1ra-305/2019 — Art. 326 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 07 iunie 2018 inculpatul Gherțescu Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale, ce constituie suma de 3000 lei. Solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare a fost respinsă.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond, în fapt, a constatat că, inculpatul Gherțescu Ion având calitatea de apărător al lui Bogdan Vitalii, care este învinuit în cauza penală cu nr. 2015422394, de săvârșirea furtului în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la art. 186 alin. (5) Cod penal, acționând din intenție directă și de comun acord cu Sărăteanu Anatolie, la 29 decembrie 2015, aproximativ la ora 19:20 min., aflându-se în mun. Chișinău, în cadrul convorbirii telefonice cu Bogdan Olesea, 1 care este sora lui Bogdan Vitalii, susținând că are influență asupra ofițerului de urmărire penală, a procurorului în Procuratura sect. Botanica, mun. Chișinău, N. Barbalat, care conducea cu urmărirea penală nr. 2015422394 și a judecătorului care va examina cauza penală, personal a pretins pentru sine de la Bogdan Olesea, valută străină care nu i se cuvine în sumă de 2 000 Euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 43 345 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei (în- continuare BNM) pentru acea dată, în schimbul căreia susținea că va influența procurorul și judecătorul să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate. În continuarea acțiunilor sale criminale, la 30 decembrie 2015, Gherțescu Ion, aflându-se în mun. Chișinău, prin intermediul complicelui Sărăteanu Anatolie, a primit de la Bogdan Olesea, valută străină în sumă de 1 000 Euro, care la aceiași dată a fost primită de Sărăteanu Anatolie de la Blanari Maria, care la rândul său a primit prin transfer valuta străină de la Bogdan Olesea. Ulterior, la 11 ianuarie 2016, Gherțescu Ion, aflându-se în mun. Chișinău, în sediul Judecătoriei Botanica, acționând din intenție directă, a primit personal pentru sine de la Bogdan Olesea prin intermediul lui Sărăteanu Anatolie, valută străină care nu i se cuvine în sumă de 1 000 Euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 21 672 lei, conform cursului oficial stabilit ce BNM, pentru acea dată, ceea ce constituie restul valutei străine din suma anterior pretinsă, în schimbul căreia susținea că va influența procurorul și judecătorul să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate. Tot el, având calitatea de apărător al lui Morari Ion, care este învinuit în cauza penală cu nr. 2015422394, de săvârșirea furtului în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la art. 186 alin. (5) Cod penal, acționând din intenție directă, în perioada lunii decembrie 2015, aflându-se în sediul Curții de Apel Chișinău, amplasată în mun. Chișinău, str. Teilor nr. 4, susținând că are influență asupra judecătorilor Curții de Apel, personal a pretins pentru sine de la Morari Paulina care este mama lui Morari Ion, valută străină care nu i se cuvine în sumă de 2 500 Euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 54 181 lei, conform cursului oficial stabilit de BNM pentru acea dată, în schimbul căreia susținea că v-a influența procurorul și judecătorii Curții de Apel Chișinău, să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate. În continuarea acțiunilor sale criminale, în perioada lunii ianuarie 2016, Gherțescu Ion, aflându-se în la stația de alimentare cu petrol din str. Grenoble, mun. Chișinău, a primit de la Morari Paulina, valută străină în sumă de 2 500 Euro, în schimbul căreia susținea că va influența procurorul și judecătorii Curții de Apel, să 2 înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea preventivă”, cu o măsură preventivă neprivativă de libertate.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Mihail Ivanov, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Gherțescu Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, privind pretinderea și primirea valutei străine în sumă de 2 000 Euro de la Bogdan Olesea și a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 4 000 lei, cu privarea în temeiul prevederilor 65 alin. (3) Cod penal, de dreptul de a exercita activitatea de avocat, executor judecătoresc și administrator al insolvabilității pentru un termen de 2 ani; să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, privind pretinderea și primirea valutei străine în sumă de 2 500 Euro de la Morari Paulina și a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 4 000 lei, cu privarea în temeiul prevederilor 65 alin. (3) Cod penal de dreptul de a exercita activitatea de avocat, executor judecătoresc și administrator al insolvabilității pentru un termen de 2 ani. În conformitate cu prevederile ort. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni a-i stabili inculpatului Gherțescu Ion pedeapsa definitivă prin cumulul parțial al pedepselor aplicate sub formă de amendă în mărime 3 000 unități convenționale echivalentul a 60000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat, executor judecătoresc și administrator al insolvabilității pentru un termen de 3 ani. Să fie aplicată confiscarea specială de la inculpatul Gherțescu Ion a contravalorii valutei străine care nu a fost recuperată în sumă de 4 500 Euro, rezultată din săvârșirea infracțiunilor. Încasarea de la inculpatul Gherțescu Ion a cheltuielilor judiciare în sumă de 10 530,34 lei. 3.1. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și a arătat în sentință că inculpatul a săvârșit două infracțiuni distincte care nu au fost cuprinse de intenție unică, după cum a fost formulat în actul de învinuire și în rechizitoriu, cu toate acestea contrar prevederilor art. 395 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, în partea dispozitivă a sentinței instanța nu a arătat „categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune constatată ca dovedită, pedeapsa definitivă pe care urmează să o execute”; - în acest context, prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, stabilesc următoarele „dacă o persoană este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată, 3 pronunțând pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare”; - prin urmare, instanța de judecată urma să stabilească pedeapsa aplicată inculpatului Gherțescu Ion pentru traficul de influență săvârșit față de Bogdan Olesea, apoi să-i stabilească pedeapsa pentru traficul de influență săvârșit față de Morari Paulina, după care să-i stabilească pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul, total sau parțial al pedepselor; - deși instanța de fond în conținutul sentinței constată că inculpatul Gherțescu Ion a săvârșit infracțiunile incriminate în timpul exercitării activității de avocat, prevalându-se de practicarea acestei activități, în final respinge solicitarea acuzatorului de stat de aplicare în privința inculpatului a pedepsei complementare „privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate” deși, prevederile art. 65 alin. (3) Cod penal, stabilesc că această sancțiune complementară poate fi aplicată și în cazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a Codului Penal; - în motivarea deciziei sale instanța invocă că acuzatorul de stat nu a indicat nici un argument care ar întemeia această soluție, și ar fi demonstrat imposibilitatea păstrării de către acesta a dreptului de a exercita activitatea de avocat, și că instanța nu a sesizat nici un temei din oficiu care ar îndreptăți stabilirea pedepsei în cauză; - în acest context, instanța urma să supună unei analize obiective a sarcinilor și scopurilor exercitării profesiei de avocat. Astfel, potrivit art. 10 alin. (1) a Legii nr.1260 din 19.07.2002 „cu privire la avocatură”, una din cerințele pentru exercitarea profesiei de avocat este reputația ireproșabilă a persoanei. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1), lit. d) din aceiași Lege, activitatea profesiei de avocat este incompatibilă cu activități ce lezează demnitatea profesiei de avocat sau bunele moravuri; - la fel, art. 14 alin. (1) lit. d) din Lege, stabilește ca temei de încetare a activității de avocat cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și incompatibilă cu normele deontologice ale activității de avocat. Greu de imaginat că săvârșirea de inculpatul Gherțescu Ion a traficului de influență față de clienții ale căror drepturi și interese urma să le apere se încadrează în prevederile enunțate din Legea nr. 1260 din 19.07.2002; - astfel, însăși Legea „cu privire la avocatură” stabilește imposibilitatea practicării profesiei de avocat de inculpatul Gherțescu Ion; - totodată, deși instanța de judecată corect a aplicat prevederile art. 106 Cod penal, în partea descriptivă a sentinței supunând confiscării speciale de la inculpatul 4 Gherțescu Ion a valutei străine în sumă de 4 500 Euro, a omis să indice acest fapt în partea dispozitivă a sentinței. Fapt care este echivalent cu neaplicarea acestei măsuri de siguranță și cu încurajarea săvârșirii infracțiunilor de către alte persoane. Astfel, un simplu calcul matematic dovedește că inculpatul a avut de profitat din săvârșirea infracțiunii de (97 526 lei primiți - 3 000 lei, amenda aplicată = 94 526 lei profit + licența neretrasă fapt care permite practicarea activității infracționale ca îndeletnicire). Or, unul din scopurile pe care urma să-l atingă instanța prin pronunțarea sentinței este cel de prevenire, adică de descurajare a săvârșirii de noi infracțiuni; - în conformitate cu recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 61 din 14.12.2013, art. 75 Cod penal, stabilește că individualizarea judiciară a pedepsei este realizată de către instanța de judecată și constă în stabilirea și aplicarea pedepsei prevăzute de sancțiune, pentru infracțiunea săvârșită, în funcție de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea infractorului, de împrejurările concrete în care s-a comis infracțiunea. În cazul infracțiunilor de corupție noțiunea „gravitatea infracțiunii săvârșite” trebuie de înțeles în sensul că aceste infracțiuni, comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol deosebit de grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit activitatea acestora. Ține de menționat că, pedepsele stabilite de instanța de judecată trebuie să fie nu numai legale, în sensul de respectare a cadrului legal de individualizare judiciară, dar în același timp, trebuie să fie și juste, adică să se respecte criteriul proporționalității, care presupune stabilirea cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii și vinovăția autorului. În același timp, trebuie să fie respectată prevederea art. 61 Cod penal, conform căruia, pedeapsa care se aplică urmează să își atingă scopul de restabilire a echității sociale și prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni de către alte persoane; - instanța de fond urma să admită solicitarea acuzatorului de stat și să stabilească inculpatului Gherțescu Ion pedeapsa complementară „privarea de dreptul de a exercita profesia de avocat”.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2018, a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Mihail Ivanov, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Gherțescu Ion Xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 326 alin. (1), 326 alin. (1) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, după cum urmează: - în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale, ce constituie 30 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita 5 activitate de avocat pe termen de 2 ani; - în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale, ce constituie 30 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de avocat pe termen de 2 ani; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni inculpatului Gherțescu Ion i s-a stabilit pedeapsa definitivă prin cumulul parțial al pedepselor aplicate sub formă de amendă în mărime de 2500 unități convenționale, ce constituie 50 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de avocat pe termen de 3 ani. În conformitate cu art. 106 alin. (1), (2) Cod penal, s-a confiscat de la inculpatul Gherțescu Ion contravaloarea valutei străine care nu a fost recuperată în sumă de 4500 Euro, rezultată din săvârșirea infracțiunilor. Cerința acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 10530 lei și 34 bani de la inculpat, a fost respinsă ca fiind nefondată. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, deși, instanța de fond a reținut starea de fapt așa cum a fost descrisă în actul de acuzație, pe două infracțiuni distincte, instanța de fond eronat nu a stabilit existența concursului real de infracțiuni, și anume, că aceste două infracțiuni comise de inculpatul Gherțescu Ion nu au fost cuprinse de intenție unică, iar având în vedere acest aspect, instanța de fond urma să stabilească pentru fiecare infracțiune categoria și mărimea pedepsei aplicate pentru fiecare infracțiune constatată ca dovedită și în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, urma să stabilească pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul total sau parțial al pedepselor. Așadar, instanța de apel a constatat că, inculpatul Gherțescu Ion având calitatea de apărător al lui Bogdan Vitalii, care este învinuit în cauza penală cu nr. 2015422394, de săvârșirea furtului în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la art. 186 alin. (5) Codul penal, acționând din intenție directă și de comun acord cu Sărăteanu Anatolie, la 29 decembrie 2015, aproximativ la ora 19:20 min., aflându-se în mun. Chișinău, în cadrul convorbirii telefonice cu Bogdan Olesea, care este sora lui Bogdan Vitalii, susținând că are influență asupra ofițerului de urmărire penală, a procurorului în Procuratura sect. Botanica, mun. Chișinău, N. Barbalat, care conducea cu urmărirea penală nr. 2015422394 și a judecătorului care va examina cauza penală, personal a pretins pentru sine de la Bogdan Olesea, valută străină care nu i se cuvine în sumă de 2 000 Euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 43 345 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei (în continuare BNM) pentru acea dată, în schimbul căreia susținea că va influența procurorul și judecătorul să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate. În continuarea acțiunilor sale criminale, la 30 decembrie 2015, Gherțescu Ion, aflându- 6 se în mun. Chișinău, prin intermediul complicelui Sărăteanu Anatolie, a primit de la Bogdan Olesea, valută străină în sumă de 1 000 Euro, care la aceiași dată a fost primită de Sărăteanu Anatolie de la Blanari Maria, care la rândul său a primit prin transfer valuta străină de la Bogdan Olesea. Ulterior, la 11 ianuarie 2016, Gherțescu Ion, aflându-se în mun. Chișinău, în sediul Judecătoriei Botanica, acționând din intenție directă, a primit personal pentru sine de la Bogdan Olesea prin intermediul lui Sărăteanu Anatolie, valută străină care nu i se cuvine în sumă de 1 000 Euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 21 672 lei, conform cursului oficial stabilit ce BNM, pentru acea dată, ceea ce constituie restul valutei străine din suma anterior pretinsă, în schimbul căreia susținea că va influența procurorul și judecătorul să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate. Tot el, având calitatea de apărător al lui Morari Ion, care este învinuit în cauza penală cu nr. 2015422394, de săvârșirea furtului în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la art. 186 alin. (5) Codul penal, acționând din intenție directă, în perioada lunii decembrie 2015, aflându-se în sediul Curții de Apel Chișinău, amplasată în mun. Chișinău, str. Teilor nr. 4, susținând că are influență asupra judecătorilor Curții de Apel, personal a pretins pentru sine de la Morari Paulina care este mama lui Morari Ion, valută străină care nu i se cuvine în sumă de 2 500 Euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 54 181 lei, conform cursului oficial stabilit de BNM pentru acea dată, în schimbul căreia susținea că va influența procurorul și judecătorii Curții de Apel Chișinău, să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea preventivă” cu o măsură preventivă neprivativă de libertate. În continuarea acțiunilor sale criminale, în perioada lunii ianuarie 2016, Gherțescu Ion, aflându-se în la stația de alimentare cu petrol din str. Grenoble, mun. Chișinău, a primit de la Morari Paulina, valută străină în sumă de 2 500 Euro, în schimbul căreia susținea că va influența procurorul și judecătorii Curții de Apel, să înlocuiască în exercitarea funcției sale măsura preventivă „arestarea preventivă”, cu o măsură preventivă neprivativă de libertate. În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond inculpatul Gherțescu Ion până la începerea cercetării judecătorești, a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, și-a recunoscut vina, nesolicitând administrarea de probe noi, prin cerere scrisă personal, a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții. Prin încheiere protocolară a instanței de fond din 19.04.2018 s-a admis cererea inculpatului Gherțescu Ion și s-a dispus examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza urmăririi penale. Instanța de apel a atestat, că vinovăția inculpatului Gherțescu Ion a fost pe deplin dovedită prin probele acumulate la faza urmăririi penale, care au fost cercetate 7 și verificate în cadrul cercetării judecătorești în ședința instanței de apel, fiind respectate prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -din punct de vedere al coroborării lor. Cu referire la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Gherțescu Ion, instanța de apel a notat că, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Așadar, instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, reținând faptul că inculpatul Gherțescu Ion a recunoscut vina în comiterea faptelor infracționale incriminate acestuia și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată că, dânsului i se impută săvârșirea unor infracțiuni mai puțin grave, s-a căit sincer de cele comise, anterior nu a fost judecat, careva circumstanțe agravante nu au fost constatate, a aplicat inculpatului Gherțescu Ion pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale, și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale. Totodată, instanța de apel având în vedere că scopul pedepsei penale urmărește corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, precum și ținând cont de faptul că inculpatul Gherțescu Ion a săvârșit infracțiunile incriminate acestuia în rezultatul desfășurării activității de avocat, a considerat că în speța dată păstrarea de către acesta a dreptului de a exercita activitatea de avocat nu va urmări corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Astfel, instanța de apel a aplicat inculpatului Gherțescu Ion pedeapsa complementară privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat pe un termen de 2 ani, or, exercitarea în continuare a profesiei de avocat de către inculpatul Gherțescu Ion, care a fost recunoscut vinovat pentru comiterea faptelor penale de 8 trafic de influență ar veni în contradicție cu prevederile normelor din Legea nr. 1260 din 19.07.2002 „cu privire la avocatură”. Cu referire la solicitarea confiscării de la inculpat a echivalentului în lei a sumei de 4500 Euro, instnața de apel a notat, că odată ce din materialele cauzei s-a constatat că în urma săvârșirii infracțiunii, inculpatul a obținut suma de 4500 Euro, iar aceasta nu poate fi recuperată, urmează a fi dispusă confiscarea de la Gherțescu Ion a contravalorii sumei de 4500 Euro, rezultată din săvârșirea infracțiunilor. Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului Gherțescu Ion a sumei de 10530 lei și 34 bani, cu titlu de cheltuieli judiciare, instanța de apel a considerat necesar de a o respinge ca nefondată, or, acestea sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel inculpatul a declarat recurs ordinar, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, în latura aplicării pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, să-i fie atenuată pedeapsa cu amendă.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă și echitabilă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. Colegiul penal constată că inculpatul Gherțescu I. în recurs contestă decizia instanței de apel sub aspectul stabilirii pedepsei, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, astfel se atestă că acesta semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că „hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”. Din textul recursului, Colegiul penal atestă că, autorul nu contestă starea de fapt stabilită de către instanța de apel și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, 9 din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte, însă recurentul critică hotărârea instanței de apel adoptată în partea stabilirii pedepsei inculpatului. Instanța de recurs consideră, că temeiul de casare invocat, nu este incident în cauza dată, iar instanța de apel și-a motivat decizia, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la admiterea apelului declarat de procuror, acordând deplină eficiență și prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilită conform sancțiunii articolului 326 alin. (1) Cod penal, ținând cont și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Prin urmare, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. De asemenea, Colegiul penal evidențiază, că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, prin urmare prima instanță a admis această solicitare și a examinat cauza în procedura simplificată în corespundere cu prevederile legale. În continuare, la aplicarea pedepsei inculpatului în privința căruia a fost admisă procedura simplificată de judecare pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța urmează să ia în considerare atât prevederile din alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, cât și prevederile art. 75 din Cod penal care reglementează modalitatea individualizării pedepselor persoanelor condamnate. În acest context, conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată va ține cont de gravitate infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de 10 persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către instanță prin încheiere, beneficiază de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei cu amendă. În prezenta cauză supusă judecării, instanța de recurs reține că, sancțiunea art. 326 alin. (1) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul, prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 2.000 la 3.000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani. Prin urmare, în speța dată, în conformitate cu alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, prin reducerea limitelor minime și maxime de pedeapsă cu o pătrime, se stabilește noua limită minimă și maximă de pedeapsă sub formă de amendă, care este de la 1.500 la 2.250 unități convenționale. În prezenta cauză penală, Colegiul penal reține, că instanța de apel a ținut cont de faptul că infracțiunea săvârșită de Gherțescu I. face parte din categoria celor mai puțin grave, ultimul a recunoscut vina, cauza fiind examinată în procedura simplificată, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, nu au fost constatate careva circumstanțe atenuante și agravante. Conform art. 78 alin. (1) Cod penal, în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau se schimbă după cum urmează: b) dacă se aplică amenda, aceasta se poate coborî până la limita de jos. Astfel, instanța de recurs atestă, că instanța de apel a aplicat inculpatului cea mai blândă categorie de pedeapsă, și anume amenda, coborându-se până la limita de jos. Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Având ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Gherțescu Ion, ca fiind vădit neîntemeiat. 11

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2018, în propria cauză penală de către inculpatul Gherțescu Ion Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțarea integrală la 27 martie 2019. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 12