1ra-2314/2018 — art. 165 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 165 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct. 6, 8 CPP
1ra-2314/2018 — art. 165 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.1ra-297/19 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 februarie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul central din 30 martie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatei Custiuc (Bunciuc) Elena XXX, născută la XXX, originară din XXX, domiciliată în XXX. Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 02.08.2016 – 30.03.2018;
Instanța de apel: 27.04.2018 – 03.10.2018;
Instanța de recurs: 07.12.2018 – 20.02.2019. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul central din 30 martie 2018, Custiuc (Bunciuc) Elena a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legală de transportare a persoanelor peste hotarele țării pe un termen de 5 ani și cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar pentru femei de tip închis. 2. Prima instanță a constatat că Custiuc (Bunciuc) Elena, în perioada septembrie- octombrie 2014, aflându-se în Cipru, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, precum și cu Bunciuc Svetlana (în privința căreia cauza penală a fost finisată și expediată în instanța de judecată pentru examinare, fiind condamnată în baza art.165 alin.(2) lit.d) din Codul penal), intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea și lipsa surselor financiare de întreținere), au recrutat-o pe Ș.N. în vederea prestării serviciilor sexuale contra plată în or. Ercan, Cipru, cu consimțământul acesteia. În continuare, întru realizarea scopului infracțional, Custiuc (Bunciuc) Elena împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bunciuc Svetlana și alte persoane ce se aflau peste hotarele Republicii Moldova, au organizat perfectarea din banii personali a pașaportului de uz extern pe numele Ș.N., eliberat la 13.10.2014 de către SEDP Chișinău Centru, iar pentru data de 22 octombrie 2012, au organizat transportarea părții vătămate la locul de destinație, procurându-i bilet de călătorie la rutele aeriene „Chișinău-Istanbul” și „Istanbul-Ercan”, unde urma să fie exploatată sexual comercial. Tot la 22 octombrie 2014, în timp ce se afla în Aeroportul Internațional 1 Chișinău, a fost reținută de către colaboratorii de poliție. 3. La data de 06 aprilie 2018, avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatei a declarat apel împotriva sentinței solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata să fie achitată, pe motiv că acțiunile ei nu întrunesc elementele infracțiunii, invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - instanța nu a ținut cont de faptul că, în ședința de judecată, partea vătămată a declarat că a fost obligată să spună că ar fi fost traficată de către Custiuc (Bunciuc) Elena; - probele administrate la prezenta cauză penală nu demonstrează că inculpata a comis infracțiunea incriminată; - nu sunt probe că inculpata ar fi primit bani de la partea vătămată, precum și că a recruta-o și transportat-o; - partea vătămată, până a o cunoaște pe inculpată a avut intenția să plece peste hotarele țării, motiv pentru care a mers la aeroport și s-a îmbarcat în avion fără supravegherea inculpatei, deplasându-se benevol; - anume partea vătămată a rugat-o pe inculpată să o ajute să plece în Turcia; - nu este demonstrat scopul infracțiunii; - condamnarea inculpatei este bazată pe presupuneri, fără o analiză multe-aspectuală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii între ele și nu conține concluzia instanței în privința admiterii sau respingerii anumitor probe prezentate în favoarea apărării.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, apelul declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatei a fost respins ca nefondat. În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii incriminate, fiind întrunite elementele constitutive ale acesteia. Consecvent, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatei se confirmă prin următoarele probe: - declarațiile părții vătămate, care a susținut parțial declarațiile făcute la etapa de urmărire penal, potrivit cărora, în luna septembrie 2014, i-a zis lui Lazarenco Victor că vrea să plece peste hotarele țării, iar acesta i-a spus că cunoaște niște persoane care de mai mulți ani lucrează peste hotare și în Cipru, și că ar putea să o ajute. Aceste persoane erau Bunciuc Svetlana și Bunciuc Elena. După ce împreună cu Lazarenco Victor au mers la Bunciuc Svetlana, aceasta a telefonat-o și s-au întâlnit pentru a-și face documentele, deoarece nu le avea, precum nu avea nici bani pentru perfectarea lor. Cheltuielile le-a suportat Bunciuc Elena, care i-a transferat de peste hotare surorii sale Bunciuc Svetlana mijloacele bănești necesare. După ce ultima a ridicat mijloacele bănești, au mers la oficiul de pașapoarte pentru perfectarea pașaportului, pe care l-a ridicat în cinci zile. Bunciuc Svetlana i-a transmis surorii sale, prin fax, copia pașaportului pentru a-i procura bilet și i-a zis că în 2-3 zile pleacă. A precizat că, până la perfectarea documentelor, Bunciuc Svetlana i-a zis că în Cipru va lucra împreună cu sora sa la ambalarea peștelui congelat, pentru care va fi plătită cu 700 de dolari SUA pe lună. După ce Bunciuc Svetlana a achitat banii pentru perfectarea pașaportului și buletinului său de identitate i-a comunicat că de fapt va presta servii sexuale într-un club de noapte din Cipru, unde lucrează și sora ei și remunerarea pentru serviciile prestate va depinde de numărul de clienți pe care îi va deservi. În ziua când trebuia să 2 plece, fiind în Aeroportul Internațional Chișinău împreună cu Bunciuc Svetlana, care o petrecea, aceasta i-a zis că la sosire în Cipru, față de Bunciuc Elena va avea o datorie de 3000 dolari SUA, adică cheltuielile pentru perfectarea documentelor și biletelor de avion. Tot atunci, Bunciuc Svetlana i-a scris pe un fragment de foaie un text pe care urma să îl prezinte angajaților aeroportului din Istanbul, în cazul în care ar fi avut dificultăți cu tranzitul. După acestea, ea s-a deplasat la înregistrare, iar Bunciuc Svetlana a plecat. După finalizarea înregistrării a fost stopată de către colaboratorii poliției de frontieră, cărora le-a comunicat care este scopul real al plecării în Ciprul Turcesc, și anume pentru a presta servicii sexuale contra plată, serviciul fiindu-i organizat de către Bunciuc Svetlana. După ce a fost stopată, a fost telefonată de mai multe ori de pe numerele de telefon +90538477882 și +905428530010, precum și de către Bunciuc Svetlana, la care însă nu a răspuns. Instanța de apel a reținut că, fiind audiată în instanța de judecată, partea vătămată a făcut declarații analogice, cu excepția faptului că a negat că i s-a comunicat că în Cipru va practica prostituția. A mai precizat partea vătămată că atunci când a făcut cunoștință cu Bunciuc Svetlana, i-a povestit că părinții săi nu au un loc de muncă și că ea și familia ei au o situație financiară grea. Mai mult, aceasta a fost la ei acasă și a văzut cum trăiesc. De organizarea plecării sale în Cipru, la muncă, s-au ocupat Bunciuc Svetlana și Bunciuc Elena, ultima la acel moment aflându-se în Cipru și urma să o întâlnească la locul de destinație. În context, negarea în fața instanței a faptului că urma să plece în Cipru pentru a practica prostituția și că la faza urmăririi penale a fost impusă să declare astfel, instanțele au apreciat-o drept o metodă de a ușurată situația inculpatei, care vrea să scape de răspundere penală. - declarațiile martorului Lazarenco Victor, potrivit cărora, aflând despre situația grea în care se afla partea vătămată, i-a zis că o cunoaște pe Bunciuc Elena, care activează de mulți ani într-un bar din Cipru (fără a cunoaște alte detalii). La sfârșitul lunii septembrie 2014, a discutat telefonic cu Bunciuc Elena, care în acea perioadă se afla în R. Moldova și a întrebat-o dacă poate să o ajute pe partea vătămată să-și găsească un loc de muncă peste hotare. Bunciuc Elena i-a zis că pleacă în Cipru și că îl va contacta sora ei Bunciuc Svetlana. După ce a fost contactat de către Bunciuc Svetlana, i-a transmis numărul de telefon al părții vătămate și de atunci nu a mai discutat nici cu Bunciuc Elena și nici cu Bunciuc Svetlana. Despre faptul dacă acestea i-au găsit un loc de muncă părții vătămate și dacă da, care ar fi acesta, nu cunoștea. La începutul lunii februarie 2015, la domiciliului lui au venit soțul Svetlanei - Andrei și încă un bărbat necunoscut, care i-au zic că trebuie să le dea niște bani pentru a o ajuta pe Svetlana pentru că a găsit o domnișoară pe care aceasta urma să o angajeze la serviciu și acum este reținută. I-au mai comunicat că și partea vătămată a fost reținută la Aeroportul Internațional Chișinău, unde a declarat că pleca în Cipru pentru practicarea prostituției. Peste vreo două săptămâni după această discuție a fost telefonat de către un bărbat, care s-a prezentat drept Gheorghe și care i-a solicitat ca el să o roage pe partea vătămată să-și retragă plângerea depusă în privința Svetlanei. - declarațiile martorului Cotruța Ioana, potrivit cărora la data de 21 octombrie 2015, a plecat în Cipru or. Gime, pentru a lucra în clubul de noapte „Anemon”, unde presta servicii de consumație și servicii sexuale contra plată. Acolo a făcut cunoștință cu Bunciuc Elena. A precizat că, la sosire în Cipru, clubul de noapte i-a luat pașaportul și i s-a spus că are o datorie de 4000 dolari SUA, pe care urma să o restituie pe parcurs. 3 Pentru serviciile de consumație, patronul clubului îi achita 50% din banii câștigați, respectiv restul 50% rămâneau la el. Prestarea serviciilor sexuale se făcea doar cu acordul patronului, iar banii câștigați rămâneau la el. Doar după prestarea serviciului, acesta le achita fetelor 50% din venit. Prestarea serviciilor sexuale se făcea în hotelul care se afla lângă clubul de noapte unde locuiau fetele sau se deplasau cu clienții în alte locuri. La sfârșitul perioadei de trei luni a decis să revină în R. Moldova și înainte de plecare, de către Adil i-au fost achitați 4000 de dolari SUA, bani câștigați din consumație. După plecarea sa, Elena a rămas să activeze în continuare în acel club. A mai indicat că în același local activa și cumnata inculpatei - Ludmila, care a venit împreună cu aceasta la începutul lunii martie 2016. - declarațiile martorului Kyriakou Loukas, potrivit cărora clubul de noapte „Anemon” din or. Girme, Cipru îl frecventează de aproximativ de cinci luni și că acolo, în jur de 10 fete prestează servicii sexuale și de consumație. Aproximativ la începutul lunii septembrie 2015, în clubul respectiv a făcut cunoștință cu Bunciuc Elena, care a stat cu el la consumație și i-a prestat servicii sexuale. Din discuție cu ea a înțeles că lucrează în Cipru de aproximativ 15 ani și că venea doar la un singur patron pe nume „Jan” (proprietarul cluburilor de noapte „Mid Egjjt” și „Anemon”), cu care se aflau în relații bune, precum este și cu administratorul clubului ,,Halil”. În R. Moldova a venit la data de 07 martie 2016, și pentru că era pentru prima dată, a venit împreună cu Bunciuc Elena. În clubul de noapte „Anemon” a făcut cunoștință și cu „Ludmila”, care la fel lucra în acel loc și care i-a povestit că atunci cînd a venit în club, patronul i-a spus că are o datorie față de el în sumă de 4000 de dolari SUA, luându-i pașaportul și i- a spus că i-l va restitui atunci când îi va întoarce datoria. Ludmila i-a spus că salariul este achitat doar la sfârșitul contractului de muncă. În toamna anului 2015, în același club a făcut cunoștință cu alte trei fete din R. Moldova - Ioana Cotruța, Olga și Stela, însă ele nu i-au povestit cum au ajuns acolo; și actele cauzei: - procesul-verbal de ridicare din 22.10.2014, potrivit căruia de la partea vătămată a fost ridicat pașaportul seria/nr.AA0093071, eliberat la 13.10.2014; bilet electronic cu nr.2353139109134; 2 tichete și un fragment de hârtie cu înscrisuri (f.d.45 – 46 v.1); - procesul verbal de examinare a obiectului din 23.10.2014, a pașaportului seria/nr.AA0093071, eliberat la 13.10.2014 pe numele părții vătămate, a biletului electronic cu nr.2353139109134 pentru cursa aeriană Chișinău-Istanbul-Ercan din data de 22.10.2014, eliberat pe numele părții vătămate; a tichetului de îmbarcare cu nr.ETK:2352139109134/1 pentru cursa aeriană Chișinău-Istanbul din 22.10.2014, eliberat pe numele părții vătămate; a tichetului de îmbarcare cu nr.2352139109134/2, pentru cursa aeriană Istanbul-Ercan din 22.10.2014, eliberat pe numele părții vătămate; și a fragmentului de hârtie cu înscrisul „iyutfen bu kizi 2 katt goster nerde uceak kipris tesekyr” (f.d.47-51 v.1); - procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 17.03.2016, potrivit cărora martorul Kyriakou Loukas, le-a recunoscut pe Bunciuc Elena drept persoana pe nume Elena, Adomnița Stela drept persoana pe nume Stela și Olga sau Bianca, cu care a făcut cunoștință în clubul de noapte „Anemon” din or. Girme, Cipru (f.d.74, 74, 77 v.1); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 07.11.2014, a descifrărilor convorbirilor telefonice de pe nr. de telefon 061124211, ce-i aparține părții vătămate și de pe nr. de telefon 060071929 și 068191598, ce aparțin inculpatei Bunciuc Svetlana, 4 și potrivit căruia se constată că, în perioada 25.09-22.10.2014, de pe nr. de telefon 061124211, au fost efectuate apeluri telefonice de intrare și ieșire la nr. de telefon 068191598. La fel, la data la care partea vătămată urma să plece în Cipru, a primit SMS de la nr. de telefon din Cipru – 010905338477882 și 010905428530010. Fiind examinate descifrările convorbirilor telefonice de pe nr. de telefon 068191598, s-a constatat că, în perioada 25.09-22.10.2014, au fost efectuate apeluri telefonice de intrare și ieșire, au fost expediate SMS-uri la nr. de telefon 010905338477882 și 010905428530010. Fiind examinate descifrările convorbirilor telefonice de pe nr. de telefon 060071929, s-a constatat că, la 22.10.2014, au fost efectuate apeluri telefonice de intrare de la nr. de telefon 010905338477882 (f.d.87 – 90 v.1); - procesul-verbal de percheziție corporală a cet. Bunciuc Svetlana din 23.10.2014, potrivit căruia de la Bunciuc Svetlana a fost ridicat un telefon mobil de marcă „Nokia”, în care era introdusă cartela SIM cu nr. de telefon 060071929 (f.d. 117-118 v.1); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.10.2014, a telefonului mobil de marcă „Nokia”, în care era introdusă cartela SIM cu nr. de telefon 060071929, ridicat în cadrul percheziției corporale a cet. Bunciuc Svetlana (f.d. 119 v.1); - informația eliberată de Poliția de frontieră privind traversarea frontierei de stat a R. Moldova de către Cotruța Ioana și Bunciuc Elena, fapt ce probează declarațiile martorului Cotruța Ioana referitor la faptul că în aceiași perioadă de timp se afla cu Bunciuc Elena în Cipru, unde ambele activau în clubul noapte „Anemon” (f.d. 80, 152 v.1); - informația de la BC „EnergBank” SA, potrivit căreia la data de 31 mai 2014, Bunciuc Svetlana a beneficiat de un transfer bancar din Cipru în mărime de 341 dolari SUA, expeditor Ozgucer Ramadan; la 11 iunie2014 - 100 dolari SUA, expeditor Ozgucer Ramadan; la 23 iunie 2014 - 100 dolari SUA, expeditor Ozgucer Ramadan; la 15 octombrie 2014 - 300 dolari SUA, expeditor Halil Isik (f.d. 98 v.1); - informația de la BC „Banca de Economii” SA, potrivit căreia la 08 septembrie 2014, Bunciuc Elena a beneficiat de un transfer bancar din Cipru în mărime de 271 dolari SUA, expeditor Ozgucer Ramadan (f.d.99 v.1); - informația de la BC „FinComBank” SA, potrivit căreia la 28 octombrie 2014, Bunciuc Elena a beneficiat de un transfer bancar din Cipru în mărime de 1000 dolari SUA, expeditor Halil Isik (f.d.102 v.1); - extrasul din Baza de date „Registru”, potrivit căruia, de către SEDP Chișinău Centru, la data de 10 octombrie 2014, pe numele părții vătămate a fost eliberat buletinul de identitate seria/nr.B01049669, pașaportul cetățeanului R. Moldova seria/nr.AA0093071, care au fost perfectate în regim de urgență, până la plecarea victimei peste hotarele Republicii Moldova (f.d.31 v.1); - caracteristica eliberată de către Primăria comunei Miclești, potrivit căreia partea vătămată este căsătorită, dar la moment nu locuiește cu soțul. Este o persoană care face parte dintr-o familie social vulnerabilă. Nu are antecedente penale/contravenționale, în locurile publice se comportă frumos (f.d. 442 v.1); - ancheta de evaluare a condițiilor de trai a părții vătămate, potrivit căreia aceasta nu este angajată în câmpul muncii, locuiește în s. Stețcani, r-nul Criuleni împreună cu ambii părinți care nu sunt angajați în câmpul muncii și că această familie nu are surse de venit (f.d.43 v.1); - sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 16.06.2016, prin care 5 Bunciuc Svetlana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 165 alin. (2) lit. d) din Codul penal, pentru faptul că de comun acord cu alte persoane au comis trafic de ființe umane în privința părții vătămate Ș.N., fiind aceeași faptă de care este învinuită inculpata Custiuc (Bunciuc) Elena (f.d. 138-148 v.1). Astfel, instanța de apel a precizat că probele enumerate supra și apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dezbat în totalitate argumentele inculpatei privind nevinovăția ei în comiterea infracțiunii, considerându-le drept o metodă de a se eschiva de la răspundere penală. Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a apreciat critic argumentele apărării, precum că partea vătămată a vrut să plece în Cipru din propria-i inițiativă și că nu a fost recrutată, transportată și adăpostită pentru practicarea prostituției de către Custiuc (Bunciuc) Elena. Or, anume inculpata i-a propus părții vătămate, care se afla într-o stare materială precară, să plece în Cipru la muncă - să practice prostituția. Tot ea i-a perfectat părții vătămate pașaport, i-a achitat biletul de avion și împreună au mers la aeroport, acolo unde partea vătămată a fost reținută, iar inculpata și alte persoane permanent o telefonau pentru a clarifica de ce nu a sosit în Cipru, fiind reținută în momentul cînd iniția să se urce în avion. În concluzie, instanța a menționat că inculpata a acționat cu intenție directă, folosindu-se de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate, a recrutat-o prin înșelăciune, cu scopul de exploatare prin prostituție, iar în consecință, fapta inculpatei întrunind elementele constitutive ale infracțiunii imputate. La stabilirea categorie și termenului pedepsei, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor deosebit de grave, de rolul fiecărui participat în comiterea infracțiunii, de persoana inculpatei, care nu este angajată în câmpul muncii și are un copil minor la întreținere, că nu are antecedente penale, că circumstanțe agravante nu au fost reținute, precum și de influența pedepsei asupra corijării și reeducării inculpatei, și corect a conchis că acesteia urmează să-i fie aplicată pedeapsă sub formă 7 ani închisoare, fiind o pedeapsă echitabilă și proporțională faptei comise.
La data de 18 noiembrie 2018, împotriva hotărârilor judecătorești a declarat recurs ordinar avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatei care, indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Custiuc (Bunciuc) Elena să fie achitată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și nu a fost săvârșită de către aceasta, invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei, vinovăția inculpatei de săvârșirea infracțiunii nefiind probată, iar sentința de condamnare bazându-se doar pe declarațiile părții vătămate date la faza urmăririi penale; - instanța eronat a admis aceste declarații ale părții vătămate, în detrimentul celor date la faza cercetării judecătorești, având în vedere că la acea etapă a fost supusă presiunilor fizice și psihice de către organul de urmărire penală; - instanța nu a ținut cont de declarațiile părții vătămate, potrivit cărora ea a rugat-o pe inculpată să o ajute să plece în Turcia; - în ședința instanței de judecată au fost date citire declarațiile martorului Kyriakou Loukas, care a fost audiat doar la faza urmăririi penale; - instanța de apel nu s-a expus referitor la existența intenției unice dintre inculpată și Bunciuc Svetlana de recrutare, transportare și adăpostire a părții vătămate, săvârșită prin abuz de poziție de vulnerabilitate, de mai multe 6 persoane; - fapta inculpatei nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate, or la materialele dosarului penal nu sunt probe care să demonstreze prezența și realizarea acestora; - sentința de condamnare se bazează pe presupuneri, fiind încălcat principiul prezumției nevinovăției; - la cercetarea și aprecierea probelor, instanța nu a dat deplină eficiență prevederilor art. 100 și 101 Cod de procedură penală; - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului ordinar, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În susținerea recursului, recurentul invocă temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Astfel, analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că nici unul dintre acestea nu și-a găsit confirmare. După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu condamnarea inculpatei Custiuc (Bunciuc) Elena, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii imputate, solicitând să fie achitată pe motiv că în acțiunile ei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii. La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul constată că, prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod de procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de către părți, a audiat inculpata, partea vătămată și martorii, a cercetat materialele administrate de către organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită integral. Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță privind vinovăția inculpatei de cele incriminate. Probele indicate în decizia instanței de apel, expuse succint la pct.4 al prezentei decizii, au fost examinate complet și obiectiv, acestea demonstrând faptul comiterii de 7 către inculpată a infracțiunii incriminate, fiind corect apreciate de către instanța de apel. Astfel, în urma examinării cererii de apel, instanța de apel întemeiat a concluzionat despre existența elementelor componente ale infracțiunii imputate inculpatei Custiuc (Bunciuc) Elena, inclusiv vinovăția acesteia, argumentând totodată, netemeinicia afirmației recurentului, precum că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal. Cu referire la recursul avocatului în partea în care acesta critică felul în care instanța a apreciat probele administrate în prezenta cauză penală, Colegiul menționează că aceste critici și argumentele aduse nu se încadrează în niciun temei dintre cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Consecvent, făcând o analiză a temeiurilor indicate în recurs în raport cu apelul declarat și textul deciziei, Colegiul constată că recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, a indicat temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea respectivei soluții, precum și motivele adoptării ei. Colegiul penal menționează că, în contextul expus, reiterarea de către instanța de recurs a alegațiilor instanței de apel este inoportună or, Colegiul penal le consideră legale și întemeiate. Colegiul penal va ține seama și de jurisprudența CtEDO, și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlanda), din care motiv, fără a reitera întreaga motivare a instanțelor de fond, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpatei. Prin urmare, temeiurile invocate de către partea apărării se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusa eroare de drept, iar hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și care, în totalitatea lor, resping argumentele recursului. Decizia instanței de apel corespunde prevederilor art.394 Cod de procedură penală, este bine argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată. Colegiul penal nu a constatat existența vreunei grave erori de drept, care ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de către 8 recurent nu sunt acceptabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, și nu pot servi drept temei pentru instanța de recurs în vederea casării hotărârii contestate. Din aceste considerente, Colegiul penal va dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatei Custiuc (Bunciuc) Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, în cauza penală în privința inculpatei Custiuc (Bunciuc) Elena, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 martie 2019. Președinte Vladimir Timofti Judecători Victor Boico Nadejda Toma 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.