1ra-579/19 — art. 264 CP

1ra-579/19 — art. 264 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-579/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Luca Alexandru în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2018, în

cauza penală în privința lui

Madam Nicolae xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.08.2016 - 02.04.2018;

Instanța de apel: 27.04.2018 - 24.09.2018;

Instanța de recurs: 04.02.2019 - 06.03.2019,

C O N S T A T Ă :

Madam Nicolae a fost achitat în baza art.264 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

se învinuiește de faptul că, la 29.04.2016, aproximativ la ora 18.00, aflându-se în

municipiul Chișinău, fiind treaz, posedând permis de conducere pentru mijlocul de

transport pe care-1 conducea, conducând automobilul de marca „Dacia”, model

„Logan”, cu numărul de înmatriculare xxxx, având în calitate de pasageri pe Alii

Elena, a.n. xxxx (bancheta din față) și Țurcanu Rodica, a.n. xxxx (bancheta din

spate), deplasându-se pe traseul Chișinău- Cimișlia, în direcția r-lui Cimișlia și

ajungând la km 2 a traseului indicat, acționând contrar prevederilor pct. 42 subpct.

(2) a Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, care stipulează: ”în afara localităților

conducătorii trebuie să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea dreaptă a

carosabilului”, pct. 42 subpct. (3) a Regulamentului circulației rutiere care

1

stipulează: "pe drumurile cu circulația dublu sens care au cel puțin două benzi într-o

direcție este interzisă intrarea pe partea carosabilului destinată circulației în sens

opus”, pct. 45 subpct. (1) lit. a), b), d) a Regulamentului Circulației rutiere care

stipulează: "conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase și situația rutieră”, și subpct. (2) care stipulează:” în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”,

pct. 49 a Regulamentului circulației rutiere care stipulează: "în funcție de viteza de

deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de

vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să

oprească evitând coliziunea.", pct. 51 lit. b) a Regulamentului circulației rutiere care

stipulează: "înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că cel

care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de

a preselecta spre stângă" și pct. 52 subpct. (1) a Regulamentului circulației rutiere

care stipulează:" vehiculele se depășesc numai pe partea stingă. Ca excepție,

vehiculele ai căror conducători au semnalizat intenția de a schimba direcția spre

stângă și au început efectuarea acestei manevre, precum și tramvaiele se depășesc pe

partea dreaptă, dacă pentru aceasta există spațiu suficient", nu a manifestat prudență

la trafic, nu a apreciat corect situația rutieră, în lipsă de necesitate a condus

automobilul de marca Dacia pe banda a doua de circulație, nu a lăsat spațiu liber

față de automobilul care se deplasa în fața sa și observând că automobilul care se

deplasează în fața sa intenționează să efectueze manevra de cotire la stânga a

început depășirea acestuia intrând pe partea carosabilă destinată circulației în sens

opus.

În rezultatul încălcărilor admise de Madam Nicolae, automobilul de marca

“Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare xxxx condus de către acesta a tamponat

automobilul de marcă “Mazda” cu n/î xxxx (înmatriculat în Marea Britanie), condus

de Tulbu Viorel, a.n. xxxx.

În rezultatul impactului, unitățile de transport implicate în accident au fost

deteriorate din punct de vedere tehnic, iar pasagerilor din autoturismul de marca

"Dacia”, model “Logan” cu n/î xxxx le-au fost cauzate leziuni corporale după cum

urinează: Elenei Alii i-au fost cauzate leziuni corporale în formă de traumatism

toracic închis manifestat prin fractura coastei I pe dreapta cu ușoară deplasare, care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1700/D din 27.06.2016 au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată

și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie; Rodicăi Țurcanu i-au fost

cauzate leziuni corporale în formă de traumă craneo-cerebrală închisă manifestată

2

prin comoție cerebrală, plagă contuză regiunea frontală, entorsă cervicală care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1701/D din 27.06.2016 au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată

și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, conform ordinii

stabilite pentru prima instanță, potrivit căreia Madam Nicolae să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, prin care

să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de la amendă în mărime de 300 uc, fără

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

În motivarea apelului procurorul a invocat că:

- din materialele cauzei și probele prezentate rezultă că Madam Nicolae a

încălcat prevederile pct.42 subpunct (2), (3), pct. 45 subpunct (1), (2), (3), pct.49,

pct.51, pct.52 subpunct (1) al Regulamentului Circulației Rutiere și art.22 alin.(4)

din Legea nr. 131-XVI din 07.07.2007 "Privind siguranța traficului rutier” ca

consecință a avut loc un accident rutier, în rezultatul căreia Alii Elena (partea

vătămată) conform raportului de expertiză medico-legală, i-au fost cauzate vătămări

medii și Țurcan Rodica, conform raportului de expertiză medico-legală i-au fost

cauzate vătămări ușoare;

- instanța de judecată a pus la baza hotărârii adoptate declarațiile

inculpatului, pe care nu le-a colaborat cu declarațiile părților vătămate și martorilor,

care sunt diferite și nu corespund cu circumstanțele cazului. Totuși nu este clar cum

a avut loc tamponarea dacă din declarațiile inculpatului care ”se deplasa lângă

celelalte două automobile și nu a ieșit pe contrasens”, dacă el a mărit viteza, pe

când celelalte două automobile au micșorat viteza. Tot din declarațiile lui nu este

clar cum se deplasau trei automobile pe două benzi, fără ca nici unul din automobile

să nu iasă pe contrasens.

3.1. Nefiind de acord cu sentința partea vătămată Țurcanu Rodica a declarat

apel, solicitând casarea totală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie declarat vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(l) Cod penal și condamnat în baza

acestei legi, la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 uc, admiterea

acțiunii civile și încasarea prejudiciului material în sumă de 5000 lei și prejudiciu

moral în sumă de 30 000 lei de la Madam Nicolae în beneficiul său.

În cererea de apel, partea vătămată a invocat ca motive:

- instanța de fond deși a examinat probele prezentate de acuzatorul de

stat, eronat și subiectiv a dat apreciere circumstanțelor cauzei, care în mod direct se

află în raport cu vinovăția inculpatului;

- instanța de judecată a pus la baza sentinței de achitare, în primul rând,

3

declarațiile inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția, a negat săvârșirea

infracțiunii, a depus declarații convenabile pentru el;

- nu este clar care a fost motivul achitării sumelor de 1000 lei, dacă

inculpatul nu se consideră vinovat de cele întâmplate. Dacă ”ajutorul material a fost

pur omenește” urma să concretizeze dacă suma respectivă acoperă măcar o parte din

cheltuielile suportate pe medicamente și tratament nu pentru recuperarea integral;

- sumele invocate în acțiunea civilă sunt întemeiate, or, tratamentul

medical în sumă de 5000 lei este confirmat prin bonurile de plată anexate la acțiunea

civilă care a fost înaintată, prejudiciul moral în sumă de 30 000 lei sunt determinate

de suferințele morale enorme care se răsfrâng asupra stării psihice până în prezent.

Ca urmare la traumă i-a fost afectată capacitatea de muncă, capacitatea de

concentrare a scăzut foarte mult. Este căsătorită și la momentul accidentului avea un

copil la întreținere, iar accidentul din 29 aprilie 2016 a lăsat o amprentă foarte gravă

asupra întregii sale familii. Astfel, aflarea sa în spital i-a adus și mai multe suferințe,

deoarece nu a avut posibilitatea de a acorda ajutorul necesar copilului, neavând pe

cineva apropiat de a o ajuta și de a avea grijă de copil, deoarece o perioadă de timp a

fost internată în spital, iar apoi starea sănătății nu-i permitea să depună efortul

necesar. Mai mult ca atât, în acea perioadă era însărcinată în a 4-a lună (22

săptămâni), iar în rezultatul accidentului i-a fost pusă în pericol atât viața sa cât și a

viitorului ei copil.

3.2. Apel împotriva sentinței a depus și partea vătămată Alii Elena,

solicitând casarea acesteia, deoarece:

- instanța de fond deși a examinat probele prezentate de acuzatorul de stat,

eronat și subiectiv a dat apreciere circumstanțelor cauzei, care în mod direct se află

în raport cu vinovăția inculpatului, ilegal achitând persoana;

- declarațiile inculpatului urmează a fi supuse criticii, or, automobilul

inculpatului se deplasa în spatele automobilului de model „Mazda”, ele nu se

deplasau toate paralel, după cum invocă inculpatul. Mai mult, carosabilul era

intersectat de 2 linii continue paralele, pe ambele părți câte 2 benzi, pe care și se

deplasau 2 automobile;

- sumele invocate în acțiunea civilă sunt întemeiate, astfel, tratamentul

medical în sumă de 1890 lei este confirmat prin bonurile de plată anexate la acțiunea

civilă care a fost înaintată. Prejudiciul moral în sumă de 30 000 lei este determinat

de suferințele morale enorme care se răsfrâng asupra stării psihice până în prezent.

3.3. Nefiind de acord cu sentința avocatul părții civile Tulbu Viorel, Popa

Marin a declarat apel și ulterior, apel suplimentar, solicitând casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare în privința lui

Madam Nicolae în comiterea faptei prevăzute de art.264 alin.(l) Cod penal,

stabilindu-i o pedeapsă cu amendă în mărime de 300 u.c. A-1 recunoaște pe Tulbu

Viorel în procesul penal în calitate de parte civilă și a încasa de la inculpat în folosul

4

acestuia prejudiciul material în sumă de 140 588,00 lei (una sută patruzeci mii cinci

sute optzeci și opt lei 00 bani) și prejudiciul moral în sumă de 10 000 ( zece mii lei

00 bani ).

În motivarea cererilor a indicat că:

- examinarea cauzei în fond a fost efectuată în zece ședințe de judecată.

Tulbu Viorel inițial a fost recunoscut în calitate de parte civilă, ulterior în ședință a

fost ilegal respinsă solicitarea acestuia de a-l recunoaște în calitate procesuală de

parte civilă cu dreptul de a solicita examinarea cererii depuse de Tulbu Viorel

împotriva lui Madam Nicolae cu încasarea sumelor solicitate;

- instanța nu a fost imparțială la examnarea cauzei, instanța a încălcat

dreptul la un proces echitabil lui Tulbu Viorel prin prisma faptului neadmiterii în

calitate de parte civilă în proces, deși ultimul potrivit înscrisurilor și a probelor

anexate la cererea de chemare în judecată confirmă cu certitudine cauzarea

prejudiciului material și moral, din care considerent sentința urmează a fi casată

integral de către Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău.

septembrie 2018 au fost admise apelurile declarate, casată total sentința instanței de

fond și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care:

Madam Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264

alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 300,00 (trei sute) unități convenționale,

ceea ce constituie echivalentul a 6000,00 (șase mii) lei.

Au fost admise parțial acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Țurcanu

Rodica și Alii Elena împotriva lui Madam Nicolae, încasând de la ultimul în

beneficiul Elenei Alii prejudiciu material în sumă de 1890,00 (una mie opt sute

nouăzeci) lei, prejudiciu moral în sumă de 10000,00 lei, în total 11890, 00

(unsprezece mii opt sute nouăzeci) lei, în rest pretențiile acesteia au fost respinse, ca

nefondate și în beneficiul părții vătămate Țurcanu Rodica prejudiciu moral în sumă

de 10000,00 lei, în rest, pretențiile cu privire la prejudiciul moral au fost respinse ca

nefondate.

Acțiunea civilă înaintată de Țurcanu Rodica împotriva lui Madam Nicolae

privind încasarea prejudiciului material în sumă de 5000,0 lei și acțiunea civilă

înaintată de partea civilă Tulbu Viorel împotriva lui Madam Nicolae, privind

încasarea prejudiciului material în sumă de 140 588,00 lei, au fost admise în

principiu, urmând ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului despăgubirilor

materiale cuvenite, iar pretențiile morale în sumă de 10000,00 lei, au fost respinse

ca neîntemeiate.

4.1. Audiind părțile, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor administrate de

5

instanța de fond, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, Colegiul a

constatat cu certitudine faptul că, Madam Nicolae, la 29.04.2016, aproximativ la

ora 18.00, aflându-se în municipiul Chișinău, fiind treaz, posedând permis de

conducere pentru mijlocul de transport pe care-1 conducea, conducând automobilul

de marca „Dacia”, model „Logan”, cu numărul de înmatriculare xxxx, având în

calitate de pasageri pe Alii Elena, a.n. xxxx (bancheta din față) și Țurcanu Rodica,

a.n. xxxx (bancheta din spate), deplasându-se pe traseul Chișinău- Cimișlia, în

direcția r-lui Cimișlia și ajungând la km 2 a traseului indicat, acționând contrar

prevederilor pct. 42 subpct. (2) a Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, care stipulează:

”în afara localităților conducătorii trebuie să conducă vehiculele cât mai aproape de

marginea dreaptă a carosabilului”, pct. 42 subpct. (3) a Regulamentului circulației

rutiere care stipulează: "pe drumurile cu circulația dublu sens care au cel puțin două

benzi într-o direcție este interzisă intrarea pe partea carosabilului destinată

circulației în sens opus”, pct. 45 subpct. (1) lit. a), b), d) a Regulamentului

Circulației rutiere care stipulează: "conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră”, și subpct. (2) care

stipulează:” în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului”, pct. 49 a Regulamentului circulației rutiere care

stipulează: "în funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase

liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a

acestuia, i-ar permite să oprească evitând coliziunea.", pct. 51 lit. b) a

Regulamentului circulației rutiere care stipulează: "înaintea depășirii, conducătorul

vehiculului trebuie să se asigure că cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a

semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stângă" și pct. 52

subpct. (1) a Regulamentului circulației rutiere care stipulează:" vehiculele se

depășesc numai pe partea stingă. Ca excepție, vehiculele ai căror conducători au

semnalizat intenția de a schimba direcția spre stângă și au început efectuarea acestei

manevre, precum și tramvaiele se depășesc pe partea dreaptă, dacă pentru aceasta

există spațiu suficient", nu a manifestat prudență la trafic, nu a apreciat corect

situația rutieră, în lipsă de necesitate a condus automobilul de marca Dacia pe banda

a doua de circulație, nu a lăsat spațiu liber față de automobilul care se deplasa în fața

sa și observând că automobilul care se deplasează în fața sa intenționează să

efectueze manevra de cotire la stânga a început depășirea acestuia intrând pe partea

carosabilă destinată circulației în sens opus.

În rezultatul încălcărilor admise de Madam Nicolae, automobilul de marca

“Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare xxxx condus de către acesta a

6

tamponat automobilul de marcă “Mazda” cu n/î xxxx (înmatriculat în Marea

Britanie), condus de Tulbu Viorel, a.n. xxxx.

În rezultatul impactului, unitățile de transport implicate în accident au fost

deteriorate din punct de vedere tehnic, iar pasagerilor din autoturismul de marca

"Dacia”, model “Logan” cu n/î xxxx le-au fost cauzate leziuni corporale după cum

urinează: Elenei Alii i-au fost cauzate leziuni corporale în formă de traumatism

toracic închis manifestat prin fractura coastei I pe dreapta cu ușoară deplasare, care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1700/D din 27.06.2016 au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată

și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie; Rodicăi Țurcanu i-au fost

cauzate leziuni corporale în formă de traumă craneo-cerebrală închisă manifestată

prin comoție cerebrală, plagă contuză regiunea frontală, entorsă cervicală care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1701/D din 27.06.2016 au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată

și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară.

În pofida faptului că, Madam Nicolae nu și-a recunoscut vina, vinovăția

acestuia este demonstrată integral prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale,

care au fost examinate în instanța de judecată și recercetate și verificate în cadrul

instanței de apel.

Astfel, analizând obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele

prezentate, Colegiul penal a reținut că, instanța de judecată greșit a constatat că în

materialele cauzei nu se conțin probe care ar demonstra comiterea de către inculpat

a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, în consecință concluzionând

că, se achită Madam Nicolae învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin.(1) Cod penal al RM, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

Colegiul a reținut că, în instanța de fond inculpatul nu a negat faptul că părții

vătămate Alii Elena i-au fost cauzate vătămări corporale medii, iar părții vătămate

Țurcanu Rodica vătămări corporale ușoare, dar acesta neagă implicarea sa în

cauzarea acestor leziuni, invocând că nu se face vinovat de producerea tamponării

automobilelor și vinovăția ar aparține șoferului care conducea automobilul Mazda,

Tulbu Viorel, însă aceste declarații au fost apreciate ca o poziție de apărare a

inculpatului și o metodă de eschivare a dânsului de la răspundere penală, deoarece

părțile vătămate Alii Elena și Țurcanu Rodica cu lux de amănunte au explicat

circumstanțele comiterii accidentului rutier.

La stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului, în vederea

corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, Colegiul penal a ținut cont

în deplină măsură de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui

7

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, pentru prima dată a

comis infracțiune mai puțin gravă, se caracterizează pozitiv la locul de trai, are

familie și este angajat în câmpul muncii, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării aplicându-i o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în

raport cu circumstanțele cauzei, adică stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă

minimă prevăzută de art.264 alin.(1) Cod penal.

Cu referire la acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Țurcanu Rodica,

Alii Elena și avocatul părții civile Popa Marin, Colegiul a reținut că, suma

prejudiciului material solicitat de partea vătămată Alii Elena în mărime de 1890 lei

este confirmată prin bonurile de casă anexate la dosar, iar solicitarea privind

încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000,00 lei este una parțial neîntemeiată

și exagerată, considerând că suma de 10 000,00 lei va fi echitabilă consecințelor

accidentului rutier prin care a trecut aceasta.

Referitor la solicitările părții vătămate Țurcanu Rodica, Colegiul penal a

menționat că, aceasta nu a prezentat probele ce ar confirma suma de 5000,00 lei

solicitată de a fi încasată cu titlul de prejudiciu material. La întrebarea instanței

apelanta Țurcanu Rodica a relatat ca la moment nu poate prezenta bonurile ce atestă

cheltuielile de tratament în sumă de 5000,00 lei, deci acest capăt al acțiunii urmează

a fi admis în principiu, urmând ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului

despăgubirilor materiale cuvenite și totodată, instanța a reținut că, solicitarea părții

vătămate privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000,00 lei este una

parțial neîntemeiată și exagerată, considerând că suma de 10 000,00 lei va fi

echitabilă consecințelor accidentului rutier prin care a trecut aceasta.

În ce privește apelurile declarate de către avocatul părții civile Tulbu Viorel,

Popa Marin, Colegiul penal a specificat că, potrivit ordonanței de recunoaștere în

calitate de parte civilă Tulbu Viorel a fost recunoscut în calitate de parte civilă,

acesta solicitând încasarea prejudiciului material în sumă de 55 000,00 lei.

La materialele dosarului penal lipsește polița de asigurare de răspundere civilă

auto a automobilului de model Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare xxxx,

condus de Madam Nicolae, astfel desfășurarea și atragerea conform normelor

procesual–civile a tuturor participanților la soluționarea acțiunii civile înaintate de

Tulbu Viorel către Madam Nicolae privind încasarea prejudiciului material în sumă

140 588,0 lei ar încălca dreptul lui Madam Nicolae la un proces echitabil și egalitate

a armelor.

Ținând cont de faptul că inculpatul Madam Nicolae pe întreg procesul penal a

pledat nevinovat și acesta nu a administrat careva contraprobe ce ar justifica

încasarea sumei prejudiciului material în cuantum de 140 588,00 lei, Colegiul luând

în considerație prevederile art. 387 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală, care

stipulează că în cazuri excepționale când pentru a stabili exact suma despăgubirilor

cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită,

8

în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite

să hotărască instanța civilă, astfel s-a conchis de a admite în principiu acțiunea

civilă înaintată de Tulbu Viorel către Madam Nicolae privind încasarea prejudiciului

material în sumă de 140 588,00 lei, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă.

Totodată, Colegiul penal a reținut că solicitarea părții civile Tulbu Viorel

privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000,00 lei de la Madam Nicolae

este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, Colegiul reținând că constatarea

vinovăției lui Madam Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1)

Cod penal, cu condamnarea acestuia pentru o infracțiune mai puțin gravă, comisă

din imprudență constituie o satisfacție echitabilă, astfel solicitarea dată urmând a fi

respinsă ca nefondată.

declarat recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței instanței

de fond.

În motivarea recursului indică că:

- instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu

a verificat coroborarea acuzațiilor înaintate cu circumstanțele de fapt și de drept a

cauzei, limitându-se numai la o transcriere formală a conținutului acuzațiilor din

rechizitoriu și în același context, declarațiile inculpatului au fost fără careva motiv

respinse;

- faptele imputate inculpatului sunt declarative și nefondate, ceea ce

reprezintă lipsa în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii, or, instanța de apel s-

a expus doar la formele laturii subiective, ce denotă nesoluționarea fondului cauzei

și nemotivarea soluției;

- instanța de apel nu s-a expus pe marginea argumentelor referitor la

acțiunile celuilalt participant, Tulbu Viorel, care nu corespund exigenților RCR și se

află într-o legătură de cauzalitate directă cu consecințele survenite;

- pe marginea cererilor înaintate de Țurcanu Rodica și avocatul Popa

Marin în numele lui Tulbu Viorel se constată că instanța a admis o eroare gravă de

fapt dispunând admiterea acestora, odată ce potrivit raportului de expertiză leziunile

corporale a Rodicăi Țurcanu se califică ca vătămări ușoare, fapt ce nu se încadrează

în prevederile art. 264 Cod penal, iar Tulbu Viorel nu deține statut de parte civilă.

respingerea, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece temeiurile invocate nu și-au găsit

confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate, iar temeiul de

reapreciere a probelor nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură

penală.

9

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului rezultă că recurentul invocă ca temei de recurs pct.

6), 8), 15) și 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă reieșind din

solicitările acestuia reiese că dânsul este în dezacord cu constatarea vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, temei prevăzut în pct. 8), conform

căruia hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care nu au

fost întrunite elementele infracțiunii,

Prin urmare, ținând cont de faptul că, avocatul limitându-se doar la indicarea

pct. 6), 15) și 16), fără a-și argumenta poziția în coraport cu erorile de drept

menționate, instanța de recurs urmează a se expune doar asupra alegațiilor indicate

în recurs.

Astfel, instanța examinând materialele cauzei și decizia recurată în coraport

cu motivele recurentului, constată că acestea urmează a fi respinse, ca fiind

neîntemeiate, deoarece soluția instanței de apel este una motivată.

Așa dar, presupusa eroare prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite

presupusele erori de drept invocate de recurent.

Se reține că, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de

legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a

faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care

le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu

reprezintă o apreciere greșită a probelor, dar trebuie să rezulte din situația dosarului,

privită ca o stare de fapt.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe

de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită,

neîndoielnică.

10

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții

decât cea pe care materialul probator o susține.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului,

în sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o

consideră neîntemeiată.

La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de „neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă

sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Astfel, instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în

recurs, referirilor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic

răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și expus în pct.4.1. al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor

este corectă și corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungând la

concluzia privind casarea sentinței de achitare.

De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare

subiectivă a recurentului, or, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în

acțiunile lui Madam Nicolae sunt prezente toate elementele constitutive a

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, argumente pe care instanța de

recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Referitor la acțiunile civile, instanța susține concluzia instanței de apel,

luându-se în considerație circumstanțele cauzei și prevederile art. 1422 alin. (1) Cod

civil.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și întemeiată,

iar temeiurile invocate nu persistă în cauză. Argumentele invocate de recurent nu au

suport probatoriu și contravin probelor administrate și prin urmare, prezența

11

circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra

inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Luca Alexandru

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 24 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui Madam Nicolae, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 03 aprilie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

12