1ra-51/2019 — Art. 192 1 alin.2 lit. a, 186 alin.2 lit. b,c, 187, 188 alin. 1, 190 Cp

1ra-51/2019 — Art. 192 1 alin.2 lit. a, 186 alin.2 lit. b,c, 187, 188 alin. 1, 190 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-51/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

12 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Timofti Vladimir

judecători: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de

către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena și de către

avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Golubaș Valeriu, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 iulie 2018,

în cauza penală privindu-i pe

Ala Rustam XXXXX, născut la XXXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

Golubaș Valeriu XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX,

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.11.2017 – 12.03.2018;

Instanța de apel: 04.04.2018 – 11.07.2018;

Instanța de recurs: 23.08.2018 – 12.02.2019;

A C O N S T A T AT :

art. 3641 Cod de procedură penală, procesul penal în privința lui Ala Rustam,

învinuit în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, a fost încetat din motivul

împăcării părților.

Golubaș Valeriu, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 186 alin. (2) lit. b, c) Cod penal

(furtul de la Pîcălău Lilian) la - trei luni închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis pentru minori;

în baza art. 187 alin. (1) Cod penal (jaful de la Bobu Mihai), la - 1 an și 6

luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori;

în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod Penal (jaful de la Iurie Fisiuc), la - 2 ani

și 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori,

fără amendă;

1

în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (jaful de la Mihail Antonciuc), la - 2

ani și 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru

minori, fără amendă;

în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (jaful de la Nicu Gavdiuc), la - 2 ani

și 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori,

fără amendă;

în baza art. 188 alin. (1) Cod penal (tâlhăria de la Vladimir Gomeniuc) la - 2

ani 8 luni închisoare cu executare - penitenciar de tip semiînchis pentru minori,

fără aplicarea în temeiul art. 78 alin. (2) Cod penal a pedepsei complimentare;

în baza art. 190 alin. (1) Cod penal (escrocheria de la Larisa Jitari), la - 3

luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori;

în baza art. 190 alin. (1) Cod penal (escrocheria de la Roman Pleșca), la - 3

luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori;

în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (escrocheria de la Grosu Mihail),

la - 1 an 4 luni închisoare, cu executare in penitenciar de tip semiînchis pentru

minori și fără aplicarea în temeiul art. 79 alin. (1) Cod penal a pedepsei

complimentare obligatorii;

în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (escrocheria de la Moraru Mihail),

la - 1 an 4 luni închisoare, cu executare in penitenciar de tip semiînchis pentru

minori, fără aplicarea în temeiul art. 79 alin. (1) Cod penal a pedepsei

complimentare obligatorii;

în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (escrocheria de la Ion Cheptea), la

- 1 an 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru

minori, fără aplicarea pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate;

în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (escrocheria de la Alexandru

Șoldan), la - 1 an 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis

pentru minori, fără aplicarea în temeiul art. 79 alin. (1) Cod penal a pedepsei

complimentare obligatorii;

în baza art. 27, 192/1 alin. 2) lit. a), c) Cod penal (tentativa răpirii de la

Cațer Anatolie), la - 1 an 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis pentru minori;

în baza art. 192/1 alin. (2) lit. a) Cod penal (răpirea de la Bordian Anatoli)

la - 1 an 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru

minori;

în baza art. 192/1 alin. 2) lit. a) Cod penal (răpirea de la Ivan Negură) la 1

an 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru

minori;

în baza art. 192/1 alin. (2) lit. a), c) Cod penal (răpirea de la Ghenadie

Hsarabari), la - 1 an 8 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip

semiînchis pentru minori, cu stabilirea definitivă pentru concurs de infracțiuni

conform art. 84 alin. (1) Cod penal - 5 ani închisoare cu executare în penitenciar

pentru minori, fără amendă.

A fost dispusă încasarea din contul lui Golubaș Valeriu în beneficiul părților

vătămate prejudiciul material după cum urmează: Cațer Anatolie - 310 lei;

Grosu Mihail - 4 380 lei; Jitari Raisa - 750 lei; Fesiuc Iurie - 4 900 lei, fiind

2

admise cererile de retragere a acțiunilor civile formulate de către A. Bordian;

I. Cehptea; I. Negură și Al-dru Șoldan, cu lăsarea fără soluționare a acțiunilor

civile formulate de către L. Pâcălău; M. Antociuc; D. Morari; T. Rîbițchi, Gh.

Harabari și D. Gulisenco.

Prin aceiași sentință au fost condamnați Romașcu Mihail pe art. 186 alin.

(2) lit. b), c) Cod penal – la 140 ore muncă neremunerată în folosul comunității

și Țurcan Lucian pe art. 186 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal – la 160 ore muncă

neremunerată în folosul comunității, însă hotărârile în această parte nu se

contestă.

împreună cu Romașcu Mihai și Țurcanu Lucian în noaptea de la 10 spre 11

septembrie 2016, în urma înțelegerii prealabile, urmărind scop de profit, de

sustragere a bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului de termopan, au

pătruns în casa de locuit ce aparține lui Pîcălău Lilian amplasată în or. Fălești,

str. Burebista 100, de unde, pe ascuns, au sustras un televizor de marca

"PHILIPS LHD", cu diagonala de 80 cm. la preț de 7 000 lei și un televizor de

marca „SONY", de tip plasmă, cu diagonala de 80 cm, cu costul de 8 000 lei după

care, cu bunurile sustrase, au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i

astfel părții vătămate Pîcălău Lilian un prejudiciu material în valoare totală de

15 000 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 186 alin. (2) lit. b), c)

Cod penal cu calificativele "furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor latei

persoane, săvârșit prin pătrundere, de două sau mai multe persoane".

Tot el, a fost condamnat și pentru că, la data de:

- 06 noiembrie 2017, aproximativ la ora 17:40, aflându-se pe strada Ștefan

cel Mare, or. Fălești, în apropierea barului "OLIMP", intenționat, urmărind scopul

de profit, a sustras în mod deschis de la minorul Bobu Mihai, telefonul mobil de

marca "IHJAW'LI Y 3", cauzând astfel lui Bohu Mihail un prejudiciu material în

valoare de 800 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 187 alin. (1) Cod

penal cu calificativele "jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane".

- 13 ianuarie 2018. aproximativ ora 20:00, aflându-se pe strada Mihail

Kogălniceanu, or. Fălești, intenționat, urmărind scopul de profit, l-a lovit cu

pumnul în regiunea feței pe minorul Fesiuc Iurie, cauzându-i în rezultat vătămări

corporale neînsemnate sub formă de tumifiere la marginea mandibulară pe

stânga și a sustras în mod deschis un telefon mobil de marca "Lenovo A 365" și o

tabletă de marca "Samsung Tab 2", cauzând astfel minorului Fesiuc Iurie un

prejudiciu material în valoare totală de 5189 lei, respectivele acțiuni fiindu-i

încadrate la art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal cu calificativele "jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoanei, săvârșit cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața persoanei";

- 27 octombrie 2017, aproximativ la ora 16:30, aflându-se la intersecția

străzii Ștefan cel Mare și Toma Ciorbă din or. Fălești, intenționat, urmărind

scopul de profit, a sustras în deschis de la minorul Antonciuc Mihai telefonul

mobil de model "Blackview 3.6", după care cu bunul sustras a fugit de la fața

locului, cauzând astfel lui Antonciuc Mihai un prejudiciu material considerabil în

valoare de 4 499 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 187 alin. (2)

3

lit. f) Cod penal cu calificativele "jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, cu cauzarea de daune în proporții sonsiderabile";

- 07 noiembrie 2017, aproximativ ora 20:40, atlându-se pe strada Ștefan

cel Mare din orașul Fălești, în apropierea sediului S.A. "RED NORD", intenționat,

urmărind scopul de profit a sustras în mod deschis de la minorul Gavdiuc Nicu,

telefonul mobil de marca "XIAOMI Note - 3", după care cu bunul sustras a fugit

de la fața locului, cauzând astfel părții vătămate Gavdiuc Nicu un prejudiciu

material considerabil în valoare de 7224 lei, respectivele acțiuni fiindu-i

încadrate la art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal cu calificativele "jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei personae, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile";

- 12 ianuarie 2018, aproximativ ora la 18:00, aflându-se pe strada Ștefan

cel Mare, or. Fălești, în apropierea localului de agrement "Olimp", în vederea

săvârșirii atacului tâlhăresc, în scopul sustragerii bunurilor, a aplicat violență

periculoasă pentru viață minorului Gomeniuc Vladimir, strângându-l puternic cu

mâna de gât, a sustras în mod deschis telefonului mobil de marca "IPHONF 7",

care se afla în mână părții vătămate și a plecat de la fața locului, cauzând astfel

lui Gomeniuc Vladimir un prejudiciu material în valoare de 4000 lei respectivele

acțiuni fiindu-i încadrate la art. 188 alin. (1) Cod penal cu calificativele „tâlhărie,

adică atacatul tâlhăresc săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața persoanei agresate”;

- 21 ianuarie 2017, fiind la domiciliul părții vătămate Jitari Raisa,

amplasată în sat. Sărata Veche, Fălești, intenționat, urmărind scopul de

dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub pretextul

efectuării unei tranzacții de vânzare - cumpărare, prin intermediul lui Ion Pușcă

a primit de la Jitari Raisa 9 saci cu greutatea totală de 270 kg de semințe de

floarea soarelui, după cu bunurile obținute, a părăsit locul comiterii infracțiunii,

cauzând astfel părții vătămate Jitari Raisa prejudiciu material în valoare de 1350

lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 190 alin. (1) Cod penal cu

calificativele" escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune ";

- 06 noiembrie 2017, aproximativ la ora 20:00, aflându-se în parcul de

odihnă din orașul Fălești, intenționat, urmărind scopul de dobândire ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub pretextul că dorește să-i încarce

bateria telefonului, a cerut și a primit de la minorul Pleșca Roman, telefonul

mobil de marca „HUAWEI Ascend G510" după care cu bunul dobândit a plecat

într-o direcție necunoscută, cauzând astfel lui Pleșca Roman un prejudiciu

material în valoare de 2000 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 190

alin. (1) Cod penal cu calificativele "escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune";

- 18 septembrie 2016, aproximativ la ora 08:00, în timp ce se afla pe str. Al.

Lăpușneanu în fața Liceului Teoretic "Mihai Eminescu" din or. Fălești,

intenționat, urmărind scopul de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune, sub pretextul de a efectua un apel telefonic, a dobândit de la Grosu

Mihai un telefon de marca "Kenexy" în husa căruia se aflau 60 lei, după care, cu

bunurile obținute, a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții

vătămate Grosu Mihail un prejudiciu material considerabil în valoare de 4 380

4

lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal cu

calificativele "escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții considerabile";

- 31 octombrie 2017, aproximativ la ora 15:00, aflându-se pe strada

Moldovei, orașul Fălești, intenționat, urmărind scopul de dobândire ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sub pretextul că dorește să facă de

urgență un apel telefonic, a dobândit de la Morari Dumitru telefonul mobil de

model „GENERAL MOBILE 5+", după care cu bunul dobândit a plecat într-o

direcție necunoscută, cauzând astfel părții vătămate Morari Dumitru un

prejudiciu material considerabil în cuantum de 5000 lei, respectivele acțiuni

fiindu-i încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal cu calificativele "

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile ";

- 14 septembrie 2016, în timp ce se afla pe str. Mihai Eminescu din or.

Fălești, intenționat, urmărind scopul de dobândire ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune, sub pretextul de a efectua niște instalări în telefon, a

dobândit de la Cheptea Ion un telefon mobil de model "Lenova A-2010" după

care cu bunul dobândit, a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții

vătămate vătămate Ion un prejudiciu material considerabil în valoare dc 2 897

lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal cu

calificativele " escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții considerabile ";

- 14 ianuarie 2018, aproximativ la ora 22:00, aflându-se în apropierea

Liceului Teoretic Mihai Eminescu" din orașul Fălești, intenționat, urmărind

scopul de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub

pretextul că dorește să facă de urgență un apel telefonic, a cerut și a primit de la

Șoldan Alexandru telefonul mobil de model "XIOMI M5 PRO", care era într-o

husă din plastic, după care cu bunurile dobândite a plecat într-o direcție

necunoscută, cauzând victimei un prejudiciu material în proporții considerabile,

respectivele acțiuni fiindu-i încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal

cu calificativele " escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții considerabile";

- 02 septembrie 2016, aproximativ la ora 02:00, în urma înțelegerii

prealabile cu o persoană neidentificată de către organul de urmărire penală,

urmărind scopul de răpire a mijlocului de transport fără scop de însușire,

intenționat, prin deteriorarea lacătului suspendat, a pătruns în garajul amplasat

pe str. Moldovei nr. 32 din or. Fălești ce aparține lui Cațer Anatolie, unde, prin

deteriorarea mecanismului de pornire a automobilului, a întreprins o tentativă

de răpire a autoturismului de model "VAZ 2107", cu n/î XXXXX, care aparține lui

Cațer Anatolie, însă din motive independente de voința acestuia, nu și-a realizat

intenția până la capăt, deoarece a fost prins la fața locului de către proprietarul

bunului în timp ce încerca să pornească automobilul, respectivele acțiuni fiindu-i

încadrate la art. 27, 192/1 alin. (2) lit. a), c) Cod penal cu calificativele "tentative

de răpire a mijlocului de transport fără scop de însușire săvârșit prin

pătrundere, de două persoane ";

- împreună cu Ala Rustam în noaptea de pe 01 spre 02 septembrie 2016,

în urma înțelegerii prealabile, urmărind scopul de răpire a mijlocului de

5

transport fără scop de însușire, intenționat, de pe platoul din fața blocului locativ

nr. 20/3 de pe str. Mihai Eminescu din or. Fălești, a răpit autoturismul de model

„VAZ 21011" cu n/î XXXXX, care aparține lui Bordian Anatoli, pe care ulterior l-a

abandonat pe str. Constantin Stere din or. Fălești, unde și a fost depistat de către

colaboratorii de poliție, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 192/1 alin.

(2) lit. a) Cod penal cu calificativele "răpirea mijlocului de transport fără scop de

însușire, săvârșit de două sau mai multe persoane";

- în noaptea de pe 16 spre 17 septembrie 2016, aproximativ la ora 00:15,

în urma înțelegerii prealabile cu Stațenco Iurie, Astafie Ilie și Pușcuță Nicolae,

urmărind scopul de răpire a mijlocului de transport, fără scop de însușire,

intenționat, de pe str. Nicolae Testimițanu nr. 45 din or. Fălești, din fața

gospodăriei lui Negură Ivan a răpit automobilul de marca "Wolkswagen Jetta" cu

n/î XXXXX ce aparține ultimului, pe care ulterior l-a abandonat pe un drum de

țară din extravilanul or. Fălești, unde a și fost depistat de către colaboratorii de

poliție, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 192/1 alin. (2) lit. a) Cod

penal cu calificativele "răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire,

săvârșit de două sau mai multe persoane ";

- în noaptea dintre 31 octombrie 2017 spre 01 noiembrie 2017,

aproximativ între orale 22:00- 00:05, în urma înțelegerii prealabile cu o altă

persoană, intenționat, urmărind scopul de răpire a mijlocului de transport, fară

scop de însușire, a pătruns în gospodăria lui Harabari Ghenadie, amplasată în or.

Fălești str. 31 august 84, a răpit autoturismul de model "Ford Curier" cu n/î

XXXXX, cu care ulterior s-au deplasat în municipiul Chișinău, unde, a doua zi, a

fost reținut de către angajații de poliție, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la

art. 192/1 alin. (2) lit. a), c) Cod penal cu calificativele "răpirea mijlocului de

transport fară scop de însușire, comis de două persoane, prin pătrundere în loc

îngrădit".

Prima instanță a mai reținut că, Ala Rustam în noaptea de 01 spre

02.09.2016, împreună și de comun acord cu Golubaș Valeriu și încă o persoană

neidentificată de OUP, acționând cu intenție directă, urmărind scopul de răpire a

mijlocului de transport, fără scop de însușire, intenționat, de pe platoul din fața

blocului locativ nr. 20/3 de pe str. M. Eminescu, Fălești, au răpit autoturismul de

model "VAZ 21011" cu n/î XXXXX, care aparține lui Bordian Anatolie, pe care

ulterior l-au abandonat pe str. C. Stereri, Fălești, unde a fost depistat de către

colaboratorii de poliție.

Valeriu.

3.1. Procurorul, declarând apel a menționat că, este inadmisibilă încetarea

procesului penal în privința lui Ala Rustam, în prezența interdicției prevăzute

de legiuitor, dat fiind faptul că cele două componențe de infracțiune jaful și

răpirea mijlocului de transport, fac parte din același capitol al Codului penal ce

se referă la infracțiuni contra patrimoniului, solicitând condammnarea lui pe

art. 192/1 alin. (2) lit. a) Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (4) Cod

penal la patru ani opt luni, cu suspendarea condiționată a executării închisorii

conform art. 90 Cod penal, pe perioada de probațiune de patru ani, în rest,

menținându-se sentința fără modificări.

6

3.2. Inculpatul Golubaș Valeriu, declarând apel a solicitat emiterea unei noi

hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă non-privativă de libertate,

ținându-se cont de vârsta minoră, recunoașterea vinovăției, căința sinceră,

aflarea în educarea și supravegherea bunicii, maica-sa fiind decedată,

intenționând să-și finiseze studiile.

apelurile declarate de către procurorul în Procuratura Fălești, Mititelu Sergiu și

apelul declarat de inculpatul Golubaș Valeriu au fost respinse ca nefondate.

faptul că inculpatul Ala Rusltam, și-a recunoscut integral vinovăția, vina

acestuia se confirmă și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din

02.09.2016 cu planșa fotografică anexată la el, cercetarea fiind efectuată în

orașul Fălești la intersecția străzilor Bucovinei și C. Stere, pe cea din urmă

depistându-se un automobil de model "Lada" cu n/î XXXXX de culoare verde,

portierele căruia fiind deschise, fiind ridicat de la fața locului (f. d. 136 -139, vol.

I).

Instanța de apel a menționat că, în cazul din speță sunt aplicabile

dispozițiile art. 109 alin. (1) Cod penal, ce permit împăcarea dintre inculpat și

victimă și înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai

puțin gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II-VI din Partea specială, precum

și în cazurile prevăzute de procedura penală, dacă persoana nu are antecedente

penala infracțiuni similare comise cu intenție (...) în ultimii cinci ani.

De altfel, dezacordul acuzării referitor la încetarea procesului penal în

privința lui Ala Rustam, rezultă din interpretarea noțiunii de infracțiuni

similare, ce în opinia sa sunt infracțiune pentru care a fost condamnat și pe care

a săvârșit-o ulterior inculpatul sunt împotriva patrimoniului, incluse în capitolul

VI din partea specială a Codului penal, astfel încât precedenta condamnare a lui

Ala Rustam pentru jaf, exclude posibilitatea împăcării pentru răpirea mijlocului

de transport, ele fiind infracțiuni similare.

Instanța de apel a indicat, că potrivit literaturii de specialitate, deși atât

jaful, cât și răpirea mijlocului de transport fac parte din același Capitol VI al

Codului penal ce se referă la infracțiuni contra patrimoniului, ele totuși se

disting prin latura lor obiectivă și subiectivă, fiind săvârșite prin acțiuni și cu

intenții diferite, prima categorie: prin sustragere cu trecerea bunului în

stăpânirea infractorului, iar cea de-a doua categorie prin răpire cu trecerea

bunului în posesie și folosință temporară. Pe lângă aceasta, jaful fiind o

infracțiune de rezultat, adică materială, se consumă din momentul în care

făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de bunurile

altuia la propria sa dorință, iar răpirea mijlocului de transport este o infracțiune

formală, ce se consumă din momentul deplasării și, ca efect, al schimbării

localizării mijlocului de transport.

Astfel, instanța de apel a menționat că, jaful și răpirea mijlocului de

transport nu sunt infracțiuni similare în sensul legii penale, ceea ce face posibilă

aplicarea la speță a prevederilor art. 109 Cod penal prin coraborare cu temeiul

de încetare a procesului penal stabilit la art. art. 332 alin. (1) și 391 alin. (1)

7

pct. 1) Cod de procedură penală, motiv pentru care a respins apelul

procurorului ca fiind nefondat.

Instanța de apel a specificat că, atât la faza urmăriri penale, cât și în cadrul

dezbaterilor judiciare în instanța de fond și cea de apel, inculpatul V. Golubaș a

recunoscut toate capetele de acuzare, depunând declarații benevole în ce

privește circumstanțele comiterea infracțiunilor, împrejurări ce coroborează

întru tot cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, cărora instanța

de fond li-a dat o apreciere obiectivă conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al concludenții, utilității, pertinenții,

veridicității și coroborării reciproce, cu expunerea lor nemijlocită în conținutul

procesului-verbal al ședinței de judecată și sentința pronunțată pe caz, motivare

pe care instanța de apel a acceptat-o și pentru a evita repetarea ei inutilă a

însușit-o.

Astfel, instanța de apel a respins solicitarea inculpatului privind atenuarea

pedepsei penale, reieșind din gravitatea și multitudinea faptelor comise într-o

perioadă relativ scurtă de timp, după încetarea anterioară a procesului penal

pentru infracțiuni analogice comise cu intenție, ceea ce însă nu l-a făcut să

înțeleagă caracterul lor ilegal și nu i-a oprit activitatea criminală.

Prin urmare, constatând cu certitudine vinovăția inculpatului Golubaș

Valeriu în faptele comise, instanța, la stabilirea pedepsei penale a dat deplină

eficiență dispozițiilor art. art. 61, 75, 70 alin. (3) Cod penal și în special 364/1

alin. (8) Cod de procedură penală, ce-i determină scopul și stabilește criteriile

generale de individualizare a ei, reducându-i limitele sancțiunii, reieșind din

comiterea faptelor în perioada minoratului și acceptarea examinării cauzei în

baza probelor administrate la faza urmăririi penale.

procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena și avocatul

Rotari Mihaela în numele inculpatului Golubaș Valeriu.

6.1. La 01 august 2018, în termen, declară recurs ordinar procurorul,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) alin.

(1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- este neîntemeiată decizia instanței de apel în latura privind aplicarea

institutului împăcării în baza art. 109 Cod penal în privința lui Ala Rustam;

- analiza indicilor calificativi ai componențelor de infracțiuni jaful și răpirea

mijlocului de transport, denotă faptul că acestea sunt componențe de infracțiuni

similare.

6.2. La 21 august 2018, prin intermediul oficiului poștal, în termen, declară

recurs ordinar avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Golubaș Valeriu,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie aplicată o pedeapsă mai blândă

față de inculpat.

8

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) alin.

(1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- pedeapsa aplicată inculpatului este una prea aspră;

- instanțele ierarhic inferioare au apreciat greșit criteriile de

individualizare a pedepsei;

- instanțele nu au luat în considerație circumstanța excepțională prevăzută

de art. 79 Cod de procedură penală – minoratul persoanei care a săvârșit

infracțiunea, a recunoscut vinovăția, se căiește sincer, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, a recuperat prejudiciul adus părților vătămate,

precum și afirmațiile date în sala de judecată precum că dorește să-și urmeze

studiile și să-și refacă viața.

concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea parțială a deciziei

instanței de apel în partea încetării dosarului penal în privința lui Ala Rustam și

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, iar în privința lui Golubaș Valeriu, urmează a fi casată parțial decizia

instanței de apel și sentința, rejudecată cauza și pronunțată în această parte o

nouă hotărâre.

Cu privire la recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Elena Lisnic.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise

de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Procurorul invocă în recursul declarat temei de drept prevăzut de pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

9

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi

apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de

judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea

tuturor probelor administrate.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept,

în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă un temei de casare.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul lărgit reține

că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

invocate și de recurent, și-au găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că

„instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, din următoarele

considerente.

Astfel, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel s-a expus într-un mod

superficial, făcând referire doar la concluziile reținute de către prima instanță

potrivit cărora infracțiunile prevăzute de art. 187 și 1921 Cod penal nu sunt

similare.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit

explicațiilor oferite de către DEX cuvântul „similar” are sensul ”de aceeași natură,

de același fel, asemănător, analog”, dar nu și ”identic”.

Colegiul lărgit constată că, instanțele ierarhic inferioare au interpretat

sintagma din textul legii ”similar” anume în sensul de ”identic”, considerând că

împăcarea nu poate fi aplicată doar în cazul când infractorul a comis o infracțiune

identică, care coincide întru totul cu cea din speță.

Cu referire la cele expuse supra Colegiul lărgit ține să menționeze că latura

obiectivă a infracțiunilor contra patrimoniului, capitol în care se înscrie și

infracțiunea răpirea mijlocului de transport, se exprimă prin acțiune în rezultatul

cărora proprietarul este lipsit de posibilitatea de a deține, de a folosi și de a

administra bunurile sale conform destinației lor. Într-un șir de cazuri atentatul

asupra patrimoniului pune proprietarul în pericolul de a fi lipsit de posibilitatea de

10

a dispune de patrimoniul său, fie îl lipsește de posibilitatea de a primi (dobândi)

careva proprietate. Așadar, atentatul asupra avutului proprietarului este

întotdeauna o faptă premeditată, în rezultatul săvârșirii căreia proprietarul este

lipsit de posibilitatea de a folosi bunurile sale în corespundere cu destinația

acestora sau îl pune în pericol de a fi lipsit de această posibilitate.

Astfel, infracțiunile prevăzute de art. 187 și 1921 Cod penal, fac parte din

același capitol VI al Codului penal, au același obiect al infracțiunii, care la

componența de infracțiune prevăzută de art. 187 Cod penal reprezintă relațiile

sociale ce reglementează posesia bunurilor mobile, iar la componența de

infracțiune prevăzută de art. 1921 Cod penal reprezintă relațiile sociale ce

reglementează posesia mijlocului de transport (bun mobil).

În acest context, instanța de recurs relevă că la examinarea prezentului dosar

instanța de apel în mod pripit a ajuns la concluzia corectitudinii aplicării instituției

împăcării în privința inculpatului Ala Rustam, or, instanța de apel era obligată să

verifice în principiu îndeplinirea cerințelor, dispozițiilor art. 109 alin. (1) Cod

penal, și să reacționeze la eroarea comisă de către prima instanță.

Din considerentele expuse supra Colegiul penal lărgit conchide, că procedând

în asemenea mod, instanța de apel a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de

procedură penală, și a adoptat o hotărâre nemotivată și neîntemeiată, motiv

pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată parțial inclusiv în partea

încetării dosarului penal în privința lui Ala Rustam, privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în

această parte de către aceeași instanță, deoarece erorile constatate nu pot fi

corectate de către instanța de recurs.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, conducându-se de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilesc procedura de rejudecare și

limitele acesteia, urmează să țină cont de motivele expuse supra care au servit

drept temei de casare a deciziei adoptate, să verifice minuțios, cu respectarea

prevederilor art. 414 și 419 Cod de procedură penală, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în latura penală în privința inculpatului Ala Rustam și să adopte în

această parte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor

art. 417 Cod de procedură penală.

Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Rotari Mihaela în

numele inculpatului Golubaș Valeriu.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit

ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din alte motive decât cele

invocate de recurent, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor

din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) și c) în coroborare cu art. 391 alin. (2) Cod de

procedură penală, potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept să-l

11

admită, cu casarea parțială a sentinței și deciziei instanței de apel și dispunerea

încetării procesului penal, în cazul în care fapta comisă de inculpat constituie o

contravenție, cât și să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre, dacă nu se

agravează situația condamnatului.

În același sens, se face trimitere și la dispoziția art. 332 alin. (2) Cod de

procedură penală, potrivit căreia, în cazul în care fapta persoanei constituie o

contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent,

soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional al Republicii

Moldova.

Colegiul lărgit atestă că, recurentul își manifestă dezacordul în partea

individualizării pedepsei aplicate inculpatului Golubaș Valeriu, considerțnd-o

prea aspră și indicând ca temei de recurs pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal

reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, însă recursul urmează a fi admis din alte motive.

Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel, verificând cele

imputate lui Golubaș Valeriu prin rechizitoriu, corect a conchis la ziua adoptării

hotărârii asupra menținerii sentinței prin care inculpatul a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal și

condamnat în baza acestei Legi (episodul de escrocherie de la Jitari Raisa) la o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 luni, cât și pe (episodul de

escrocherie de la Pleșca Roman) pe art. 190 alin. (1) Cod penal, la fel, la o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 luni, însă având în vedere

modificările legislative efectuate în Codul penal prin Legea nr. 179 din 26 iulie

2018, care au intrat în vigoare la 17 august 2018, faptele comise de inculpat

(episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și Pleșca Roman) în prezent deja

constituie contravenții administrative, deoarece prejudiciul cauzat prin

acțiunile infracționale imputate a fost cauzat un prejudiciu material ce nu

constituie proporții considerabile.

Astfel, în temeiul art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care

fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează

procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor

Codului contravențional al Republicii Moldova.

Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul penal lărgit consideră că

recursul declarat de recurent urmează a fi admis din alte motive decât cele

formulate de recurent în cererea de recurs, cu încetarea procesului penal în

privința lui Golubaș Vlaeriu (episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și

Pleșca Roman), pe motiv că faptele comise de acesta constituie contravenții

prevăzute de art. 105 Cod contravențional, adică sustragerea în proporții mici

din avutul proprietarului prin escrocherie.

În acest sens, Colegiul penal lărgit constată că incident speței date este

temeiul de casare stipulat de legislator în art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de

12

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului atunci când a intervenit o lege penală mai favorabilă aplicabilă

condamnatului. La caz, se reține că legea mai favorabilă aplicabilă inculpatului a

intervenit la momentul intrării în vigoare a modificărilor din Codul penal, adică

la data de 17 august 2018.

Astfel, reieșind din învinuirea înaintată lui Golubaș Valeriu (episoadele de

escrocherie de la Jitari Raisa și Pleșca Roman) și fapta constatată de către

instanțele ierarhic inferioare, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune, au fost comise de către inculpat la 21 ianuarie

2017 și respectiv la 06 noiembrie 2017.

Prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, intrată în vigoare la 17 august 2018

au fost operate modificări la art. 190 Cod penal, și anume textul aliniatului 1 a

fost modificat prin „Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei

fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului,

părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al

încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea

acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs

daune considerabile”.

Prin urmare, având în vedere că norma penală sub care a fost pus sub

învinuire inculpatul Golubaș Valeriu a fost modificată, aceasta cuprinzând

inclusiv agravanta „daune considerabile” și conducându-ne de prevederile

art. 10 alin. (1) Cod penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează

situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde

asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în

vigoare a acestei legi, la caz, urmează a se dispune încetarea procesului penal în

privința lui Golubaș Valeriu pe (episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și

Pleșca Roman), învinuit de comiterea infracțiunii de escrocherie prevăzută de

art. 190 alin. (1) Cod penal (redacția veche), din motiv că fapta comisă de acesta

constituie contravenția prevăzută de art. 105 Cod contravențional.

Având în vedere că instanța de recurs a statuat asupra încadrării juridice a

acțiunilor comise de Golubaș Valeriu (episoadele de escrocherie de la Jitari

Raisa și Pleșca Roman), în baza art. 105 Cod contravențional, adică sustragerea

în proporții mici din avutul proprietarului prin escrocherie, care se

sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore, urmează a fi aplicate

și prevederile art. 30 Cod contravențional care stabilește că termenul general de

prescripție a răspunderii contravenționale este de un an.

Din materialele cauzei se constată că faptele (episoadele de escrocherie de

la Jitari Raisa și Pleșca Roman) pentru care Golubaș Valeriu a fost condamnat au

fost comise de acesta la data de 21 ianuarie 2017 și respectiv la 06 noiembrie

2017, astfel din momentul săvârșirii contravențiilor a expirat termenul de

tragere la răspundere contravențională indicat supra.

13

În consecință, în speța dată se constată circumstanța prevăzută de art. 30

Cod contravențional, care condiționează tragerea la răspundere a

contravenientului, respectiv Golubaș Valeriu urmează a fi liberat de

răspunderea contravențională, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție (episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și Pleșca Roman).

Totodată, ținând cont de prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, care stipulează că instanța de recurs este în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără, însă, a agrava situația condamnatului, Colegiul

lărgit atestă, că din conținutul hotărârii contestate rezultă, că Golubaș Valeriu a

fost condamnat inclusiv și în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episoadele

de escrocherie de la Cheptea Ion, Grosu Mihai, Morari Dumitru și Șoldan

Alexandru), adică a fost recunoscut vinovat de săvârșirea escrocheriei, după

semnele calificative dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune, cu cauzarea unei daune în proporții considerabile.

În acest sens, instanța de recurs reieterează că, prin Legea nr. 179 din 26

iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018, au fost operate mai multe modificări

la Codul penal, inclusiv acestea vizează norma de incriminare din această cauză,

art. 190 Cod penal, potrivit cărora:

„4. La articolul 190:

în dispoziția alineatului (1), textul „înșelăciune sau abuz de încredere” se

substituie cu textul „inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în

cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului

juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune

considerabile”;

în dispoziția alineatului (2), litera c) se exclude.”

Așadar, la 26 iulie 2018, în primul rând, a fost adoptată o nouă redacție a

alin. (1) din art. 190 Cod penal, expus în felul următor: „Escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau

a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase

sau ca mincinoasă a 8 unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este

motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil,

ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau

viclean care a produs daune considerabile, care se pedepsește cu amendă în

mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în

folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.”

Și, în al doilea rând, agravanta de la alin. (2) al art. 190 inserată la lit. c): cu

cauzarea de daune în proporții considerabile a fost exclusă, regăsindu-se în

componența alin. (1) din aceeași normă.

Prin urmare, la momentul judecării cauzei de către instanțele de fond,

calificarea faptelor și încadrarea juridică a acestora a fost corect stabilită în baza

art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, potrivit prevederilor art. 8 din Codul penal,

caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea

14

penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Totodată din conținutul prevederilor legale sus-indicate, modificate prin

Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018, reiese că

legislatorul a concretizat fapta și consecințele prejudiciabile prin care se poate

comite infracțiunea de escrocherie, adoptând un concept mai detaliat a

metodelor prin care se săvârșește dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune.

Astfel, prin noua redacție a art. 190 alin. (1) din Codul penal, a fost

detalizată latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie, legislatorul urmărind

scopul eliminării unei interpretări extensive defavorabile.

Revenind la circumstanțele concrete din această cauză, Colegiul penal lărgit

constată că, de fapt, acțiunile infracționale comise de Golubaș Valeriu

(episoadele de escrocherie de la Cheptea Ion, Grosu Mihai, Morari Dumitru și

Șoldan Alexandru) se subscriu și în continuare infracțiunii de escrocherie, însă

prejudicierea considerabilă a părților vătămate deja nu mai este o variantă

agravantă de comitere a acestei infracțiuni, ci se încadrează în varianta-tip a

infracțiunii de escrocherie stipulate de legiuitor, conform noilor modificări, în

alin. (1), ceea ce, în principiu, îi atenuează situația inculpatului și îi permite

instanței de recurs, la această etapă a procedurilor să intervină în soluțiile

adoptate pe marginea acestor episoade.

Raționamentele de mai sus se fundamentează pe prevederile art. 10 Cod

penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei,

care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a

comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care

au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi.

Așadar, acțiunile inculpatului Golubaș Valeriu de la art. 190 alin. (2) lit. c)

urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (1) din Codul penal, iar pedeapsa

urmează a fi stabilită conform sancțiunii normei date, care prevede trei forme

alternative de pedeapsă: amendă în mărime de la 550 la 850 unități

convenționale, sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240

de ore, sau închisoare de până la 3 ani.

Astfel, ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiuni săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, care recunoaște vinovăția, se căiește sincer de cele comise,

Colegiul penal lărgit consideră că, corectarea și reeducarea inculpatului, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a

altor persoane, este posibilă numai cu aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare, pe un termen de 3 luni pentru fiecare episod de escrocherie de la

Cheptea Ion, Grosu Mihai, Morari Dumitru și Șoldan Alexandru.

Iar, în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate i se stabilește definitiv lui

Golubaș Valeriu – 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare, în penitenciar

pentru minori, luând în considerație că inculpatul a fost recunoscut vinovat și

condamnat de către instanțele ierarhic inferioare pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de 1921 alin. (2) lit. a), 27, 1921 alin. (2) lit. a), c), 186

alin. (2) lit. b), c), 192 alin. (2) lit. a), 187 alin. (2) lit. f), 1921 alin. (2) lit. a), c),

15

187 alin. (1), 187 alin. (2) lit. f), 188 alin. (1), 187 alin. (2) lit. e) Cod penal.

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal lărgit consideră că recursul

declarat de avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Golubaș Valeriu,

urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în cauza

penală privindu-l pe Golubaș Valeriu, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre prin care în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală procesul

penal în cauza privind învinuirea lui Golubaș Valeriu în comiterea infracțiunilor

prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Jitari

Raisa) și 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Pleșca Roman),

urmează a fi încetat pe motiv că faptele comise constituie contravenții prevăzute

de art. 105 Cod contravențional, iar conform art. 30 Cod contravențional

liberarea acestuia de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea

termenului prescripției răspunderii contravenționale. Totodată, reîncadrarea

acțiunilor lui Golubaș Valeriu de la art. 190 alin.(2) lit.c) Cod penal la art. 190

alin. (1) Cod penal (episoadele de escrocherie de la Cheptea Ion, Grosu Mihai,

Morari Dumitru și Șoldan Alexandru) cu stabilirea pedepselor în limita

prevăzută de sancțiunea normelor respective și cu menținerea în rest a deciziei

contestate.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare, declarate de către procurorul în Procuratura

de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena și de către avocatul Rotari Mihaela în

numele inculpatului Golubaș Valeriu.

Casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 iulie

2018 în privința lui Ala Rustam XXXXX, în partea încetării dosarului penal de

învinuire a acestuia în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu dispunerea

rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 iulie

2018 și sentința Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 12 martie 2018 în cauza

penală privindu-l pe Golubaș Valeriu XXXXX, rejudecă cauza și se pronunță în

această parte o nouă hotărâre.

Se încetează, în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, procesul

penal în cauza privind învinuirea lui Golubaș Valeriu XXXXX în comiterea

infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie

de la Jitari Raisa) și 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Pleșca

Roman), pe motiv că faptele comise constituie contravenții prevăzute de art. 105

Cod contravențional.

Golubaș Valeriu XXXXX se liberează conform art. 30 Cod contravențional de

răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului prescripției

răspunderii contravenționale.

16

Golubaș Valeriu XXXXX se recunoaște vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Cheptea

Ion) și i se stabilește pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare.

Golubaș Valeriu XXXXX se recunoaște vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Grosu

Mihai) și i se stabilește pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare.

Golubaș Valeriu XXXXX se recunoaște vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Morari

Dumitru) și i se stabilește pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare.

Golubaș Valeriu XXXXX se recunoaște vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Șoldan

Anlexandru) și i se stabilește pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni

prin cumul, parțial la pedepsele aplicate i se stabilește definitiv lui Golubaș

Valeriu XXXXX – 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare, în penitenciar pentru

minori.

În termenul executării pedepsei stabilite definitiv în privința lui Golubaș

Valeriu XXXXX, se include timpul ținerii lui Golubaș Valeriu Valeriu în stare de

arest începând cu 15 ianuarie 2018 până la data pronunțării deciziei – 12

februarie 2019.

În rest, celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă în privința inculpatului Golubaș Valeriu Valeriu,

iar în privința inculpatului Ala Rustam Ilie nu este susceptibilă de a fi atacată,

pronunțată integral la 14 martie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Gobzac Elena

Boico Victor

17