1ra-579/19 — art. 264 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 02 aprilie 2018, Madam Nicolae a fost achitat în baza art.264 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a stabilit că, Madam Nicolae se învinuiește de faptul că, la 29.04.2016, aproximativ la ora 18.00, aflându-se în municipiul Chișinău, fiind treaz, posedând permis de conducere pentru mijlocul de transport pe care-1 conducea, conducând automobilul de marca „Dacia”, model „Logan”, cu numărul de înmatriculare xxxx, având în calitate de pasageri pe Alii Elena, a.n. xxxx (bancheta din față) și Țurcanu Rodica, a.n. xxxx (bancheta din spate), deplasându-se pe traseul Chișinău- Cimișlia, în direcția r-lui Cimișlia și ajungând la km 2 a traseului indicat, acționând contrar prevederilor pct. 42 subpct. (2) a Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, care stipulează: ”în afara localităților conducătorii trebuie să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului”, pct. 42 subpct. (3) a Regulamentului circulației rutiere care 1 stipulează: "pe drumurile cu circulația dublu sens care au cel puțin două benzi într-o direcție este interzisă intrarea pe partea carosabilului destinată circulației în sens opus”, pct. 45 subpct. (1) lit. a), b), d) a Regulamentului Circulației rutiere care stipulează: "conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră”, și subpct. (2) care stipulează:” în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, pct. 49 a Regulamentului circulației rutiere care stipulează: "în funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând coliziunea.", pct. 51 lit. b) a Regulamentului circulației rutiere care stipulează: "înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stângă" și pct. 52 subpct. (1) a Regulamentului circulației rutiere care stipulează:" vehiculele se depășesc numai pe partea stingă. Ca excepție, vehiculele ai căror conducători au semnalizat intenția de a schimba direcția spre stângă și au început efectuarea acestei manevre, precum și tramvaiele se depășesc pe partea dreaptă, dacă pentru aceasta există spațiu suficient", nu a manifestat prudență la trafic, nu a apreciat corect situația rutieră, în lipsă de necesitate a condus automobilul de marca Dacia pe banda a doua de circulație, nu a lăsat spațiu liber față de automobilul care se deplasa în fața sa și observând că automobilul care se deplasează în fața sa intenționează să efectueze manevra de cotire la stânga a început depășirea acestuia intrând pe partea carosabilă destinată circulației în sens opus. În rezultatul încălcărilor admise de Madam Nicolae, automobilul de marca “Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare xxxx condus de către acesta a tamponat automobilul de marcă “Mazda” cu n/î xxxx (înmatriculat în Marea Britanie), condus de Tulbu Viorel, a.n. xxxx. În rezultatul impactului, unitățile de transport implicate în accident au fost deteriorate din punct de vedere tehnic, iar pasagerilor din autoturismul de marca "Dacia”, model “Logan” cu n/î xxxx le-au fost cauzate leziuni corporale după cum urinează: Elenei Alii i-au fost cauzate leziuni corporale în formă de traumatism toracic închis manifestat prin fractura coastei I pe dreapta cu ușoară deplasare, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1700/D din 27.06.2016 au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie; Rodicăi Țurcanu i-au fost cauzate leziuni corporale în formă de traumă craneo-cerebrală închisă manifestată 2 prin comoție cerebrală, plagă contuză regiunea frontală, entorsă cervicală care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1701/D din 27.06.2016 au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, conform ordinii stabilite pentru prima instanță, potrivit căreia Madam Nicolae să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de la amendă în mărime de 300 uc, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. În motivarea apelului procurorul a invocat că: - din materialele cauzei și probele prezentate rezultă că Madam Nicolae a încălcat prevederile pct.42 subpunct (2), (3), pct. 45 subpunct (1), (2), (3), pct.49, pct.51, pct.52 subpunct (1) al Regulamentului Circulației Rutiere și art.22 alin.(4) din Legea nr. 131-XVI din 07.07.2007 "Privind siguranța traficului rutier” ca consecință a avut loc un accident rutier, în rezultatul căreia Alii Elena (partea vătămată) conform raportului de expertiză medico-legală, i-au fost cauzate vătămări medii și Țurcan Rodica, conform raportului de expertiză medico-legală i-au fost cauzate vătămări ușoare; - instanța de judecată a pus la baza hotărârii adoptate declarațiile inculpatului, pe care nu le-a colaborat cu declarațiile părților vătămate și martorilor, care sunt diferite și nu corespund cu circumstanțele cazului. Totuși nu este clar cum a avut loc tamponarea dacă din declarațiile inculpatului care ”se deplasa lângă celelalte două automobile și nu a ieșit pe contrasens”, dacă el a mărit viteza, pe când celelalte două automobile au micșorat viteza. Tot din declarațiile lui nu este clar cum se deplasau trei automobile pe două benzi, fără ca nici unul din automobile să nu iasă pe contrasens. 3.1. Nefiind de acord cu sentința partea vătămată Țurcanu Rodica a declarat apel, solicitând casarea totală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(l) Cod penal și condamnat în baza acestei legi, la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 uc, admiterea acțiunii civile și încasarea prejudiciului material în sumă de 5000 lei și prejudiciu moral în sumă de 30 000 lei de la Madam Nicolae în beneficiul său. În cererea de apel, partea vătămată a invocat ca motive: - instanța de fond deși a examinat probele prezentate de acuzatorul de stat, eronat și subiectiv a dat apreciere circumstanțelor cauzei, care în mod direct se află în raport cu vinovăția inculpatului; - instanța de judecată a pus la baza sentinței de achitare, în primul rând, 3 declarațiile inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția, a negat săvârșirea infracțiunii, a depus declarații convenabile pentru el; - nu este clar care a fost motivul achitării sumelor de 1000 lei, dacă inculpatul nu se consideră vinovat de cele întâmplate. Dacă ”ajutorul material a fost pur omenește” urma să concretizeze dacă suma respectivă acoperă măcar o parte din cheltuielile suportate pe medicamente și tratament nu pentru recuperarea integral; - sumele invocate în acțiunea civilă sunt întemeiate, or, tratamentul medical în sumă de 5000 lei este confirmat prin bonurile de plată anexate la acțiunea civilă care a fost înaintată, prejudiciul moral în sumă de 30 000 lei sunt determinate de suferințele morale enorme care se răsfrâng asupra stării psihice până în prezent. Ca urmare la traumă i-a fost afectată capacitatea de muncă, capacitatea de concentrare a scăzut foarte mult. Este căsătorită și la momentul accidentului avea un copil la întreținere, iar accidentul din 29 aprilie 2016 a lăsat o amprentă foarte gravă asupra întregii sale familii. Astfel, aflarea sa în spital i-a adus și mai multe suferințe, deoarece nu a avut posibilitatea de a acorda ajutorul necesar copilului, neavând pe cineva apropiat de a o ajuta și de a avea grijă de copil, deoarece o perioadă de timp a fost internată în spital, iar apoi starea sănătății nu-i permitea să depună efortul necesar. Mai mult ca atât, în acea perioadă era însărcinată în a 4-a lună (22 săptămâni), iar în rezultatul accidentului i-a fost pusă în pericol atât viața sa cât și a viitorului ei copil. 3.2. Apel împotriva sentinței a depus și partea vătămată Alii Elena, solicitând casarea acesteia, deoarece: - instanța de fond deși a examinat probele prezentate de acuzatorul de stat, eronat și subiectiv a dat apreciere circumstanțelor cauzei, care în mod direct se află în raport cu vinovăția inculpatului, ilegal achitând persoana; - declarațiile inculpatului urmează a fi supuse criticii, or, automobilul inculpatului se deplasa în spatele automobilului de model „Mazda”, ele nu se deplasau toate paralel, după cum invocă inculpatul. Mai mult, carosabilul era intersectat de 2 linii continue paralele, pe ambele părți câte 2 benzi, pe care și se deplasau 2 automobile; - sumele invocate în acțiunea civilă sunt întemeiate, astfel, tratamentul medical în sumă de 1890 lei este confirmat prin bonurile de plată anexate la acțiunea civilă care a fost înaintată. Prejudiciul moral în sumă de 30 000 lei este determinat de suferințele morale enorme care se răsfrâng asupra stării psihice până în prezent. 3.3. Nefiind de acord cu sentința avocatul părții civile Tulbu Viorel, Popa Marin a declarat apel și ulterior, apel suplimentar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare în privința lui Madam Nicolae în comiterea faptei prevăzute de art.264 alin.(l) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă cu amendă în mărime de 300 u.c. A-1 recunoaște pe Tulbu Viorel în procesul penal în calitate de parte civilă și a încasa de la inculpat în folosul 4 acestuia prejudiciul material în sumă de 140 588,00 lei (una sută patruzeci mii cinci sute optzeci și opt lei 00 bani) și prejudiciul moral în sumă de 10 000 ( zece mii lei 00 bani ). În motivarea cererilor a indicat că: - examinarea cauzei în fond a fost efectuată în zece ședințe de judecată. Tulbu Viorel inițial a fost recunoscut în calitate de parte civilă, ulterior în ședință a fost ilegal respinsă solicitarea acestuia de a-l recunoaște în calitate procesuală de parte civilă cu dreptul de a solicita examinarea cererii depuse de Tulbu Viorel împotriva lui Madam Nicolae cu încasarea sumelor solicitate; - instanța nu a fost imparțială la examnarea cauzei, instanța a încălcat dreptul la un proces echitabil lui Tulbu Viorel prin prisma faptului neadmiterii în calitate de parte civilă în proces, deși ultimul potrivit înscrisurilor și a probelor anexate la cererea de chemare în judecată confirmă cu certitudine cauzarea prejudiciului material și moral, din care considerent sentința urmează a fi casată integral de către Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2018 au fost admise apelurile declarate, casată total sentința instanței de fond și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Madam Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 300,00 (trei sute) unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 6000,00 (șase mii) lei. Au fost admise parțial acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Țurcanu Rodica și Alii Elena împotriva lui Madam Nicolae, încasând de la ultimul în beneficiul Elenei Alii prejudiciu material în sumă de 1890,00 (una mie opt sute nouăzeci) lei, prejudiciu moral în sumă de 10000,00 lei, în total 11890, 00 (unsprezece mii opt sute nouăzeci) lei, în rest pretențiile acesteia au fost respinse, ca nefondate și în beneficiul părții vătămate Țurcanu Rodica prejudiciu moral în sumă de 10000,00 lei, în rest, pretențiile cu privire la prejudiciul moral au fost respinse ca nefondate. Acțiunea civilă înaintată de Țurcanu Rodica împotriva lui Madam Nicolae privind încasarea prejudiciului material în sumă de 5000,0 lei și acțiunea civilă înaintată de partea civilă Tulbu Viorel împotriva lui Madam Nicolae, privind încasarea prejudiciului material în sumă de 140 588,00 lei, au fost admise în principiu, urmând ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului despăgubirilor materiale cuvenite, iar pretențiile morale în sumă de 10000,00 lei, au fost respinse ca neîntemeiate. 4.1. Audiind părțile, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor administrate de 5 instanța de fond, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, Colegiul a constatat cu certitudine faptul că, Madam Nicolae, la 29.04.2016, aproximativ la ora 18.00, aflându-se în municipiul Chișinău, fiind treaz, posedând permis de conducere pentru mijlocul de transport pe care-1 conducea, conducând automobilul de marca „Dacia”, model „Logan”, cu numărul de înmatriculare xxxx, având în calitate de pasageri pe Alii Elena, a.n. xxxx (bancheta din față) și Țurcanu Rodica, a.n. xxxx (bancheta din spate), deplasându-se pe traseul Chișinău- Cimișlia, în direcția r-lui Cimișlia și ajungând la km 2 a traseului indicat, acționând contrar prevederilor pct. 42 subpct. (2) a Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, care stipulează: ”în afara localităților conducătorii trebuie să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului”, pct. 42 subpct. (3) a Regulamentului circulației rutiere care stipulează: "pe drumurile cu circulația dublu sens care au cel puțin două benzi într-o direcție este interzisă intrarea pe partea carosabilului destinată circulației în sens opus”, pct. 45 subpct. (1) lit. a), b), d) a Regulamentului Circulației rutiere care stipulează: "conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră”, și subpct. (2) care stipulează:” în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, pct. 49 a Regulamentului circulației rutiere care stipulează: "în funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând coliziunea.", pct. 51 lit. b) a Regulamentului circulației rutiere care stipulează: "înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stângă" și pct. 52 subpct. (1) a Regulamentului circulației rutiere care stipulează:" vehiculele se depășesc numai pe partea stingă. Ca excepție, vehiculele ai căror conducători au semnalizat intenția de a schimba direcția spre stângă și au început efectuarea acestei manevre, precum și tramvaiele se depășesc pe partea dreaptă, dacă pentru aceasta există spațiu suficient", nu a manifestat prudență la trafic, nu a apreciat corect situația rutieră, în lipsă de necesitate a condus automobilul de marca Dacia pe banda a doua de circulație, nu a lăsat spațiu liber față de automobilul care se deplasa în fața sa și observând că automobilul care se deplasează în fața sa intenționează să efectueze manevra de cotire la stânga a început depășirea acestuia intrând pe partea carosabilă destinată circulației în sens opus. În rezultatul încălcărilor admise de Madam Nicolae, automobilul de marca “Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare xxxx condus de către acesta a 6 tamponat automobilul de marcă “Mazda” cu n/î xxxx (înmatriculat în Marea Britanie), condus de Tulbu Viorel, a.n. xxxx. În rezultatul impactului, unitățile de transport implicate în accident au fost deteriorate din punct de vedere tehnic, iar pasagerilor din autoturismul de marca "Dacia”, model “Logan” cu n/î xxxx le-au fost cauzate leziuni corporale după cum urinează: Elenei Alii i-au fost cauzate leziuni corporale în formă de traumatism toracic închis manifestat prin fractura coastei I pe dreapta cu ușoară deplasare, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1700/D din 27.06.2016 au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie; Rodicăi Țurcanu i-au fost cauzate leziuni corporale în formă de traumă craneo-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză regiunea frontală, entorsă cervicală care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1701/D din 27.06.2016 au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară. În pofida faptului că, Madam Nicolae nu și-a recunoscut vina, vinovăția acestuia este demonstrată integral prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale, care au fost examinate în instanța de judecată și recercetate și verificate în cadrul instanței de apel. Astfel, analizând obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele prezentate, Colegiul penal a reținut că, instanța de judecată greșit a constatat că în materialele cauzei nu se conțin probe care ar demonstra comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, în consecință concluzionând că, se achită Madam Nicolae învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal al RM, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Colegiul a reținut că, în instanța de fond inculpatul nu a negat faptul că părții vătămate Alii Elena i-au fost cauzate vătămări corporale medii, iar părții vătămate Țurcanu Rodica vătămări corporale ușoare, dar acesta neagă implicarea sa în cauzarea acestor leziuni, invocând că nu se face vinovat de producerea tamponării automobilelor și vinovăția ar aparține șoferului care conducea automobilul Mazda, Tulbu Viorel, însă aceste declarații au fost apreciate ca o poziție de apărare a inculpatului și o metodă de eschivare a dânsului de la răspundere penală, deoarece părțile vătămate Alii Elena și Țurcanu Rodica cu lux de amănunte au explicat circumstanțele comiterii accidentului rutier. La stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, Colegiul penal a ținut cont în deplină măsură de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui 7 vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, pentru prima dată a comis infracțiune mai puțin gravă, se caracterizează pozitiv la locul de trai, are familie și este angajat în câmpul muncii, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării aplicându-i o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, adică stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă minimă prevăzută de art.264 alin.(1) Cod penal. Cu referire la acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Țurcanu Rodica, Alii Elena și avocatul părții civile Popa Marin, Colegiul a reținut că, suma prejudiciului material solicitat de partea vătămată Alii Elena în mărime de 1890 lei este confirmată prin bonurile de casă anexate la dosar, iar solicitarea privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000,00 lei este una parțial neîntemeiată și exagerată, considerând că suma de 10 000,00 lei va fi echitabilă consecințelor accidentului rutier prin care a trecut aceasta. Referitor la solicitările părții vătămate Țurcanu Rodica, Colegiul penal a menționat că, aceasta nu a prezentat probele ce ar confirma suma de 5000,00 lei solicitată de a fi încasată cu titlul de prejudiciu material. La întrebarea instanței apelanta Țurcanu Rodica a relatat ca la moment nu poate prezenta bonurile ce atestă cheltuielile de tratament în sumă de 5000,00 lei, deci acest capăt al acțiunii urmează a fi admis în principiu, urmând ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului despăgubirilor materiale cuvenite și totodată, instanța a reținut că, solicitarea părții vătămate privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000,00 lei este una parțial neîntemeiată și exagerată, considerând că suma de 10 000,00 lei va fi echitabilă consecințelor accidentului rutier prin care a trecut aceasta. În ce privește apelurile declarate de către avocatul părții civile Tulbu Viorel, Popa Marin, Colegiul penal a specificat că, potrivit ordonanței de recunoaștere în calitate de parte civilă Tulbu Viorel a fost recunoscut în calitate de parte civilă, acesta solicitând încasarea prejudiciului material în sumă de 55 000,00 lei. La materialele dosarului penal lipsește polița de asigurare de răspundere civilă auto a automobilului de model Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare xxxx, condus de Madam Nicolae, astfel desfășurarea și atragerea conform normelor procesual–civile a tuturor participanților la soluționarea acțiunii civile înaintate de Tulbu Viorel către Madam Nicolae privind încasarea prejudiciului material în sumă 140 588,0 lei ar încălca dreptul lui Madam Nicolae la un proces echitabil și egalitate a armelor. Ținând cont de faptul că inculpatul Madam Nicolae pe întreg procesul penal a pledat nevinovat și acesta nu a administrat careva contraprobe ce ar justifica încasarea sumei prejudiciului material în cuantum de 140 588,00 lei, Colegiul luând în considerație prevederile art. 387 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală, care stipulează că în cazuri excepționale când pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, 8 în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, astfel s-a conchis de a admite în principiu acțiunea civilă înaintată de Tulbu Viorel către Madam Nicolae privind încasarea prejudiciului material în sumă de 140 588,00 lei, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Totodată, Colegiul penal a reținut că solicitarea părții civile Tulbu Viorel privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000,00 lei de la Madam Nicolae este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, Colegiul reținând că constatarea vinovăției lui Madam Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, cu condamnarea acestuia pentru o infracțiune mai puțin gravă, comisă din imprudență constituie o satisfacție echitabilă, astfel solicitarea dată urmând a fi respinsă ca nefondată.

Împotriva deciziei avocatul Luca Alexandru în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței instanței de fond. În motivarea recursului indică că: - instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a verificat coroborarea acuzațiilor înaintate cu circumstanțele de fapt și de drept a cauzei, limitându-se numai la o transcriere formală a conținutului acuzațiilor din rechizitoriu și în același context, declarațiile inculpatului au fost fără careva motiv respinse; - faptele imputate inculpatului sunt declarative și nefondate, ceea ce reprezintă lipsa în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii, or, instanța de apel s- a expus doar la formele laturii subiective, ce denotă nesoluționarea fondului cauzei și nemotivarea soluției; - instanța de apel nu s-a expus pe marginea argumentelor referitor la acțiunile celuilalt participant, Tulbu Viorel, care nu corespund exigenților RCR și se află într-o legătură de cauzalitate directă cu consecințele survenite; - pe marginea cererilor înaintate de Țurcanu Rodica și avocatul Popa Marin în numele lui Tulbu Viorel se constată că instanța a admis o eroare gravă de fapt dispunând admiterea acestora, odată ce potrivit raportului de expertiză leziunile corporale a Rodicăi Țurcanu se califică ca vătămări ușoare, fapt ce nu se încadrează în prevederile art. 264 Cod penal, iar Tulbu Viorel nu deține statut de parte civilă.

Asupra recursului a depus referință procurorul, prin care s-a expus întru respingerea, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece temeiurile invocate nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate, iar temeiul de reapreciere a probelor nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. 9

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului rezultă că recurentul invocă ca temei de recurs pct. 6), 8), 15) și 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă reieșind din solicitările acestuia reiese că dânsul este în dezacord cu constatarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, temei prevăzut în pct. 8), conform căruia hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care nu au fost întrunite elementele infracțiunii, Prin urmare, ținând cont de faptul că, avocatul limitându-se doar la indicarea pct. 6), 15) și 16), fără a-și argumenta poziția în coraport cu erorile de drept menționate, instanța de recurs urmează a se expune doar asupra alegațiilor indicate în recurs. Astfel, instanța examinând materialele cauzei și decizia recurată în coraport cu motivele recurentului, constată că acestea urmează a fi respinse, ca fiind neîntemeiate, deoarece soluția instanței de apel este una motivată. Așa dar, presupusa eroare prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Se reține că, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, dar trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. 10 Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o consideră neîntemeiată. La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Astfel, instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referirilor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește. Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și expus în pct.4.1. al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor este corectă și corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungând la concluzia privind casarea sentinței de achitare. De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că, nu au fost întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a recurentului, or, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile lui Madam Nicolae sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Referitor la acțiunile civile, instanța susține concluzia instanței de apel, luându-se în considerație circumstanțele cauzei și prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil. În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și întemeiată, iar temeiurile invocate nu persistă în cauză. Argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate și prin urmare, prezența 11 circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Luca Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui Madam Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 03 aprilie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 12