1ra-216/2019 — art. 27, 169 al. 1 CP

1ra-216/2019 — art. 27, 169 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-216/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de către avocatul

Mocanu Serghei în interesele părții vătămate Harti Lidia și de către avocatul Lupu

Mihai în numele inculpatului Harti Vitalie, prin care solicită casarea sentinței

judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 18 ianuarie 2018 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2018, în cauza penală privindu-l

pe

Harti Vitalie xxxxx născut la xxxxx originar din

raionul xxxxx, domiciliat în xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Vitalie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 169

alin. (1) Cod Penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de l (unu) an 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a

exercita funcții legate de activitate medicală de acordare a asistenței psihiatrice pe

un termen de 1 (unu) an.

Conform art. 90 Cod Penal executarea pedepsei numită lui Harti Vitalie a fost

suspendată condiționat pe un termen de 2 (doi) ani.

Vitalie, la 05.03.2014, în jurul orei 16.00, aflându-se pe teritoriul întreprinderii

„xxxxx situată în xxxxx, având scopul internării ilegale într-o instituție psihiatrică a

unei persoane vădit sănătoase din punct de vedere psihic și anume a soției sale Harti

Lidia, solicitând prealabil Serviciul Asistență Medicală de Urgență 903, forțat,

contrar voinței părții vătămate cu aplicarea violenței fizice, care conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 1448/D din 19 iunie 2014 s-a cauzat excoriație la

nivelul cotului stâng, echimoza la nivelul coapsei drepte, care se califică ca

vătămare neînsemnată, a urcat-o în ambulanță fiind transportată la Spitalul de

Psihiatrie din mun. Chișinău, însă din cauze independente de voința făptuitorului,

1

aceasta nu și-a produs efectul, deoarece din lipsa simptomaticii acute și fiind o

persoană sănătoasă din punct de vedere psihic, cet. Harti Lidia nu a fost internată

într-o instituție psihiatrică.

numele inculpatului Harti Vitalie, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani din 18 ianuarie 2018 și pronunțarea unei noi sentințe de

achitare în privința lui Harti Vitalie pe motivul că concluzia instanței privind

vinovăția lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 169 alin.(1) Cod Penal

este una nejustificată, bazată pe presupuneri și urmau a fi analizate corect și legal.

3.1 În motivarea cererii de apel, avocatul a indicat că, faptele invocate în

motivarea sentinței au fost denaturate, iar vina imputată inculpatului nu a fost

demonstrată, iar la adoptarea sentinței de condamnare instanța nu a ținut cont de

toate probele prezentate și argumentele invocate de către participanții la proces.

Analizând probele prezentate de procuror și cercetate în ședința de judecată,

apărarea a ajuns la concluzia că vinovăția lui Harti Vitalie nu a fost demonstrată, dat

fiind faptul că Harti Vitalie nu întrunește calitatea specială de a fi subiect al

infracțiunii prevăzute de art.169 Codul penal, iar motivarea sentinței Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani din 18 ianuarie 2018 este eronată.

Apelantul consideră că, subiectul infracțiunii poate fi numai o persoană oficială

din instituțiile curative sau un medic specialist în neurologie, învestit cu dreptul de a

decide internarea într-un spital de boli psihice, adică subiect special. Internarea

ilegală într-o instituție psihiatrică presupune comiterea acțiunilor orientate spre

falsificarea documentației medicale sau a concluziilor medicale. Or, instanța de

judecată aplicând pedeapsa complimentată lui Harti Vitalie și anume - privarea de

dreptul de a ocupa funcții legate de activitate medicală de acordare a asistentei

psihiatrice pe un termen de 1 (unu) an, a sesizat că Harti Vitalie nu este subiect al

infracțiunii date.

Un alt argument invocat de către apelant este faptul că declarațiile depuse de

către martori în instanță, sub jurământ, au demonstrat lipsa componenței de

infracțiune în acțiunile lui Harti Vitalie, iar instanța de fond totuși la adoptarea

sentinței a făcut referire la unele declarații, însă le-a denaturat, prezentându-le opuse

față de ceea ce au declarat martorii în ședința de judecata or, analizând declarațiile

date se constată că toți martorii confirmă că medicii și sanitarii sunt cei care au

transportat-o pe pacienta cu automobilul specializat la clinica specializată pentru ca

un medic (Turcanu Oleg) să ia decizie conform legii, adică au procedat conform

Regulamentelor și legilor de care se ghidează. Atât medicul psihiatru a IMPS

CNȘPMU Macrii Nicolae, lucrătorii medicali, cât și Harti Lidia, martorul Buruiană

Ion au declarat că de la spital dumneaei s-a deplasat cu automobilul specializat, iar

după examinare de către medicul psihiatru-Țurcanu Oleg, după ce a fost examinată

Harti Lidia a refuzat să fie internată și împreună cu Buruiană Ion și Harti Vitalie s-

au deplasat la domiciliu cu automobilul comun.

2018, a fost admis parțial, apelul apărătorului Lupu Mihail în interesele inculpatului,

casată această sentință și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

2

prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Harti Vitalie pe

art. 166 alin.(1) Cod penal, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de

tragere la răspunderea penală.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, analizând și apreciind

probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat că, prin acțiunile

sale intenționate, Harti Vitalie a comis infracțiunea prevăzută la art.166 alin.(1) Cod

penal, privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată

cu răpirea acesteia.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală și anume: - prin declarațiile părții vătămate Harti Lidia (f. d. 203-204

vol. I); - declarațiile martorului Macrii Nicolae (f.d. 207 vol. I); - declarațiile

martorului Buruian Ion (f. d. 205 vol. I); - declarațiile martorului Zavulan Serghei (f.

d. 206 vol. I); - declarațiile martorului Popa Cristina (f. d. 208 vol. I); - declarațiile

martorului Țurcan Oleg (f. d. 209 vol. I); - prin certificatul cu nr. 51 din 24.03.2014,

eliberat de Spitalul Clinic de Psihiatrie, prin care se confirmă, că la 05.03.2014 ora

17.00 a fost transportată prin Serviciul Asistență Medicală de Urgență 903, cet.

Harti Lidia la secția de triaj a instituției. Având în vedere lipsa simptomaticii acute,

pacienta nu a fost spitalizată (f. d. 10, vol. I); - confirmarea din 16.06.2014 cu nr.01-

5/1049, eliberată de Centrul Național științifico-practic de Medicină Urgentă atestă,

că la 05.03.2014 ora 14.58 min., serviciul de dispecerat „903” a înregistrat apelul

335/94 pe adresa xxxxx, pacienta Harti Lidia, xxxxx. Apelul a fost efectuat de către

soțul pacientei. Solicitarea a fost adresată echipei de profil psihiatric. După

examinare a fost stabilită diagnoza „Reacție acută la un factor de stres important.

Conflict familial”, acordată asistență medicală de urgență și pacienta este

transportată pentru consultație a IMSP Spitalul Clinic Republican de psihiatrie (f. d.

90, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1448/D din 19 iunie 2014, în

rezultatul studierii documentelor medicale prezentate pe numele cet. Harti Lidia se

conchide excoriație la nivelul cotului stâng, echimoză la nivelul coapsei drepte

puteau fi produse prin acțiunea traumatic unui corp contodent și dur sau la o lovire

de el, posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun cât și separate se califică

ca vătămare neînsemnată. În momentul loviturilor s-a acționat cu o putere suficientă

pentru a învinge rezistența țesuturilor moi. Cauzarea leziunilor corporale depistate în

urma căderii din poziție ortostatică nu se exclude (f. d. 99, vol. I).

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului și a considerat că,

nerecunoașterea vinovăției de către Harti Vitalie, de comiterea faptelor imputate nu

echivalează cu achitarea lui, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și

enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânsul a faptelor încriminate

și o califică ca o metodă de apărare or, persoana care pe parcursul procesului penal

are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal

pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de

3

legea procesual penală, nerecunoașterea vinovăției de către Harti Vitalie a fost

apreciată ca un drept al acestuia și ca o metodă de apărare.

Totodată, instanța de apel a constatat că, atât organul de urmărire penală, cât și

instanța de fond, în prezența circumstanțelor analizate, eronat a calificat faptele lui

Harti Vitalie în baza art.27, 169 alin.(1) Cod penal, or, subiectul activ al infracțiunii

prevăzute de art.169 Cod penal este special, dânsul poate fi doar un medic psihiatru

sau alți medici împuterniciți cu internarea (spitalizarea) persoanelor în spitale de

psihiatrie și în acest sens a admis parțial apelul înaintat.

Luând în considerație circumstanțele de fapt, instanța de apel a conchis că,

fapta lui Harti Vitalie nicidecum nu poate fi calificată în baza art. art. 27, 169

alin.(1) Codul penal, deoarece dânsul nu are calitate de subiect special, nu este un

medic specialist în neurologie, învestit cu dreptul de a decide internarea într-un

spital de boli psihice. Totuși, faptele lui întrunesc pe deplin semnele calificative ale

infracțiunii prevăzute de art. 166 Cod penal, privațiunea ilegală de libertate, or,

dânsul a privat-o pe Harti Lidia un anumit timp de libertate: a imobilizat-o,

apucând-o cu mâinile și nepermițându-i să plece din acel loc, adică să se deplaseze

liber, a îmbrâncit-o aplicând violența fizică și a urcat-o forțat în ambulanță; -

circumstanțe, fapte care, fără îndoială, constituie elementul obiectiv (latura

obiectivă) a infracțiunii prevăzute de art. 166 Cod penal.

Astfel că, faptele ilegale ale inculpatului Harti Vitalie, de către instanța de apel

au fost calificate în baza art.166 alin.(1) Cod penal, dânsul în cazul dat a comis

privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată cu

răpirea acesteia.

Totodată, instanța de apel a conchis că deși vinovăția inculpatului Harti Vitalie

pe art. 166 alin.(1) Codul Penal a fost demonstrată, potrivit art. 332 Cod de

procedură penală, în cazul când pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul

din temeiurile prevăzute în art.275 pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și

în cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă.

Astfel reieșind din faptul că, infracțiunea prevăzută la art.166 alin.(1) Codul

Penal este o infracțiune ușoară, și a fost comisă la 05.03.2014, iar termenul prevăzut

la art.60 alin.(1) lit.(a) Codul penal, de 2 ani a expirat, instanța de apel a ajuns la

concluzia de a admite parțial, apelul privind încetarea procesului penal în privința

lui Harti Vitalie pe art.166 alin.(1) Cod penal, pe motivul intervenirii termenului de

prescripție de tragere la răspunderea penală.

Mocanu Sergiu în interesele părții vătămate Harti Lidia și avocatul Lupu Mihai în

numele inculpatului Harti Vitalie.

5.1 În motivarea recursului său avocatul Mocanu Sergiu a invocat ca temei de

casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2018 cu

menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 ianuarie 2018.

4

Indică apărarea că, instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia de a

respinge cerința sa privind încasarea prejudiciului material și prejudiciului moral,

încâlcind și ignorând într-o atare situație art. 1 alin. (2) Codului de procedură

penală. La baza deciziei adoptate instanța de apel a pus probe care nu dovedesc

soluția pronunțată, ci dimpotrivă confirmă temeinicia sentinței contestate.

Astfel, indică recurentul că, eronat instanța de apel a reținut în acțiunile lui

Harți Vitalie componența de infracțiune prevăzută de art.166 alin.1) Cod Penal, deși

corect acțiunile lui Harți Vitalie urmează a fi calificate potrivit art. 27, 169 alin.(1)

Cod Penal.

Analizând declarațiile martorilor Macrii Nicolae, Buruian Ion, Zavulan Serghei

și Popa Cristina și probele administrate, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor

constată avocatul că, ele indică direct la circumstanțele săvârșirii infracțiunii de

către Harti Vitalie, demonstrând cu certitudine vina lui în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 27, 169 alin.(1) Codul penal și care combat concluzia instanței de

apel precum că faptele lui Harți Vitalie întrunesc elementele infracțiunii prevăzute

de art. 166 alin.(1) Cod penal.

5.2 Avocatul Lupu Mihai în motivarea recursului său a invocat ca temei de

casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) 8) și 12)

Cod de procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

cu pronunțarea unei sentințe de achitare în privința lui Harti Vitalie, invocând că

Harți Vitalie nu a comis acțiunile care s-ar exprima prin latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 169 alin.(1) Cod penal, deoarece nu acesta a dus-o pe

Harți Lidia la Spitalul de Psihiatrie, apelând doar la Salvare unde a solicitat

informație despre pacient și starea lui.

Indică avocatul că, atât instanța de fond, cât și cea de apel au admis încadrare

juridică greșită a faptei săvârșite, temei prevăzut la pct.12) al.1 art.427 ) Cod de

procedură penală. După cum a fost invocat și în cererea de apel, este greșit de a

atrage la răspunderea penală pentru fapta care nu cuprinde elementele infracțiunii.

Or, în motivarea expusă, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău constată că Harti

Vitalie nu este subiect special al infracțiunii imputate, pe de o parte și tot pe acele

probe care exclud comiterea infracțiunii, î-l recunoaște vinovat de infracțiunea

prevăzută de art.166 al.(1) Cod penal, fără ca cineva din părți să solicite, iar probele

enumerate nu pretind a fi concludente în raport cu speța. Doctrina penală, precum și

practica judiciară unificată statuează asupra argumentării bazate pe probe nu pe

presupuneri.

Menționează apărarea că, constatările instanței de apel din pct. 8 a decizie

instanței de apel vin în contradicție directă cu declarațiile date de martori în instanța

de judecată și apreciate de Colegiul Penal incluse în pct. 9.

Mai mult indică avocatul că, cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a

unui martor și anume a lui Harti Victor care este feciorul părților. Mai mult ca atât,

declarațiile martorilor care nu au fost prezenți în ședința de judecată în instanța de

5

apel nici nu au fost citați pentru aceasta, au fost puse la baza sentinței de

condamnare, ceea ce contravine normelor procedural penale.

Declarațiile depuse de către martori în instanță, sub jurământ a demonstrat lipsa

componenței de infracțiune în acțiunile lui Harți Vitalie, totuși Colegiul penal al

Curții de Apel Chișinău parțial a admis apelul și l-a recunoscut vinovat în baza art.

166 al.(1) Cod penal făcând referire la unele declarații, însă le-a denaturat,

prezentându-le opuse față de ceea ce au declarat martorii în ședința de judecată.

Toate acestea au fost constatate și confirmate de Colegiul penal în punctul 7 al

Deciziei.

Analizând declarațiile martorilor constată avocatul că, toți martorii confirmă

că medicii sanitarii sunt cei care au transportat-o pe pacientă cu automobilul

specializat la clinica specializată pentru ca un medic (Turcanu Oleg) să ia decizie

conform legii, indică că au procedat conform Regulamentelor și legilor de care se

ghidează. Atât medicul psihiatru a IMPS CNȘPMU Macrii Nicolae, lucrătorii

medicali, cât și Harti Lidia, martorul Buruian Ion au declarat că de la spital

dumneaei s-a deplasat cu automobilul specializat iar după examinare de către

medicul psihiatru Țurcanu Oleg, după ce a fost examinată dumneaei a refuzat să fie

internată și împreună cu Buruiană Ion și Harti Vitalie sau deplasat la domiciliu cu

automobilul comun.

Atrage atenția apărarea instanței de recurs la divergențele în declarațiile părții

vătămate și a martorului Popa Cristina date la urmărirea penală și în instanța de

judecată, care se combat cu declarațiile martorilor audiați în instanța de judecată,

Colegiul Penal le-a dat apreciere eronată. Prin urmare proba cu martori declarațiile

acestora atestă lipsa temeiului de atragere a răspundere penală a cet. Harti Vitalie

din simplu motiv că a depus apel la unitatea medicală de urgență dar nu el a luat

oarecare decizii în vederea transportării, analizării stării de sănătate a pacientului, ci

medicii - persoane abilitați cu cunoștințe medicale speciale, fapt ocolit de Colegiul

penal.

Consideră absolut nefondate și lipsite de temei legal, ce nu pot sta la baza unei

acuzații penale și cu atât mai mult de condamnare, fiind încălcate prevederile

art.427 alin.1) pct.6) Cod procedură penală, adică instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția.

Prin urmare, în lumina argumentelor invocate supra, insistă apărarea asupra

incidenței prevederilor art.427 alin.(1) pct.8), 12) Cod procedură penală, faptei

imputate i s-a dat o încadrare juridică greșită, precum și în același temei invocă că

nu au fost întrunite elementele infracțiunii imputate. Invocând prevederile art.427

alin.(1) pct.6) Cod procedură penală, menționează că atât instanța de fond, cât și cea

de apel au neglijat argumentul adus de partea apărării.

penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și sentinței primei instanțe și dispunerea încetării

procesului penal în privința lui Harti Vitalie în baza art.27, 169 al.1) Cod penal, pe

6

motiv că fapta comisă de acesta constituie o contravenție, iar pentru a dispune astfel

instanța de recurs a rezultat din următoarele circumstanțe de drept și de fapt.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. b) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu

dispunerea încetării procesului penal.

Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Totodată, se amintește că, în conformitate cu cele stipulate în art. 424 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și

în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul

ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la

etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl

declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Relevant cauzei este și faptul că o persoana poate fi supusă răspunderii penale

dacă în acțiunile acesteia sunt constatate toate cele patru elemente obligatorii ale

unei infracțiuni: obiectul infracțiunii, latura obiectivă, subiectul, latura subiectivă și

fapta comisă de aceasta este pasibilă răspunderii penale.

Instanța de recurs constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze de către instanțele ierarhic

inferioare, iar erorile admise urmează a fi corectate în ordinea procedurii de recurs,

prin casarea hotărârilor atacate.

6.1 Prin urmare, analizând textul recursului ordinar declarat de avocatul

Mocanu Serghei în numele părții vătămate Harti Lidia, Colegiul penal lărgit

constată că titularul acestuia, invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, temeiuri care

pot fi aplicate când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, ori faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, și recursul urmează a fi admis.

Astfel, pornind de la criticele recurentului privitor la faptul că, instanța de apel

eronat a reținut în acțiunile lui Harți Vitalie componența de infracțiune prevăzută de

art.166 alin.1) Cod Penal, Colegiul lărgit conchide că acestea sunt întemeiate.

Totodată, nu poate fi reținută solicitarea avocatului Mocanu Serghei privind

menținerea în vigoare a sentinței, deoarece încadrarea acțiunilor inculpatului potrivit

art.27, 169 alin.(1) Cod Penal la fel nu este întemeiată, argumentele avocatului în

acest sens se resping pe motiv, că nu sunt fondate reieșind din circumstanțele cauzei

și normele de drept relevante la caz.

6.2. Analizând textul recursului ordinar declarat de avocatul Lupu Mihai în

numele inculpatului Harti Vitalie, Colegiul penal lărgit constată că titularul acestuia,

7

invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 5), 6), 8) și 12) Cod de procedură penală.

Întru susținerea recursului declarat, recurentul indică că la caz, a fost admisă

eroarea de drept prevăzută în pct. 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală, lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art. 27, 169 al.1) Cod penal.

Analizând acțiunile inculpatului prin prisma probelor cercetate detaliat de către

prima instanță și de către instanța de apel, verificând materialele cauzei în raport cu

argumentele recursului, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că este fondată

critica avocatului Lupu Mihail privind lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de

art. 27, 169 al.1) Cod penal.

În cazul calificării faptelor persoanei învinuite în baza art.27, 169 al.1) Cod

penal, este necesar să se țină cont de faptul că, obiectul juridic nemijlocit îl constituie

relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea

libertății persoanei.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.169 Cod penal se exprimă prin

fapta prejudiciabilă, care constă în acțiunea de internare ilegală a victimei într-o

instituție psihiatrică.

Internarea persoanei vădit sănătoase din punct de vedere psihic într-o instituție

psihiatrică are un caracter ilegal, dacă presupune înșelăciunea, violența sau

amenințarea cu violența, altă constrângere exercitată asupra persoanei, ori dacă

presupune lipsa temeiurilor și ordinii prevăzute în cadrul Legii privind sănătatea

mentală.

Acțiunea de internare ilegală a victimei într-o instituție psihiatrică, prevăzută

de art.169 Cod penal poate presupune una din următoarele două modalități: 1)

spitalizarea ilegală a unei persoane vădit sănătoase din punct de vedere psihic (care

nu suferă de nici o tulburare psihică) într-o instituție psihiatrică, contrar voinței

acesteia sau în pofida voinței acesteia; 2) internarea într-o instituție psihiatrică a

unei persoane aflate în perioada de remisie (a cărei boală psihică s-a estompat la

moment), în lipsa temeiurilor și a ordinii prevăzute în cadrul Legii privind sănătatea

mentală.

Ordinea de internare a unei persoane într-o instituție psihiatrică este prevăzută

de legislație. Astfel, în primul rând, reieșind din prevederile art. 11 al Legii privind

sănătatea mentală, internarea într-o instituție psihiatrică a unei persoane suferinde de

tulburări psihice, fără consimțământul ei sau al reprezentantului ei legal, este

posibilă numai în cazul aplicării unor măsuri medicale coercitive, în conformitate cu

prevederile Codului penal, precum și în cazul spitalizării fără liberul consimțământ

în conformitate cu art.28 al Legii privind sănătatea mentală. În astfel de cazuri, cu

excepția celor de urgență, tratamentul se aplică în temeiul hotărârii comisiei de

medici psihiatri.

Infracțiunea de internare într-o instituție psihiatrică este o infracțiune formală.

Ea se consumă din momentul internării faptice a victimei într-o instituție psihiatrică,

marcând imposibilitatea victimei de a se deplasa ori de a acționa conform voinței și

intereselor sale.

8

Astfel, reieșind din toate stipulările legale și normative sus indicate, se

conchide, cu certitudine, că inculpatul nu a comis careva acțiuni care ar exprima

latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.169 al.1) Cod penal.

La fel, recurentul indică, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită,

iar Colegiul lărgit reține prezența acestui temei de casare deoarece ambele instanțe

au admis încadrarea eronată a faptei săvârșite or, eronat au fost încadrate acțiunile

inculpatului de către instanța de fond în baza art.27, 169 al. 1) Cod penal și de către

instanța de apel în baza art.166 Cod penal.

Totodată, avocatul Lupu Mihai solicită achitarea inculpatului de comiterea

infracțiunii încriminate, solicitare ce nu poate fi admisă or, ambele instanțe au

constatat cu certitudine că, inculpatul Harti Vitalie, la 05.03.2014, în jurul orei

16.00, aflându-se pe teritoriul întreprinderii „xxxxx” situată în xxxxx, solicitând

prealabil Serviciul Asistență Medicală de Urgență 903, forțat, contrar voinței părții

vătămate cu aplicarea violenței fizice, a urcat-o în ambulanță fiind transportată la

Spitalul de Psihiatrie din mun. Chișinău, cauzându-i părții vătămate conform

raportului de expertiză medico-legală nr.1448/D din 19 iunie 2014 excoriație la

nivelul cotului stâng, echimoza la nivelul coapsei drepte, care se califică ca

vătămare neînsemnată, acțiuni care nu se încadrează de norma penală ci în cea

contravențională.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală și anume: - prin declarațiile părții vătămate Harti Lidia (f. d. 203-204

vol. I); - declarațiile martorului Macrii Nicolae (f.d. 207 vol. I); - declarațiile

martorului Buruian Ion (f. d. 205 vol. I); - declarațiile martorului Zavulan Serghei (f.

d. 206 vol. I); - declarațiile martorului Popa Cristina (f. d. 208 vol. I); - declarațiile

martorului Țurcan Oleg (f. d. 209 vol. I); - prin certificatul cu nr. 51 din 24.03.2014,

eliberat de Spitalul Clinic de Psihiatrie, prin care se confirmă, că la 05.03.2014 ora

17.00 a fost transportată prin Serviciul Asistență Medicală de Urgență 903, cet.

Harti Lidia la secția de triaj a instituției. Având în vedere lipsa simptomaticii acute,

pacienta nu a fost spitalizată (f. d. 10, vol. I); - confirmarea din 16.06.2014 cu nr.01-

5/1049, eliberată de Centrul Național științifico-practic de Medicină Urgentă atestă,

că la 05.03.2014 ora 14.58 min., serviciul de dispecerat „903” a înregistrat apelul

335/94 pe adresa xxxxx, pacienta Harti Lidia, xxxxx. Apelul a fost efectuat de către

soțul pacientei. Solicitarea a fost adresată echipei de profil psihiatric. După

examinare a fost stabilită diagnoza „Reacție acută la un factor de stres important.

Conflict familial”, acordată asistență medicală de urgență și pacienta este

transportată pentru consultație a IMSP Spitalul Clinic Republican de psihiatrie (f. d.

90, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr.1448/D din 19 iunie 2014, în

rezultatul studierii documentelor medicale prezentate pe numele cet. Harti Lidia se

conchide excoriație la nivelul cotului stâng, echimoză la nivelul coapsei drepte

puteau fi produse prin acțiunea traumatic unui corp contodent și dur sau la o lovire

de el, posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun cât și separate se califică

ca vătămare neînsemnată. În momentul loviturilor s-a acționat cu o putere suficientă

pentru a învinge rezistența țesuturilor moi. Cauzarea leziunilor corporale depistate în

urma căderii din poziție ortostatică nu se exclude (f.d. 99, vol. I).

9

În astfel de circumstanțe, argumentele avocatului Lupu Mihail nu pot fi reținute

pentru achitarea inculpatului, care a aplicat violența fizică împotriva părții vătămate,

ce s-a soldat cu vătămări corporale neînsemnate, faptă, ce eronat a fost încadrată de

ambele instanțe diferit, în baza art. 27, 169 al.1) Codul penal de prima instanță, și

art.166 al.1) Cod penal de instanța de apel.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit, ținând seama de cele stipulate

în dispoziția art.424 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit căreia instanța de

recurs este în drept să judece cauza și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților, ajunge la concluzia că prin acțiunile sale inculpatul Harti

Vitalie a comis contravenția prevăzută la art.78 al.1 Cod contravențional -

vătămarea integrității corporale adică maltratarea sau alte acțiuni violente care au

cauzat vătămare neînsemnată a integrității corporale.

Or, s-a stabilit cu certitudine, că prin acțiunile sale inculpatul Harti Vitalie, în

circumstanțele expuse, intenționat a aplicat față de partea vătămată, acțiuni violente,

care au provocat vătămare a integrității corporale, care potrivit Raportului de

Expertiză Medico-Legală nr.1448/D din 19 iunie 2014, se califică ca vătămări

neînsemnate.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că concluziile la care

a ajuns prima instanță, și anume: „.... că fapta inculpatului, constituie acțiuni de

internare ilegală într-o instituție psihiatrică a unei persoane vădit sănătoase din

punct de vedere psihic, și întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 27,169

al. 1) Cod penal”, și concluziile instanței de apel, privind recalificarea acțiunilor

inculpatului de la art. 27,169 al. 1) Cod penal la art.166 al. 1) Cod penal

„...privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată cu

răpirea acesteia” sunt eronate, ținând seama de învinuirea înaintată lui Harti

Vitalie, care nu coroborează cu circumstanțele de fapt ale cauzei și cu ansamblul de

probe administrate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată.

Astfel, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că procesul penal în baza art.

332 alin. (2) Cod de procedură penală în cauza privind învinuirea lui Harti Vitalie în

comiterea infracțiunii prevăzute la art.27, 169 alin.(1) Cod penal, urmează a fi

încetat pe motiv că fapta comisă de ultimul constituie contravenția prevăzută de art.

78 al. 1) Cod contravențional.

Totodată, se constată că, la caz, este incident temeiul reglementat de art. 30

Cod contravențional, adică survenirea prescripției pentru tragerea la răspunderea

contravențională.

În cauza deferită judecății, având în vedere că instanța de recurs a statuat

asupra încadrării juridice a acțiunilor lui Harti Vitalie în baza art.78 al.1) Cod

contravențional, urmează a fi aplicate prevederile art. 30 Codul contravențional, care

stipulează că termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de

un an, care curge de la data săvârșirii contravenției.

Din materialele cauzei se constată că fapta pentru care Harti Vitalie a fost

deferit judecății a fost comisă de acesta la data de 05 martie 2014, astfel din

momentul săvârșirii contravenției a expirat termenul de tragere la răspundere

contravențională indicat supra.

10

În consecință, in speța dată se constată circumstanța prevăzută de art. 30 Cod

contravențional, care condiționează tragerea la răspundere a contravenientului.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare, declarate de către avocatul Mocanu Serghei în

interesele părții vătămate Harti Lidia și de către avocatul Lupu Mihai în numele

inculpatului Harti Vitalie.

Casează, total, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11

septembrie 2018, sentința Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 18 ianuarie

2018, și ia următoarea soluție prin care:

dispune încetarea procesului penal în privința lui Harti Vitalie în baza art.27,

169 al. 1) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia constituie contravenție prevăzută de

art.78 al.1) Cod contravențional.

Procesul contravențional în baza art.78 al.1) Cod contravențional se încetează,

pe motivul intervenirii termenului de prescripție prevăzut la art. 30 Cod

contravențional.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 21 martie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

11