1ra-402/2019 — art. 217/1 alin. 4 lit. d, 248 alin. 5 lit. b, d CP

1ra-402/2019 — art. 217/1 alin. 4 lit. d, 248 alin. 5 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-402/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Dumitru Mardari,

Maria Ghervas,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare, declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin

Scutelnic, de avocații Ion Ciofu și Tatiana Lozovscaia, în numele inculpatului

Burdujanu Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 15 octombrie 2018, în privința inculpaților

Mirca Nicolae XXXXX, născut la

XX XXXXXX XXXX, originar și locuitor al XXXXXX,

XXXXXX, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Burdujanu Victor XXXX, născut la

XX XXXXX XXXX în XXXXXX, XXXXXX, locuitor al

XXXXXX, XXXXXX, XXX, cetățean al

R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 03.04.2017 – 22.06.2018,

instanța de apel: 06.07.2018 – 15.10.2018,

instanța de recurs: 04.01.2019 – 19.02.2019.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 10 ani închisoare și în baza

art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 6 ani închisoare.

1

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de folosirea

sau administrarea substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani, cu executare în

penitenciar de tip închis, de la reținere, deducându-se durata aflării în arest de la

03.07.2016 până la 07.09.2016.

Burdujanu Victor a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal la 8 ani închisoare și în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 4 ani

închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de folosirea

sau administrarea substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani, cu executare în

penitenciar de tip închis, de la reținere, deducându-se durata aflării în arest de la

03.07.2016 până la 07.09.2016.

Corpul delict – mijlocul de transport „Nissan XTrail”, n.î. XXXXXX, care

aparține și se află la păstrare la Burdujanu V., a fost confiscat în folosul statului.

V. și Mirca N., urmărind scopul obținerii unui profit ilegal rezultat din înstrăinarea

drogurilor, folosind mijlocul de transport „Nissan XTrail”, n.î. XXXXXX, la

volanul căruia se afla Burdujanu V., eludând controlul vamal, în preajma semnului

de frontieră nr. 0610, pe traseul Odessa-Reni km. 57, au trecut peste frontiera

vamală a R. Moldova din direcția Ucrainei, un colet de polietilenă, în care se aflau

40 de pachete de tip zip-lock, fiecare conținând o substanță vegetală uscată, cu un

miros specific, cu masa per pachet cuprinsă între 39,65 gr. și 45,17 gr., împachetate

astfel pentru a putea fi înstrăinate și care, conform raportului de expertiză nr.

34/12/4-R-148 din 04.07.2016, reprezintă marihuană uscată, care se atribuie la

categoria droguri, cu masa totală de 1735,9 gr.

Instanța a reținut că, în conformitate cu art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de

procedură penală, urmează a judeca cauza în lipsa inculpatului Mirca N., cu

anunțarea lui în căutare or, acesta, fără nici un motiv, nu s-a prezentat în instanța

de judecată.

Inculpatul Burdujanu V. a pledat nevinovat.

Totodată, probele administrate dovedesc că inculpații au păstrat și transportat

ilegal droguri, trecându-le prin contrabandă peste frontiera R. Moldova, cu

eludarea controlului vamal, acțiunile lor urmând a fi încadrate în baza art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, ca păstrarea și transportarea ilegală a drogurilor,

săvârșită în scop de înstrăinare, comisă de două persoane, în proporții deosebite de

mari și pe art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, ca trecerea peste frontiera vamală a

R. Moldova a substanțelor narcotice, eludându-se controlul vamal, comisă de două

persoane, în proporții deosebit de mari.

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Burdujanu V. să fie achitat.

2

Apelantul a indicat că la emiterea ordonanței de pornire a urmăririi penale, au

fost comise erori care nu au fost înlăturate până la finisarea urmăririi penale, în

dispozitivul ordonanței din 03.07.2016 fiind indicat că urmărirea penală este

pornită pe faptul confecționării, deținerii sau folosirii documentelor oficiale false,

adică infracțiunea prevăzută la art. 361 Cod penal, ulterior fiind indicat art. 248

alin. (5) Cod penal.

Astfel, nu este clar în temeiul cărui articol a fost pornită urmărirea penală -

art. 361 sau 248 alin. (5) Cod penal.

Pe lângă aceasta, inculpatul Mirca N. a declarat că substanțele narcotice îi

aparțin lui, fapt confirmat și prin procesul verbal de ridicare din 03.07.2016, iar

Burdujanu V. nu cunoștea ce transportă acesta și nici nu a văzut coletul,

circumstanțe demonstrate și în cadrul confruntării efectuate.

În automobilul lui Burdujanu V. nu au fost depistate locuri special amenajate

pentru comiterea infracțiunii de contrabandă sau lucruri ilegale, iar organul de

urmărire penală intenționat l-a pus sub învinuire, încercând să-i sechestreze și

automobilul.

Ulterior, sechestrul asupra automobilului a fost anulat, încheierea fiind

menținută prin decizia instanței de recurs, împrejurări care demonstrează insistența

organului de urmărire penală la înaintarea învinuirii și încălcările procedurale

admise.

Totodată, la baza condamnării nu pot fi puse interceptările telefonice sau alte

înregistrări audio fără efectuarea expertizei fonografice, care să demonstreze cu

certitudine că vocea aparține unei anumite persoane.

Informația privind trecerea frontierei de stat de către inculpați, cu diferite

mijloace de transport, nu are relevanță și nu demonstrează decât faptul că

Burdujanu V. muncește cinstit și circulă deseori în Ukraina după materie primă.

Instanța de fond a condamnat inculpatul în baza unor bănuieli și deducții,

lipsind probe care ar indica că acesta a comis infracțiunile incriminate.

Substanțele narcotice nu au fost găsite la inculpat, nici în automobil, nefiind

depistate nici locuri amenajate în automobil, fiind anulat sechestrul aplicat asupra

mijlocului de transport.

Or, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate nu și-a

găsit confirmarea reală, certă și obiectivă, fiind bazată, în exclusivitate, pe

presupunerile acuzării.

octombrie 2018, apelul a fost admis, casată parțial sentința, prin extindere și în

privința lui Mirca N., și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță.

Mirca Nicolae a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la

5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

o anumită activitate ce ține de gestionarea și circulația drogurilor, etnobotanicelor

sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani și în baza art. 248 alin. (5) lit. b) Cod

penal la 5 ani închisoare.

3

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de

gestionarea și circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un

termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere,

deducându-se durata aflării în arest de la 03.07.2016 până la 07.09.2016.

Burdujanu Victor a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea și circulația drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani și în baza art. 248

alin. (5) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de

gestionarea și circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un

termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere,

deducându-se durata aflării în arest de la 03.07.2016 până la 18.07.2016.

Instanța de apel a statuat că situația de fapt și de drept reținută de instanța de

fond nu corespunde probelor administrate, acestea fiind apreciate incorect,

inculpații fiind eronat condamnați în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și art.

248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Prin probele administrate au fost constatate împrejurări ce determină

necesitatea recalificării acțiunilor inculpaților în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal și art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, deoarece în învinuirea înaintată

inculpaților în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal nu a fost demonstrat

calificativul „scopul de înstrăinare a drogurilor”, iar din învinuirea adusă în baza

art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, urmează a fi exclus calificativul „în proporții

deosebit de mari”.

Instanța de apel a constatat că la 03 iulie 2016, orele 04.30, inculpații

Burdujanu V. și Mirca N., folosind mijlocul de transport „Nissan XTrail”, n.î.

XXXXXX, la volanul căruia se afla Burdujanu V., eludând controlul vamal, în

preajma semnului de frontieră nr. 0610, pe traseul Odessa-Reni km. 57, au

trecut peste frontiera vamală a R. Moldova din direcția Ukrainei, un colet de

polietilenă, în care se aflau 40 de pachete de tip zip-lock, fiecare conținând o

substanță vegetală uscată, cu un miros specific, cu masa per pachet cuprinsă

între 39,65 gr. și 45,17 gr. care, conform raportului de expertiză nr. 34/12/4-R-

148 din 04.07.2016, reprezintă marihuană uscată, care se atribuie la categoria

droguri, cu masa totală de 1735,9 gr.

Instanța de apel a concluzionat că probele administrate, dovedesc pe deplin

vinovăția inculpaților, urmând a încadra acțiunile lor în baza art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal, ca păstrarea și transportarea drogurilor fără scop de înstrăinare,

comisă de două persoane, în proporții deosebit de mari și în baza art. 248 alin. (5)

lit. b) Cod penal, ca trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a substanțelor

stupefiante, eludându-se controlul vamal, comisă de două persoane.

4

Or, prin Legea nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte

legislative, publicată în Monitorul oficial al RM, 309-320/498, 17.08.2018 a fost

modificat art. 248 Cod penal, la dispoziția alin. (5) Cod penal, lit. d) urmând a avea

următorul cuprins - în valoarea sumei drepturilor de import care depășește 200 de

salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în

vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Astfel, acțiunile inculpaților urmează a fi recalificate în baza art. 248 alin.

(5) lit. b) Cod penal, ca trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a substanțelor

stupefiante, eludându-se controlul vamal, comisă de două persoane.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea

sentinței instanței de fond.

Recurentul a invocat că instanța de apel nu a apreciat totalitatea probelor ce

dovedesc vinovăția inculpaților și eronat a respins probele acuzării, evaluându-le în

mod superficial.

Instanța de apel a ignorat probele, fără a constata modul în care au acționat

inculpații, scopul urmărit de aceștia, schema infracțională și greșit a exclus

calificativul săvârșită cu scop de înstrăinare din învinuirea înaintată.

În cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită existența tuturor semnelor

obligatorii ale infracțiunilor de contrabandă și a circulației ilegale a drogurilor

săvârșită în scop de înstrăinare.

Intenția de a înstrăina drogurile reprezintă dorința, planul unei persoane care

declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi păstrarea, transportarea acestora,

plasarea lor într-un ambalaj comod pentru înstrăinare, încheierea înțelegerii

corespunzătoare cu consumatorul.

Înstrăinarea ilegală de droguri, se consideră infracțiune consumată în

momentul primirii acestor substanțe de către o altă persoană, iar instanța de apel a

omis declarațiile inculpatului Mirca N. că a primit substanțele narcotice de la o

persoană din Ukraina pentru a le transmite altei persoane.

La fel, instanța de apel a ignorat cantitatea substanțelor narcotice depistate în

posesia inculpaților, prin raportul de expertiză efectuat fiind stabilit că substanța

reprezintă marihuană uscată, care se atribuie la categoria droguri, în cantitate totală

de 1735,9 gr.

Mai mult, instanța de apel nu a ținut cont de modul de transportare a

drogurilor, care erau ambalate în 40 de pachete de tip zip-lock, cu masa per pachet

cuprinsă între 39,65 gr. și 45,17 gr., fiind împachetate pentru a fi vândute.

Astfel, probele administrate, apreciate în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării lor confirmă pe deplin vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 248 alin. (5) lit. b) și 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

5

5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Ion Ciofu, în care solicită casarea

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Burdujanu

V. să fie achitat.

Recurentul a indicat că probele administrate nu au fost acumulate și

autentificate în corespundere cu principiile Titlului IV Capitolele 1 și 2 Cod de

procedură penală.

Or, instanțele de fond și de apel urmau să dea o apreciere critică probelor

administrate, evaluarea cărora este posibilă doar în cadrul unei proceduri legale, cu

respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor persoanei.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală.

5.2. Avocata Tatiana Lozovscaia, la fel, a declarat recurs ordinar, în care

solicită casarea parțială a hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care inculpatul Burdujanu V. să fie achitat.

Recurenta a invocat că probele administrate nu corespund principiilor de

acumulare prevăzute de Codul de procedură penală.

Totodată, instanțele de fond și de apel au omis încălcările stabilite la

judecarea cauzei în fond, urmând să dea o apreciere critică probelor administrate.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a

fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,

acesta este expus neclar.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Conform art. 414 alin. (1), (6) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, nefiind în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală,

rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să

fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

6

lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În corespundere cu art. 394 alin. (1)

pct. 1), 2), 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de

condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, inclusiv motivele

infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și

motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală. Potrivit art. 336 alin. (1) Cod de procedură penală,

desfășurarea ședinței instanței de apel se consemnează în procesul-verbal, care se

semnează de președintele ședinței și de grefier. Conform art. 248 alin. (1), 249 alin.

(1), (3) Cod de procedură penală, orice modificare (adăugare, corectare, suprimare)

făcută în cuprinsul unui act procedural este valabilă dacă aceasta este confirmată în

scris, în cuprinsul sau la sfârșitul actului, de către cei care l-au semnat. Erorile

materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se corectează de însuși

organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată

care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu. Despre corectarea

efectuată, organul de urmărire penală întocmește un proces-verbal, iar judecătorul

de instrucție sau instanța de judecată – o încheiere, făcându-se mențiune și la

sfârșitul actului corectat. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și

de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Potrivit jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, potrivit descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie):

a) adoptând soluția de condamnare a inculpaților în baza art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal, nu a constatat și descris în fapta criminală, considerată ca fiind

dovedită, scopul comiterii infracțiunii respective, acesta constituind un element

calificativ esențial și decisiv în încadrarea juridică a faptei comise;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, și nu a indicat motivele pentru care instanța a respins

probele aduse în sprijinul acuzării pe episodul privind săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal;

c) în dispozitivul deciziei, a dispus confuz și divergent că casează doar:

„...parțial sentința...”, nefiind clar în care partea sentința a fost casată și în care

parte a fost menținută.

7

Mai mult, dispozitivul separat conține mai multe corectări neconfirmate în

modul prevăzut de lege, iar în materialele cauzei lipsește cu desăvârșire procesul-

verbal din 15.10.2018 – una din datele când ar fi fost pronunțat acest dispozitiv,

devenind imposibilă verificarea legalității adoptării acestui act procedural (f.d. 99-

120);

d) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile date în

instanța de fond de către inculpatul Burdujanu V. (vol. III. f.d. 55-57) și ordonanța

privind recunoașterea mijlocului de model „Nissan XTrail”, n.î. XXXXXX, ce

aparține lui Burdujanu V., drept corp delict și anexare la cauza penală (vol. II. f.d.

82);

e) în mod neîntemeiat și-a bazat excluderea lit. d) – în proporții deosebit de

mari, din art. 248 alin. (5) Cod penal, la prevederile art. 126 Cod penal, or, potrivit

art. 248 alin. (2) Cod penal și jurisprudenței naționale, infracțiunea respectivă

urmează a fi calificată în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art.

248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă, și, după

caz, de art. 217 sau art. 2171 Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 26.12.2011,

nr.2 - Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează

circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora și a precursorilor pct. 4.13.);

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursurile ordinare sunt

întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

8

D E C I D E :

admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, de avocații Ion Ciofu și Tatiana

Lozovscaia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

15 octombrie 2018, în privința inculpaților Mirca Nicolae XXXXXX și Burdujanu

Victor XXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 03 aprilie

2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

9