1ra-2314/2018 — art. 165 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 165 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct. 6, 8 CPP
1ra-2314/2018 — art. 165 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.1ra-297/19
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Vladimir Timofti,
Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul central din 30 martie 2018 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, declarat de către
avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatei
Custiuc (Bunciuc) Elena XXX,
născută la XXX, originară din
XXX, domiciliată în XXX.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 02.08.2016 – 30.03.2018;
Instanța de apel: 27.04.2018 – 03.10.2018;
Instanța de recurs: 07.12.2018 – 20.02.2019.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul central din 30 martie 2018, Custiuc
(Bunciuc) Elena a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.165 alin.(2)
lit.d) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legală
de transportare a persoanelor peste hotarele țării pe un termen de 5 ani și cu executarea
pedepsei închisorii în penitenciar pentru femei de tip închis.
Prima instanță a constatat că Custiuc (Bunciuc) Elena, în perioada septembrie-
octombrie 2014, aflându-se în Cipru, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă
cu persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, precum și cu Bunciuc
Svetlana (în privința căreia cauza penală a fost finisată și expediată în instanța de
judecată pentru examinare, fiind condamnată în baza art.165 alin.(2) lit.d) din Codul
penal), intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, prin
abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere
al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea și lipsa surselor
financiare de întreținere), au recrutat-o pe Ș.N. în vederea prestării serviciilor sexuale
contra plată în or. Ercan, Cipru, cu consimțământul acesteia.
În continuare, întru realizarea scopului infracțional, Custiuc (Bunciuc) Elena
împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bunciuc Svetlana și alte persoane ce se aflau
peste hotarele Republicii Moldova, au organizat perfectarea din banii personali a
pașaportului de uz extern pe numele Ș.N., eliberat la 13.10.2014 de către SEDP
Chișinău Centru, iar pentru data de 22 octombrie 2012, au organizat transportarea părții
vătămate la locul de destinație, procurându-i bilet de călătorie la rutele aeriene
„Chișinău-Istanbul” și „Istanbul-Ercan”, unde urma să fie exploatată sexual comercial.
Tot la 22 octombrie 2014, în timp ce se afla în Aeroportul Internațional
1
Chișinău, a fost reținută de către colaboratorii de poliție.
La data de 06 aprilie 2018, avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatei a
declarat apel împotriva sentinței solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
inculpata să fie achitată, pe motiv că acțiunile ei nu întrunesc elementele infracțiunii,
invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - instanța nu a
ținut cont de faptul că, în ședința de judecată, partea vătămată a declarat că a fost
obligată să spună că ar fi fost traficată de către Custiuc (Bunciuc) Elena; - probele
administrate la prezenta cauză penală nu demonstrează că inculpata a comis
infracțiunea incriminată; - nu sunt probe că inculpata ar fi primit bani de la partea
vătămată, precum și că a recruta-o și transportat-o; - partea vătămată, până a o cunoaște
pe inculpată a avut intenția să plece peste hotarele țării, motiv pentru care a mers la
aeroport și s-a îmbarcat în avion fără supravegherea inculpatei, deplasându-se benevol;
- anume partea vătămată a rugat-o pe inculpată să o ajute să plece în Turcia; - nu este
demonstrat scopul infracțiunii; - condamnarea inculpatei este bazată pe presupuneri,
fără o analiză multe-aspectuală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii între ele și nu
conține concluzia instanței în privința admiterii sau respingerii anumitor probe
prezentate în favoarea apărării.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie
2018, apelul declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatei a fost
respins ca nefondat.
În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat apreciere
corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101
Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și
corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii
incriminate, fiind întrunite elementele constitutive ale acesteia.
Consecvent, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatei se confirmă prin
următoarele probe:
- declarațiile părții vătămate, care a susținut parțial declarațiile făcute la etapa de
urmărire penal, potrivit cărora, în luna septembrie 2014, i-a zis lui Lazarenco Victor că
vrea să plece peste hotarele țării, iar acesta i-a spus că cunoaște niște persoane care de
mai mulți ani lucrează peste hotare și în Cipru, și că ar putea să o ajute. Aceste
persoane erau Bunciuc Svetlana și Bunciuc Elena. După ce împreună cu Lazarenco
Victor au mers la Bunciuc Svetlana, aceasta a telefonat-o și s-au întâlnit pentru a-și
face documentele, deoarece nu le avea, precum nu avea nici bani pentru perfectarea lor.
Cheltuielile le-a suportat Bunciuc Elena, care i-a transferat de peste hotare surorii sale
Bunciuc Svetlana mijloacele bănești necesare. După ce ultima a ridicat mijloacele
bănești, au mers la oficiul de pașapoarte pentru perfectarea pașaportului, pe care l-a
ridicat în cinci zile. Bunciuc Svetlana i-a transmis surorii sale, prin fax, copia
pașaportului pentru a-i procura bilet și i-a zis că în 2-3 zile pleacă. A precizat că, până
la perfectarea documentelor, Bunciuc Svetlana i-a zis că în Cipru va lucra împreună cu
sora sa la ambalarea peștelui congelat, pentru care va fi plătită cu 700 de dolari SUA pe
lună. După ce Bunciuc Svetlana a achitat banii pentru perfectarea pașaportului și
buletinului său de identitate i-a comunicat că de fapt va presta servii sexuale într-un
club de noapte din Cipru, unde lucrează și sora ei și remunerarea pentru serviciile
prestate va depinde de numărul de clienți pe care îi va deservi. În ziua când trebuia să
2
plece, fiind în Aeroportul Internațional Chișinău împreună cu Bunciuc Svetlana, care o
petrecea, aceasta i-a zis că la sosire în Cipru, față de Bunciuc Elena va avea o datorie
de 3000 dolari SUA, adică cheltuielile pentru perfectarea documentelor și biletelor de
avion. Tot atunci, Bunciuc Svetlana i-a scris pe un fragment de foaie un text pe care
urma să îl prezinte angajaților aeroportului din Istanbul, în cazul în care ar fi avut
dificultăți cu tranzitul. După acestea, ea s-a deplasat la înregistrare, iar Bunciuc
Svetlana a plecat. După finalizarea înregistrării a fost stopată de către colaboratorii
poliției de frontieră, cărora le-a comunicat care este scopul real al plecării în Ciprul
Turcesc, și anume pentru a presta servicii sexuale contra plată, serviciul fiindu-i
organizat de către Bunciuc Svetlana. După ce a fost stopată, a fost telefonată de mai
multe ori de pe numerele de telefon +90538477882 și +905428530010, precum și de
către Bunciuc Svetlana, la care însă nu a răspuns.
Instanța de apel a reținut că, fiind audiată în instanța de judecată, partea
vătămată a făcut declarații analogice, cu excepția faptului că a negat că i s-a comunicat
că în Cipru va practica prostituția. A mai precizat partea vătămată că atunci când a
făcut cunoștință cu Bunciuc Svetlana, i-a povestit că părinții săi nu au un loc de muncă
și că ea și familia ei au o situație financiară grea. Mai mult, aceasta a fost la ei acasă și
a văzut cum trăiesc. De organizarea plecării sale în Cipru, la muncă, s-au ocupat
Bunciuc Svetlana și Bunciuc Elena, ultima la acel moment aflându-se în Cipru și urma
să o întâlnească la locul de destinație.
În context, negarea în fața instanței a faptului că urma să plece în Cipru pentru
a practica prostituția și că la faza urmăririi penale a fost impusă să declare astfel,
instanțele au apreciat-o drept o metodă de a ușurată situația inculpatei, care vrea să
scape de răspundere penală.
- declarațiile martorului Lazarenco Victor, potrivit cărora, aflând despre situația
grea în care se afla partea vătămată, i-a zis că o cunoaște pe Bunciuc Elena, care
activează de mulți ani într-un bar din Cipru (fără a cunoaște alte detalii). La sfârșitul
lunii septembrie 2014, a discutat telefonic cu Bunciuc Elena, care în acea perioadă se
afla în R. Moldova și a întrebat-o dacă poate să o ajute pe partea vătămată să-și
găsească un loc de muncă peste hotare. Bunciuc Elena i-a zis că pleacă în Cipru și că îl
va contacta sora ei Bunciuc Svetlana. După ce a fost contactat de către Bunciuc
Svetlana, i-a transmis numărul de telefon al părții vătămate și de atunci nu a mai
discutat nici cu Bunciuc Elena și nici cu Bunciuc Svetlana. Despre faptul dacă acestea
i-au găsit un loc de muncă părții vătămate și dacă da, care ar fi acesta, nu cunoștea. La
începutul lunii februarie 2015, la domiciliului lui au venit soțul Svetlanei - Andrei și
încă un bărbat necunoscut, care i-au zic că trebuie să le dea niște bani pentru a o ajuta
pe Svetlana pentru că a găsit o domnișoară pe care aceasta urma să o angajeze la
serviciu și acum este reținută. I-au mai comunicat că și partea vătămată a fost reținută
la Aeroportul Internațional Chișinău, unde a declarat că pleca în Cipru pentru
practicarea prostituției. Peste vreo două săptămâni după această discuție a fost telefonat
de către un bărbat, care s-a prezentat drept Gheorghe și care i-a solicitat ca el să o
roage pe partea vătămată să-și retragă plângerea depusă în privința Svetlanei.
- declarațiile martorului Cotruța Ioana, potrivit cărora la data de 21 octombrie
2015, a plecat în Cipru or. Gime, pentru a lucra în clubul de noapte „Anemon”, unde
presta servicii de consumație și servicii sexuale contra plată. Acolo a făcut cunoștință
cu Bunciuc Elena. A precizat că, la sosire în Cipru, clubul de noapte i-a luat pașaportul
și i s-a spus că are o datorie de 4000 dolari SUA, pe care urma să o restituie pe parcurs.
3
Pentru serviciile de consumație, patronul clubului îi achita 50% din banii câștigați,
respectiv restul 50% rămâneau la el. Prestarea serviciilor sexuale se făcea doar cu
acordul patronului, iar banii câștigați rămâneau la el. Doar după prestarea serviciului,
acesta le achita fetelor 50% din venit. Prestarea serviciilor sexuale se făcea în hotelul
care se afla lângă clubul de noapte unde locuiau fetele sau se deplasau cu clienții în alte
locuri. La sfârșitul perioadei de trei luni a decis să revină în R. Moldova și înainte de
plecare, de către Adil i-au fost achitați 4000 de dolari SUA, bani câștigați din
consumație. După plecarea sa, Elena a rămas să activeze în continuare în acel club. A
mai indicat că în același local activa și cumnata inculpatei - Ludmila, care a venit
împreună cu aceasta la începutul lunii martie 2016.
- declarațiile martorului Kyriakou Loukas, potrivit cărora clubul de noapte
„Anemon” din or. Girme, Cipru îl frecventează de aproximativ de cinci luni și că
acolo, în jur de 10 fete prestează servicii sexuale și de consumație. Aproximativ la
începutul lunii septembrie 2015, în clubul respectiv a făcut cunoștință cu Bunciuc
Elena, care a stat cu el la consumație și i-a prestat servicii sexuale. Din discuție cu ea a
înțeles că lucrează în Cipru de aproximativ 15 ani și că venea doar la un singur patron
pe nume „Jan” (proprietarul cluburilor de noapte „Mid Egjjt” și „Anemon”), cu care se
aflau în relații bune, precum este și cu administratorul clubului ,,Halil”. În R. Moldova
a venit la data de 07 martie 2016, și pentru că era pentru prima dată, a venit împreună
cu Bunciuc Elena. În clubul de noapte „Anemon” a făcut cunoștință și cu „Ludmila”,
care la fel lucra în acel loc și care i-a povestit că atunci cînd a venit în club, patronul i-a
spus că are o datorie față de el în sumă de 4000 de dolari SUA, luându-i pașaportul și i-
a spus că i-l va restitui atunci când îi va întoarce datoria. Ludmila i-a spus că salariul
este achitat doar la sfârșitul contractului de muncă. În toamna anului 2015, în același
club a făcut cunoștință cu alte trei fete din R. Moldova - Ioana Cotruța, Olga și Stela,
însă ele nu i-au povestit cum au ajuns acolo;
și actele cauzei:
- procesul-verbal de ridicare din 22.10.2014, potrivit căruia de la partea vătămată
a fost ridicat pașaportul seria/nr.AA0093071, eliberat la 13.10.2014; bilet electronic cu
nr.2353139109134; 2 tichete și un fragment de hârtie cu înscrisuri (f.d.45 – 46 v.1);
- procesul verbal de examinare a obiectului din 23.10.2014, a pașaportului
seria/nr.AA0093071, eliberat la 13.10.2014 pe numele părții vătămate, a biletului
electronic cu nr.2353139109134 pentru cursa aeriană Chișinău-Istanbul-Ercan din data
de 22.10.2014, eliberat pe numele părții vătămate; a tichetului de îmbarcare cu
nr.ETK:2352139109134/1 pentru cursa aeriană Chișinău-Istanbul din 22.10.2014,
eliberat pe numele părții vătămate; a tichetului de îmbarcare cu nr.2352139109134/2,
pentru cursa aeriană Istanbul-Ercan din 22.10.2014, eliberat pe numele părții vătămate;
și a fragmentului de hârtie cu înscrisul „iyutfen bu kizi 2 katt goster nerde uceak kipris
tesekyr” (f.d.47-51 v.1);
- procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 17.03.2016,
potrivit cărora martorul Kyriakou Loukas, le-a recunoscut pe Bunciuc Elena drept
persoana pe nume Elena, Adomnița Stela drept persoana pe nume Stela și Olga sau
Bianca, cu care a făcut cunoștință în clubul de noapte „Anemon” din or. Girme, Cipru
(f.d.74, 74, 77 v.1);
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 07.11.2014, a descifrărilor
convorbirilor telefonice de pe nr. de telefon 061124211, ce-i aparține părții vătămate și
de pe nr. de telefon 060071929 și 068191598, ce aparțin inculpatei Bunciuc Svetlana,
4
și potrivit căruia se constată că, în perioada 25.09-22.10.2014, de pe nr. de telefon
061124211, au fost efectuate apeluri telefonice de intrare și ieșire la nr. de telefon
La fel, la data la care partea vătămată urma să plece în Cipru, a primit
SMS de la nr. de telefon din Cipru – 010905338477882 și 010905428530010. Fiind
examinate descifrările convorbirilor telefonice de pe nr. de telefon 068191598, s-a
constatat că, în perioada 25.09-22.10.2014, au fost efectuate apeluri telefonice de
intrare și ieșire, au fost expediate SMS-uri la nr. de telefon 010905338477882 și
Fiind examinate descifrările convorbirilor telefonice de pe nr. de
telefon 060071929, s-a constatat că, la 22.10.2014, au fost efectuate apeluri telefonice
de intrare de la nr. de telefon 010905338477882 (f.d.87 – 90 v.1);
- procesul-verbal de percheziție corporală a cet. Bunciuc Svetlana din
23.10.2014, potrivit căruia de la Bunciuc Svetlana a fost ridicat un telefon mobil de
marcă „Nokia”, în care era introdusă cartela SIM cu nr. de telefon 060071929 (f.d.
117-118 v.1);
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.10.2014, a telefonului mobil
de marcă „Nokia”, în care era introdusă cartela SIM cu nr. de telefon 060071929,
ridicat în cadrul percheziției corporale a cet. Bunciuc Svetlana (f.d. 119 v.1);
- informația eliberată de Poliția de frontieră privind traversarea frontierei de stat
a R. Moldova de către Cotruța Ioana și Bunciuc Elena, fapt ce probează declarațiile
martorului Cotruța Ioana referitor la faptul că în aceiași perioadă de timp se afla cu
Bunciuc Elena în Cipru, unde ambele activau în clubul noapte „Anemon” (f.d. 80, 152
v.1);
- informația de la BC „EnergBank” SA, potrivit căreia la data de 31 mai 2014,
Bunciuc Svetlana a beneficiat de un transfer bancar din Cipru în mărime de 341 dolari
SUA, expeditor Ozgucer Ramadan; la 11 iunie2014 - 100 dolari SUA, expeditor
Ozgucer Ramadan; la 23 iunie 2014 - 100 dolari SUA, expeditor Ozgucer Ramadan; la
15 octombrie 2014 - 300 dolari SUA, expeditor Halil Isik (f.d. 98 v.1);
- informația de la BC „Banca de Economii” SA, potrivit căreia la 08 septembrie
2014, Bunciuc Elena a beneficiat de un transfer bancar din Cipru în mărime de 271
dolari SUA, expeditor Ozgucer Ramadan (f.d.99 v.1);
- informația de la BC „FinComBank” SA, potrivit căreia la 28 octombrie 2014,
Bunciuc Elena a beneficiat de un transfer bancar din Cipru în mărime de 1000 dolari
SUA, expeditor Halil Isik (f.d.102 v.1);
- extrasul din Baza de date „Registru”, potrivit căruia, de către SEDP Chișinău
Centru, la data de 10 octombrie 2014, pe numele părții vătămate a fost eliberat
buletinul de identitate seria/nr.B01049669, pașaportul cetățeanului R. Moldova
seria/nr.AA0093071, care au fost perfectate în regim de urgență, până la plecarea
victimei peste hotarele Republicii Moldova (f.d.31 v.1);
- caracteristica eliberată de către Primăria comunei Miclești, potrivit căreia
partea vătămată este căsătorită, dar la moment nu locuiește cu soțul. Este o persoană
care face parte dintr-o familie social vulnerabilă. Nu are antecedente
penale/contravenționale, în locurile publice se comportă frumos (f.d. 442 v.1);
- ancheta de evaluare a condițiilor de trai a părții vătămate, potrivit căreia
aceasta nu este angajată în câmpul muncii, locuiește în s. Stețcani, r-nul Criuleni
împreună cu ambii părinți care nu sunt angajați în câmpul muncii și că această familie
nu are surse de venit (f.d.43 v.1);
- sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 16.06.2016, prin care
5
Bunciuc Svetlana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 165 alin. (2)
lit. d) din Codul penal, pentru faptul că de comun acord cu alte persoane au comis
trafic de ființe umane în privința părții vătămate Ș.N., fiind aceeași faptă de care este
învinuită inculpata Custiuc (Bunciuc) Elena (f.d. 138-148 v.1).
Astfel, instanța de apel a precizat că probele enumerate supra și apreciate în
conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dezbat în totalitate
argumentele inculpatei privind nevinovăția ei în comiterea infracțiunii, considerându-le
drept o metodă de a se eschiva de la răspundere penală.
Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a apreciat critic argumentele
apărării, precum că partea vătămată a vrut să plece în Cipru din propria-i inițiativă și că
nu a fost recrutată, transportată și adăpostită pentru practicarea prostituției de către
Custiuc (Bunciuc) Elena. Or, anume inculpata i-a propus părții vătămate, care se afla
într-o stare materială precară, să plece în Cipru la muncă - să practice prostituția. Tot
ea i-a perfectat părții vătămate pașaport, i-a achitat biletul de avion și împreună au
mers la aeroport, acolo unde partea vătămată a fost reținută, iar inculpata și alte
persoane permanent o telefonau pentru a clarifica de ce nu a sosit în Cipru, fiind
reținută în momentul cînd iniția să se urce în avion.
În concluzie, instanța a menționat că inculpata a acționat cu intenție directă,
folosindu-se de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate, a recrutat-o prin
înșelăciune, cu scopul de exploatare prin prostituție, iar în consecință, fapta inculpatei
întrunind elementele constitutive ale infracțiunii imputate.
La stabilirea categorie și termenului pedepsei, instanța de apel a indicat că prima
instanță a dat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor deosebit de grave,
de rolul fiecărui participat în comiterea infracțiunii, de persoana inculpatei, care nu este
angajată în câmpul muncii și are un copil minor la întreținere, că nu are antecedente
penale, că circumstanțe agravante nu au fost reținute, precum și de influența pedepsei
asupra corijării și reeducării inculpatei, și corect a conchis că acesteia urmează să-i fie
aplicată pedeapsă sub formă 7 ani închisoare, fiind o pedeapsă echitabilă și
proporțională faptei comise.
La data de 18 noiembrie 2018, împotriva hotărârilor judecătorești a declarat
recurs ordinar avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatei care, indicând temeiurile
prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea
acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Custiuc
(Bunciuc) Elena să fie achitată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive
ale infracțiunii și nu a fost săvârșită de către aceasta, invocând că instanța a apreciat
arbitrar probele și circumstanțele cauzei, vinovăția inculpatei de săvârșirea infracțiunii
nefiind probată, iar sentința de condamnare bazându-se doar pe declarațiile părții
vătămate date la faza urmăririi penale; - instanța eronat a admis aceste declarații ale
părții vătămate, în detrimentul celor date la faza cercetării judecătorești, având în
vedere că la acea etapă a fost supusă presiunilor fizice și psihice de către organul de
urmărire penală; - instanța nu a ținut cont de declarațiile părții vătămate, potrivit cărora
ea a rugat-o pe inculpată să o ajute să plece în Turcia; - în ședința instanței de judecată
au fost date citire declarațiile martorului Kyriakou Loukas, care a fost audiat doar la
faza urmăririi penale; - instanța de apel nu s-a expus referitor la existența intenției
unice dintre inculpată și Bunciuc Svetlana de recrutare, transportare și adăpostire a
părții vătămate, săvârșită prin abuz de poziție de vulnerabilitate, de mai multe
6
persoane; - fapta inculpatei nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii
imputate, or la materialele dosarului penal nu sunt probe care să demonstreze prezența
și realizarea acestora; - sentința de condamnare se bazează pe presupuneri, fiind
încălcat principiul prezumției nevinovăției; - la cercetarea și aprecierea probelor,
instanța nu a dat deplină eficiență prevederilor art. 100 și 101 Cod de procedură penală;
- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în
referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului ordinar, Colegiul
penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel
poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond
ori de apel.
Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel.
În susținerea recursului, recurentul invocă temeiurile prevăzute de art.427
alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția sau atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Astfel, analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursul
declarat, Colegiul penal constată că nici unul dintre acestea nu și-a găsit confirmare.
După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu
condamnarea inculpatei Custiuc (Bunciuc) Elena, considerând că lipsesc probe care ar
confirma vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii imputate, solicitând să fie achitată
pe motiv că în acțiunile ei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii.
La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de
„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs
condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale
infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura
obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).
Colegiul constată că, prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod de
procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele
prezentate de către părți, a audiat inculpata, partea vătămată și martorii, a cercetat
materialele administrate de către organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în
mod obiectiv și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatei în
săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită integral.
Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a
supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o
apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra
temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță privind vinovăția inculpatei de cele
incriminate.
Probele indicate în decizia instanței de apel, expuse succint la pct.4 al prezentei
decizii, au fost examinate complet și obiectiv, acestea demonstrând faptul comiterii de
7
către inculpată a infracțiunii incriminate, fiind corect apreciate de către instanța de
apel.
Astfel, în urma examinării cererii de apel, instanța de apel întemeiat a
concluzionat despre existența elementelor componente ale infracțiunii imputate
inculpatei Custiuc (Bunciuc) Elena, inclusiv vinovăția acesteia, argumentând totodată,
netemeinicia afirmației recurentului, precum că fapta inculpatei nu întrunește
elementele infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal.
Cu referire la recursul avocatului în partea în care acesta critică felul în care
instanța a apreciat probele administrate în prezenta cauză penală, Colegiul menționează
că aceste critici și argumentele aduse nu se încadrează în niciun temei dintre cele
prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Aprecierea probelor ține de
examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar
dezacordul unei părți în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare
a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.
Consecvent, făcând o analiză a temeiurilor indicate în recurs în raport cu apelul
declarat și textul deciziei, Colegiul constată că recursul repetă textul apelului,
argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel
examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414,
417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, a indicat
temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea respectivei soluții, precum și
motivele adoptării ei.
Colegiul penal menționează că, în contextul expus, reiterarea de către instanța de
recurs a alegațiilor instanței de apel este inoportună or, Colegiul penal le consideră
legale și întemeiate.
Colegiul penal va ține seama și de jurisprudența CtEDO, și nu va impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în care acestea și-au motivat
decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o
acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs
eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele
jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs Spania, Helle vs
Finlanda), din care motiv, fără a reitera întreaga motivare a instanțelor de fond, pe care
și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței
faptei și vinovăției inculpatei.
Prin urmare, temeiurile invocate de către partea apărării se combat prin
materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusa eroare de drept, iar
hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și care, în totalitatea
lor, resping argumentele recursului.
Decizia instanței de apel corespunde prevederilor art.394 Cod de procedură
penală, este bine argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată. Colegiul penal nu a
constatat existența vreunei grave erori de drept, care ar afecta legalitatea hotărârii
judecătorești contestate.
Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care
constată că este vădit neîntemeiat.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de către
8
recurent nu sunt acceptabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, și nu pot
servi drept temei pentru instanța de recurs în vederea casării hotărârii contestate. Din
aceste considerente, Colegiul penal va dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în
numele inculpatei Custiuc (Bunciuc) Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, în cauza penală în privința inculpatei
Custiuc (Bunciuc) Elena, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 martie 2019.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Victor Boico
Nadejda Toma
9