza urmăririi penale.

Conform actului de învinuire inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina

li s-au incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (3) Cod Penal

al RM, individualizată prin - proxenetism, adică îndemnul la prostituție, înlesnirea

practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de

către o altă persoană, dacă fapta nu întrunește elementele infracțiunii de trafic de

ființe umane, acțiuni săvârșite de către mai multe persoane și de un grup criminal

organizat.

Din actul de acuzație rezultă că acuzatorul de stat a incriminat inculpaților

Ozmen Muhammet și Dalli Marina infracțiunea de proxenetism, cu agravanta

prevăzută la lit. c) alin. (2), art. 220 Cod Penal „ de două sau mai multe persoane ”

și cu agravanta prevăzută de alin. (3), art. 220 Cod Penal „acțiuni săvârșite de un

grup criminal organizat”.

14

Instanța de fond soluționând chestiunea prevăzută la pct. 3) alin. (1) art. 385

Cod procedură penală a stabilit că acțiunile infracționale ale inculpaților Ozmen

Muhammet și Dalli Marina cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 220 alin. (3) Cod Penal al RM, după următorii indici calificativi: îndemnul

sau determinarea la prostituție ori înlesnirea practicării prostituției, ori tragerea de

foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, dacă fapta nu

întrunește elementele traficului de ființe umane, săvârșite de un grup criminal

organizat.

Așadar, instanța de fond a admis o eroare de drept la judecarea cauzei penale

în privința inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina, deoarece la examinarea

cauzei penale în ordine simplificată, instanța de fond nu poate reține o altă încadrare

juridică decât cea constatată (stabilită) în rechizitoriu, or, în cazul în care instanța

de fond a constatat că, fapta inculpatului nu a fost încadrată în conformitate cu

dispozițiile prevăzute de Cod penal, urma să respingă cererile inculpaților privind

examinarea cauzei în procedură simplificată și să examineze cauza în procedură

generală.

Ca urmare, instanța de apel motivându-și soluția a invocat că, va casa încheierea

protocolară a instanței de fond din 31 octombrie 2017, prin care s-a admis cererea

inculpaților Ozmen Muhammet și Dalli Marina, privind examinarea cauzei penale în

ordinea prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală, cauza penala urmând a fi

examinata în procedura generală.

Potrivit procesului-verbal a ședinței de judecată cât și dispozitivul deciziei,

instanța de apel nu a anulat încheierea nominalizata, astfel motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii.

În conformitate cu prevederile art. 3641 Cod procedură penală, procedura

simplificată a judecării cauzelor penale pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală reprezintă de fapt o procedură abreviată ce are la bază o pledoarie de

vinovăție și poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de

articolul nominalizat.

Potrivit alin. (1) art. 3641 Cod procedura penală, până la începerea cercetării

judecătorești, inculpatul poate declara, personal prin înscris autentic, ca recunoaște

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu si solicită ca judecata să se facă în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, iar potrivit alin. (2) aceluiași articol

judecata nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

decât dacă inculpatul declară că recunoaște în totalmente faptele indicate în

rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe.

Rejudecând cauza potrivit modului stabilit pentru prima instanță, instanța de

apel nu a administrat probe noi, dor a exclus semnul calificativ prevăzut la lit. (c)

alin. (2) art. 220 Cod penal, reținând aceiași încadrare juridică a acțiunii inculpaților

ca și în actul de învinuire.

Astfel, concluzia instanței de apel precum că, instanța de fond la judecarea

cauzei a admis o eroare de drept reținând o altă încadrare juridică decât cea constată

în rechizitoriu, fapt ce nu iar permite examinarea cauzei în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, este greșită.

Mai mult, Colegiul penal lărgit reține, în același timp că, conform art. 3641 alin.

(1) și (7) Cod de procedură penală, inculpatul poate recunoaște doar săvârșirea

faptelor indicate în rechizitoriu, instanța urmând să aplice, totuși, dispozițiile art.

15

382–398 Cod de procedură penală în mod corespunzător, iar conform jurisprudenței

CtEDO, admiterea de către inculpat a circumstanțelor pe care s-a bazat condamnarea

sa, adică acceptarea unei proceduri simplificate, nu include și calificarea lor în baza

legii penale (hotărârea CtEDO din 25.07.2017, Rostovțev c. Ukraina). Normele de

drept enunțate nu au fost respectate de către instanța de apel.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează, că în cazul în care inculpații și-au

recunoscut vina și conform art. 3641 Cod de procedură penală, au solicitat judecarea

cauzei în procedură simplificată, mai mult instanța de fond l-a acceptat cererea,

acestea nu pot fi lipsiți de dreptul de a fi judecați în procedură simplificată din

motivul că, organul de urmărire penală ori instanța incorect a încadrat acțiunile lor,

iar ulterior judecătorul până la adoptarea soluției privind admiterea/respingerea

cererii inculpaților, sub obligația de a verifica dacă fapta imputată just a fost încadrată

în conformitate cu dispozițiile prevăzute în art. 220 alin. (3) Cod penal, a admis

cererea acestuia.

Astfel, potrivit jurisprudenței CEDO (cauza Ștefan vs România nr. 28319/03 din

06.04.2010) statul este cel care trebuie să își asume erorile comise de către Parchet

sau o instanță de judecată, or aceste erori nu trebuie reparate în detrimentul persoanei

vizate de procedura în cauză.

Prin urmare, rezumând cele menționate mai sus, Colegiul penal lărgit constată că,

în speță și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Potrivit art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs admite recursul, rejudecă cauza și pronunță o nouă

hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, constituie erori de

drept prescrise în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi

corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor

declarate, casării totale a deciziei contestate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile menționate mai sus,

să verifice detaliat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

prezentate, minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot

ansamblul lor, sub toate aspectele, complet și obiectiv, să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel, concomitent și asupra celor invocate în recurs descrise la

pct. 5, 5.1 al prezentei decizii și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o

hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417-419

Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

Admite recursurile ordinare, declarate de către avocatul Negura Ion în numele

inculpatului Ozmen Muhammet și avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Dalli

Marina, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12

16

septembrie 2018, în cauza penală, în privința lui Ozmen Muhammet și Dalli Marina

XXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Se dispune eliberarea lui Ozmen Muhammet, din penitenciar în caz dacă nu se

deține în baza unei alte hotărâri de condamnare sau măsuri de reprimare.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Pronunțată integral la 09 aprilie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

17

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-03-04
0,97
1ra-105/2021 — art. 220 alin. 3 CP
Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 12 septembrie 2018, a fost respins ca fiind nefondat apelul avocatului Ion Negura în numele inculpatului Ozmen Muhammet, iar apelul declarat de procuror, a fost admis, casată sent
CSJ 2019-09-09
0,94
1ra-1128/2019 — art. 287 al. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-1128/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 10 septembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru, a j
CSJ 2019-04-25
0,94
1ra-652/2019 — art. 287 alin. 3 CP, art. 152 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-652/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 2 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion Ghervas Maria Mardari Dumitru
CSJ 2020-08-21
0,94
1ra-1311/20 — art. 287 al. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-1311/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 22 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admis
CSJ 2019-06-06
0,94
1ra-641/2019 — art. 186 alin. 4 CP
Dosarul nr.1ra-641/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Ţurcan Anatolie, Judecători – Cobzac Elena şi Guzun I
Sursă