1ra-305/2019 — art. 326 al. 1 CP

1ra-305/2019 — art. 326 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-305/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2018,

declarat în propria cauză penală de către inculpatul

Gherșescu Ion Xxxxx, născut la xxxxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

inculpatul Gherțescu Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 326 alin. (1) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de 1500 unități convenționale, ce constituie suma de 3000 lei.

Solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare a fost respinsă.

Gherțescu Ion având calitatea de apărător al lui Bogdan Vitalii, care este învinuit în

cauza penală cu nr. 2015422394, de săvârșirea furtului în proporții deosebit de mari,

infracțiune prevăzută la art. 186 alin. (5) Cod penal, acționând din intenție directă și

de comun acord cu Sărăteanu Anatolie, la 29 decembrie 2015, aproximativ la ora 19:20

min., aflându-se în mun. Chișinău, în cadrul convorbirii telefonice cu Bogdan Olesea,

1

care este sora lui Bogdan Vitalii, susținând că are influență asupra ofițerului de

urmărire penală, a procurorului în Procuratura sect. Botanica, mun. Chișinău, N.

Barbalat, care conducea cu urmărirea penală nr. 2015422394 și a judecătorului care va

examina cauza penală, personal a pretins pentru sine de la Bogdan Olesea, valută

străină care nu i se cuvine în sumă de 2 000 Euro, ceea ce constituie echivalentul sumei

de 43 345 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei (în-

continuare BNM) pentru acea dată, în schimbul căreia susținea că va influența

procurorul și judecătorul să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă

„arestarea preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate.

În continuarea acțiunilor sale criminale, la 30 decembrie 2015, Gherțescu Ion,

aflându-se în mun. Chișinău, prin intermediul complicelui Sărăteanu Anatolie, a

primit de la Bogdan Olesea, valută străină în sumă de 1 000 Euro, care la aceiași dată

a fost primită de Sărăteanu Anatolie de la Blanari Maria, care la rândul său a primit

prin transfer valuta străină de la Bogdan Olesea.

Ulterior, la 11 ianuarie 2016, Gherțescu Ion, aflându-se în mun. Chișinău, în

sediul Judecătoriei Botanica, acționând din intenție directă, a primit personal pentru

sine de la Bogdan Olesea prin intermediul lui Sărăteanu Anatolie, valută străină care

nu i se cuvine în sumă de 1 000 Euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 21 672

lei, conform cursului oficial stabilit ce BNM, pentru acea dată, ceea ce constituie restul

valutei străine din suma anterior pretinsă, în schimbul căreia susținea că va influența

procurorul și judecătorul să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă

„arestarea preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate.

Tot el, având calitatea de apărător al lui Morari Ion, care este învinuit în cauza

penală cu nr. 2015422394, de săvârșirea furtului în proporții deosebit de mari,

infracțiune prevăzută la art. 186 alin. (5) Cod penal, acționând din intenție directă, în

perioada lunii decembrie 2015, aflându-se în sediul Curții de Apel Chișinău,

amplasată în mun. Chișinău, str. Teilor nr. 4, susținând că are influență asupra

judecătorilor Curții de Apel, personal a pretins pentru sine de la Morari Paulina care

este mama lui Morari Ion, valută străină care nu i se cuvine în sumă de 2 500 Euro,

ceea ce constituie echivalentul sumei de 54 181 lei, conform cursului oficial stabilit de

BNM pentru acea dată, în schimbul căreia susținea că v-a influența procurorul și

judecătorii Curții de Apel Chișinău, să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura

preventivă „arestarea preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate.

În continuarea acțiunilor sale criminale, în perioada lunii ianuarie 2016,

Gherțescu Ion, aflându-se în la stația de alimentare cu petrol din str. Grenoble, mun.

Chișinău, a primit de la Morari Paulina, valută străină în sumă de 2 500 Euro, în

schimbul căreia susținea că va influența procurorul și judecătorii Curții de Apel, să

2

înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea preventivă”, cu o

măsură preventivă neprivativă de libertate.

Anticorupție, Mihail Ivanov, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care inculpatul Gherțescu Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, privind pretinderea și primirea valutei

străine în sumă de 2 000 Euro de la Bogdan Olesea și a-i stabili o pedeapsă sub formă

de amendă în mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 4 000 lei, cu

privarea în temeiul prevederilor 65 alin. (3) Cod penal, de dreptul de a exercita

activitatea de avocat, executor judecătoresc și administrator al insolvabilității pentru

un termen de 2 ani; să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (1) Cod penal, privind pretinderea și primirea valutei străine în sumă de

2 500 Euro de la Morari Paulina și a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 4 000 lei, cu privarea în temeiul

prevederilor 65 alin. (3) Cod penal de dreptul de a exercita activitatea de avocat,

executor judecătoresc și administrator al insolvabilității pentru un termen de 2 ani. În

conformitate cu prevederile ort. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni

a-i stabili inculpatului Gherțescu Ion pedeapsa definitivă prin cumulul parțial al

pedepselor aplicate sub formă de amendă în mărime 3 000 unități convenționale

echivalentul a 60000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat,

executor judecătoresc și administrator al insolvabilității pentru un termen de 3 ani. Să

fie aplicată confiscarea specială de la inculpatul Gherțescu Ion a contravalorii valutei

străine care nu a fost recuperată în sumă de 4 500 Euro, rezultată din săvârșirea

infracțiunilor. Încasarea de la inculpatul Gherțescu Ion a cheltuielilor judiciare în

sumă de 10 530,34 lei.

3.1. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și a arătat în

sentință că inculpatul a săvârșit două infracțiuni distincte care nu au fost cuprinse de

intenție unică, după cum a fost formulat în actul de învinuire și în rechizitoriu, cu toate

acestea contrar prevederilor art. 395 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, în partea

dispozitivă a sentinței instanța nu a arătat „categoria și mărimea pedepsei aplicate

inculpatului pentru fiecare infracțiune constatată ca dovedită, pedeapsa definitivă pe

care urmează să o execute”;

- în acest context, prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, stabilesc următoarele

„dacă o persoană este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor

infracțiuni fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată,

3

pronunțând pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă

pentru concurs de infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate, dar

pe un termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare”;

- prin urmare, instanța de judecată urma să stabilească pedeapsa aplicată

inculpatului Gherțescu Ion pentru traficul de influență săvârșit față de Bogdan Olesea,

apoi să-i stabilească pedeapsa pentru traficul de influență săvârșit față de Morari

Paulina, după care să-i stabilească pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni

prin cumul, total sau parțial al pedepselor;

- deși instanța de fond în conținutul sentinței constată că inculpatul Gherțescu

Ion a săvârșit infracțiunile incriminate în timpul exercitării activității de avocat,

prevalându-se de practicarea acestei activități, în final respinge solicitarea

acuzatorului de stat de aplicare în privința inculpatului a pedepsei complementare

„privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate” deși, prevederile art. 65 alin.

(3) Cod penal, stabilesc că această sancțiune complementară poate fi aplicată și în

cazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea

specială a Codului Penal;

- în motivarea deciziei sale instanța invocă că acuzatorul de stat nu a indicat nici

un argument care ar întemeia această soluție, și ar fi demonstrat imposibilitatea

păstrării de către acesta a dreptului de a exercita activitatea de avocat, și că instanța

nu a sesizat nici un temei din oficiu care ar îndreptăți stabilirea pedepsei în cauză;

- în acest context, instanța urma să supună unei analize obiective a sarcinilor și

scopurilor exercitării profesiei de avocat. Astfel, potrivit art. 10 alin. (1) a Legii nr.1260

din 19.07.2002 „cu privire la avocatură”, una din cerințele pentru exercitarea profesiei

de avocat este reputația ireproșabilă a persoanei. Totodată, în conformitate cu

prevederile art. 11 alin. (1), lit. d) din aceiași Lege, activitatea profesiei de avocat este

incompatibilă cu activități ce lezează demnitatea profesiei de avocat sau bunele

moravuri;

- la fel, art. 14 alin. (1) lit. d) din Lege, stabilește ca temei de încetare a activității

de avocat cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută

de legea penală și incompatibilă cu normele deontologice ale activității de avocat.

Greu de imaginat că săvârșirea de inculpatul Gherțescu Ion a traficului de influență

față de clienții ale căror drepturi și interese urma să le apere se încadrează în

prevederile enunțate din Legea nr. 1260 din 19.07.2002;

- astfel, însăși Legea „cu privire la avocatură” stabilește imposibilitatea

practicării profesiei de avocat de inculpatul Gherțescu Ion;

- totodată, deși instanța de judecată corect a aplicat prevederile art. 106 Cod

penal, în partea descriptivă a sentinței supunând confiscării speciale de la inculpatul

4

Gherțescu Ion a valutei străine în sumă de 4 500 Euro, a omis să indice acest fapt în

partea dispozitivă a sentinței. Fapt care este echivalent cu neaplicarea acestei măsuri

de siguranță și cu încurajarea săvârșirii infracțiunilor de către alte persoane. Astfel, un

simplu calcul matematic dovedește că inculpatul a avut de profitat din săvârșirea

infracțiunii de (97 526 lei primiți - 3 000 lei, amenda aplicată = 94 526 lei profit + licența

neretrasă fapt care permite practicarea activității infracționale ca îndeletnicire). Or,

unul din scopurile pe care urma să-l atingă instanța prin pronunțarea sentinței este cel

de prevenire, adică de descurajare a săvârșirii de noi infracțiuni;

- în conformitate cu recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 61 din

14.12.2013, art. 75 Cod penal, stabilește că individualizarea judiciară a pedepsei este

realizată de către instanța de judecată și constă în stabilirea și aplicarea pedepsei

prevăzute de sancțiune, pentru infracțiunea săvârșită, în funcție de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de personalitatea infractorului, de împrejurările concrete în care

s-a comis infracțiunea. În cazul infracțiunilor de corupție noțiunea „gravitatea

infracțiunii săvârșite” trebuie de înțeles în sensul că aceste infracțiuni, comparativ cu

alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol deosebit de grav pentru societate,

deoarece se manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor

publice, care discreditează și compromit activitatea acestora. Ține de menționat că,

pedepsele stabilite de instanța de judecată trebuie să fie nu numai legale, în sensul de

respectare a cadrului legal de individualizare judiciară, dar în același timp, trebuie să

fie și juste, adică să se respecte criteriul proporționalității, care presupune stabilirea

cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii și vinovăția autorului. În

același timp, trebuie să fie respectată prevederea art. 61 Cod penal, conform căruia,

pedeapsa care se aplică urmează să își atingă scopul de restabilire a echității sociale și

prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni de către alte persoane;

- instanța de fond urma să admită solicitarea acuzatorului de stat și să

stabilească inculpatului Gherțescu Ion pedeapsa complementară „privarea de dreptul

de a exercita profesia de avocat”.

2018, a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura Anticorupție,

Mihail Ivanov, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care:

Gherțescu Ion Xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 326 alin. (1), 326 alin. (1) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa în

baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, după cum urmează:

- în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 1500

unități convenționale, ce constituie 30 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita

5

activitate de avocat pe termen de 2 ani;

- în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 1500

unități convenționale, ce constituie 30 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita

activitate de avocat pe termen de 2 ani;

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni inculpatului

Gherțescu Ion i s-a stabilit pedeapsa definitivă prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate sub formă de amendă în mărime de 2500 unități convenționale, ce constituie

50 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de avocat pe termen de 3 ani.

În conformitate cu art. 106 alin. (1), (2) Cod penal, s-a confiscat de la inculpatul

Gherțescu Ion contravaloarea valutei străine care nu a fost recuperată în sumă de 4500

Euro, rezultată din săvârșirea infracțiunilor.

Cerința acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă

de 10530 lei și 34 bani de la inculpat, a fost respinsă ca fiind nefondată.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, deși, instanța de fond

a reținut starea de fapt așa cum a fost descrisă în actul de acuzație, pe două infracțiuni

distincte, instanța de fond eronat nu a stabilit existența concursului real de infracțiuni,

și anume, că aceste două infracțiuni comise de inculpatul Gherțescu Ion nu au fost

cuprinse de intenție unică, iar având în vedere acest aspect, instanța de fond urma să

stabilească pentru fiecare infracțiune categoria și mărimea pedepsei aplicate pentru

fiecare infracțiune constatată ca dovedită și în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod

penal, urma să stabilească pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul total sau parțial al pedepselor.

Așadar, instanța de apel a constatat că, inculpatul Gherțescu Ion având calitatea de

apărător al lui Bogdan Vitalii, care este învinuit în cauza penală cu nr. 2015422394, de

săvârșirea furtului în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la art. 186 alin. (5)

Codul penal, acționând din intenție directă și de comun acord cu Sărăteanu Anatolie, la 29

decembrie 2015, aproximativ la ora 19:20 min., aflându-se în mun. Chișinău, în cadrul

convorbirii telefonice cu Bogdan Olesea, care este sora lui Bogdan Vitalii, susținând că are

influență asupra ofițerului de urmărire penală, a procurorului în Procuratura sect. Botanica,

mun. Chișinău, N. Barbalat, care conducea cu urmărirea penală nr. 2015422394 și a

judecătorului care va examina cauza penală, personal a pretins pentru sine de la Bogdan

Olesea, valută străină care nu i se cuvine în sumă de 2 000 Euro, ceea ce constituie echivalentul

sumei de 43 345 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei (în

continuare BNM) pentru acea dată, în schimbul căreia susținea că va influența procurorul și

judecătorul să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea

preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate.

În continuarea acțiunilor sale criminale, la 30 decembrie 2015, Gherțescu Ion, aflându-

6

se în mun. Chișinău, prin intermediul complicelui Sărăteanu Anatolie, a primit de la Bogdan

Olesea, valută străină în sumă de 1 000 Euro, care la aceiași dată a fost primită de Sărăteanu

Anatolie de la Blanari Maria, care la rândul său a primit prin transfer valuta străină de la

Bogdan Olesea.

Ulterior, la 11 ianuarie 2016, Gherțescu Ion, aflându-se în mun. Chișinău, în sediul

Judecătoriei Botanica, acționând din intenție directă, a primit personal pentru sine de la

Bogdan Olesea prin intermediul lui Sărăteanu Anatolie, valută străină care nu i se cuvine în

sumă de 1 000 Euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 21 672 lei, conform cursului

oficial stabilit ce BNM, pentru acea dată, ceea ce constituie restul valutei străine din suma

anterior pretinsă, în schimbul căreia susținea că va influența procurorul și judecătorul să

înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea preventivă” cu o măsură

preventivă neprivativă de libertate.

Tot el, având calitatea de apărător al lui Morari Ion, care este învinuit în cauza penală

cu nr. 2015422394, de săvârșirea furtului în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută

la art. 186 alin. (5) Codul penal, acționând din intenție directă, în perioada lunii decembrie

2015, aflându-se în sediul Curții de Apel Chișinău, amplasată în mun. Chișinău, str. Teilor

nr. 4, susținând că are influență asupra judecătorilor Curții de Apel, personal a pretins pentru

sine de la Morari Paulina care este mama lui Morari Ion, valută străină care nu i se cuvine în

sumă de 2 500 Euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 54 181 lei, conform cursului

oficial stabilit de BNM pentru acea dată, în schimbul căreia susținea că va influența procurorul

și judecătorii Curții de Apel Chișinău, să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura

preventivă „arestarea preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate.

În continuarea acțiunilor sale criminale, în perioada lunii ianuarie 2016, Gherțescu Ion,

aflându-se în la stația de alimentare cu petrol din str. Grenoble, mun. Chișinău, a primit de la

Morari Paulina, valută străină în sumă de 2 500 Euro, în schimbul căreia susținea că va

influența procurorul și judecătorii Curții de Apel, să înlocuiască în exercitarea funcției sale

măsura preventivă „arestarea preventivă”, cu o măsură preventivă neprivativă de libertate.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond inculpatul Gherțescu Ion până

la începerea cercetării judecătorești, a recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu, și-a recunoscut vina, nesolicitând administrarea de probe noi, prin cerere

scrisă personal, a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții.

Prin încheiere protocolară a instanței de fond din 19.04.2018 s-a admis cererea

inculpatului Gherțescu Ion și s-a dispus examinarea cauzei penale în baza probelor

administrate la faza urmăririi penale.

Instanța de apel a atestat, că vinovăția inculpatului Gherțescu Ion a fost pe

deplin dovedită prin probele acumulate la faza urmăririi penale, care au fost cercetate

7

și verificate în cadrul cercetării judecătorești în ședința instanței de apel, fiind

respectate prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora,

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -din punct de

vedere al coroborării lor.

Cu referire la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului

Gherțescu Ion, instanța de apel a notat că, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică

de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni,

cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate.

Așadar, instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală, reținând faptul că inculpatul Gherțescu

Ion a recunoscut vina în comiterea faptelor infracționale incriminate acestuia și a

solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată că, dânsului i se impută

săvârșirea unor infracțiuni mai puțin grave, s-a căit sincer de cele comise, anterior nu

a fost judecat, careva circumstanțe agravante nu au fost constatate, a aplicat

inculpatului Gherțescu Ion pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1)

Cod penal, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale,

și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale.

Totodată, instanța de apel având în vedere că scopul pedepsei penale urmărește

corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, precum și ținând cont

de faptul că inculpatul Gherțescu Ion a săvârșit infracțiunile incriminate acestuia în

rezultatul desfășurării activității de avocat, a considerat că în speța dată păstrarea de

către acesta a dreptului de a exercita activitatea de avocat nu va urmări corectarea

inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a

altor persoane.

Astfel, instanța de apel a aplicat inculpatului Gherțescu Ion pedeapsa

complementară privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat pe un termen

de 2 ani, or, exercitarea în continuare a profesiei de avocat de către inculpatul

Gherțescu Ion, care a fost recunoscut vinovat pentru comiterea faptelor penale de

8

trafic de influență ar veni în contradicție cu prevederile normelor din Legea nr. 1260

din 19.07.2002 „cu privire la avocatură”.

Cu referire la solicitarea confiscării de la inculpat a echivalentului în lei a sumei

de 4500 Euro, instnața de apel a notat, că odată ce din materialele cauzei s-a constatat

că în urma săvârșirii infracțiunii, inculpatul a obținut suma de 4500 Euro, iar aceasta

nu poate fi recuperată, urmează a fi dispusă confiscarea de la Gherțescu Ion a

contravalorii sumei de 4500 Euro, rezultată din săvârșirea infracțiunilor.

Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul

inculpatului Gherțescu Ion a sumei de 10530 lei și 34 bani, cu titlu de cheltuieli

judiciare, instanța de apel a considerat necesar de a o respinge ca nefondată, or, acestea

sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

ordinar, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, în latura aplicării pedepsei,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care, în baza art. 3641 Cod de

procedură penală, să-i fie atenuată pedeapsa cu amendă.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care a pledat pentru

inadmisibilitatea acestuia, deoarece pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă și

echitabilă.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

Colegiul penal constată că inculpatul Gherțescu I. în recurs contestă decizia

instanței de apel sub aspectul stabilirii pedepsei, solicitând aplicarea unei pedepse mai

blânde, astfel se atestă că acesta semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că „hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.

Din textul recursului, Colegiul penal atestă că, autorul nu contestă starea de fapt

stabilită de către instanța de apel și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,

9

din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte, însă recurentul critică

hotărârea instanței de apel adoptată în partea stabilirii pedepsei inculpatului.

Instanța de recurs consideră, că temeiul de casare invocat, nu este incident în

cauza dată, iar instanța de apel și-a motivat decizia, în conformitate cu prevederile art.

417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care cuprinde temeiurile de fapt și de

drept ce au dus, la admiterea apelului declarat de procuror, acordând deplină eficiență

și prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilită conform sancțiunii

articolului 326 alin. (1) Cod penal, ținând cont și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală.

Prin urmare, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură

în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru

infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea

realizării acestei operațiuni, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul

penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de

individualizare a acesteia.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

De asemenea, Colegiul penal evidențiază, că inculpatul a recunoscut săvârșirea

faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, prin urmare prima instanță a admis

această solicitare și a examinat cauza în procedura simplificată în corespundere cu

prevederile legale.

În continuare, la aplicarea pedepsei inculpatului în privința căruia a fost admisă

procedura simplificată de judecare pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, instanța urmează să ia în considerare atât prevederile din alin. (8) art. 3641 Cod

de procedură penală, cât și prevederile art. 75 din Cod penal care reglementează

modalitatea individualizării pedepselor persoanelor condamnate.

În acest context, conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută

vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile

Părții Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641

Cod de procedură penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată va ține cont de gravitate infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

10

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut

săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza

probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către

instanță prin încheiere, beneficiază de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege, în cazul pedepsei cu amendă.

În prezenta cauză supusă judecării, instanța de recurs reține că, sancțiunea art.

326 alin. (1) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul, prevede pedeapsa

cu amendă în mărime de la 2.000 la 3.000 unități convenționale sau cu închisoare de

până la 5 ani.

Prin urmare, în speța dată, în conformitate cu alin. (8) art. 3641 Cod de procedură

penală, prin reducerea limitelor minime și maxime de pedeapsă cu o pătrime, se

stabilește noua limită minimă și maximă de pedeapsă sub formă de amendă, care este

de la 1.500 la 2.250 unități convenționale.

În prezenta cauză penală, Colegiul penal reține, că instanța de apel a ținut cont

de faptul că infracțiunea săvârșită de Gherțescu I. face parte din categoria celor mai

puțin grave, ultimul a recunoscut vina, cauza fiind examinată în procedura

simplificată, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, nu au

fost constatate careva circumstanțe atenuante și agravante.

Conform art. 78 alin. (1) Cod penal, în cazul în care instanța de judecată constată

circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau

se schimbă după cum urmează: b) dacă se aplică amenda, aceasta se poate coborî până

la limita de jos.

Astfel, instanța de recurs atestă, că instanța de apel a aplicat inculpatului cea mai

blândă categorie de pedeapsă, și anume amenda, coborându-se până la limita de jos.

Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului răspunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat de către inculpatul Gherțescu Ion, ca fiind vădit

neîntemeiat.

11

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2018, în propria cauză penală de către

inculpatul Gherțescu Ion Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 27 martie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

12