1ra-51/2019 — Art. 192 1 alin.2 lit. a, 186 alin.2 lit. b,c, 187, 188 alin. 1, 190 Cp

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 12 martie 2018, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, procesul penal în privința lui Ala Rustam, învinuit în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, a fost încetat din motivul împăcării părților. Golubaș Valeriu, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 186 alin. (2) lit. b, c) Cod penal (furtul de la Pîcălău Lilian) la - trei luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori; în baza art. 187 alin. (1) Cod penal (jaful de la Bobu Mihai), la - 1 an și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori; în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod Penal (jaful de la Iurie Fisiuc), la - 2 ani și 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori, fără amendă; 1 în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (jaful de la Mihail Antonciuc), la - 2 ani și 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori, fără amendă; în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (jaful de la Nicu Gavdiuc), la - 2 ani și 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori, fără amendă; în baza art. 188 alin. (1) Cod penal (tâlhăria de la Vladimir Gomeniuc) la - 2 ani 8 luni închisoare cu executare - penitenciar de tip semiînchis pentru minori, fără aplicarea în temeiul art. 78 alin. (2) Cod penal a pedepsei complimentare; în baza art. 190 alin. (1) Cod penal (escrocheria de la Larisa Jitari), la - 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori; în baza art. 190 alin. (1) Cod penal (escrocheria de la Roman Pleșca), la - 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (escrocheria de la Grosu Mihail), la - 1 an 4 luni închisoare, cu executare in penitenciar de tip semiînchis pentru minori și fără aplicarea în temeiul art. 79 alin. (1) Cod penal a pedepsei complimentare obligatorii; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (escrocheria de la Moraru Mihail), la - 1 an 4 luni închisoare, cu executare in penitenciar de tip semiînchis pentru minori, fără aplicarea în temeiul art. 79 alin. (1) Cod penal a pedepsei complimentare obligatorii; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (escrocheria de la Ion Cheptea), la - 1 an 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori, fără aplicarea pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (escrocheria de la Alexandru Șoldan), la - 1 an 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori, fără aplicarea în temeiul art. 79 alin. (1) Cod penal a pedepsei complimentare obligatorii; în baza art. 27, 192/1 alin. 2) lit. a), c) Cod penal (tentativa răpirii de la Cațer Anatolie), la - 1 an 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori; în baza art. 192/1 alin. (2) lit. a) Cod penal (răpirea de la Bordian Anatoli) la - 1 an 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori; în baza art. 192/1 alin. 2) lit. a) Cod penal (răpirea de la Ivan Negură) la 1 an 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori; în baza art. 192/1 alin. (2) lit. a), c) Cod penal (răpirea de la Ghenadie Hsarabari), la - 1 an 8 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru minori, cu stabilirea definitivă pentru concurs de infracțiuni conform art. 84 alin. (1) Cod penal - 5 ani închisoare cu executare în penitenciar pentru minori, fără amendă. A fost dispusă încasarea din contul lui Golubaș Valeriu în beneficiul părților vătămate prejudiciul material după cum urmează: Cațer Anatolie - 310 lei; Grosu Mihail - 4 380 lei; Jitari Raisa - 750 lei; Fesiuc Iurie - 4 900 lei, fiind 2 admise cererile de retragere a acțiunilor civile formulate de către A. Bordian; I. Cehptea; I. Negură și Al-dru Șoldan, cu lăsarea fără soluționare a acțiunilor civile formulate de către L. Pâcălău; M. Antociuc; D. Morari; T. Rîbițchi, Gh. Harabari și D. Gulisenco. Prin aceiași sentință au fost condamnați Romașcu Mihail pe art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal – la 140 ore muncă neremunerată în folosul comunității și Țurcan Lucian pe art. 186 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal – la 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității, însă hotărârile în această parte nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Golubaș Valeriu împreună cu Romașcu Mihai și Țurcanu Lucian în noaptea de la 10 spre 11 septembrie 2016, în urma înțelegerii prealabile, urmărind scop de profit, de sustragere a bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului de termopan, au pătruns în casa de locuit ce aparține lui Pîcălău Lilian amplasată în or. Fălești, str. Burebista 100, de unde, pe ascuns, au sustras un televizor de marca "PHILIPS LHD", cu diagonala de 80 cm. la preț de 7 000 lei și un televizor de marca „SONY", de tip plasmă, cu diagonala de 80 cm, cu costul de 8 000 lei după care, cu bunurile sustrase, au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i astfel părții vătămate Pîcălău Lilian un prejudiciu material în valoare totală de 15 000 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal cu calificativele "furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor latei persoane, săvârșit prin pătrundere, de două sau mai multe persoane". Tot el, a fost condamnat și pentru că, la data de: - 06 noiembrie 2017, aproximativ la ora 17:40, aflându-se pe strada Ștefan cel Mare, or. Fălești, în apropierea barului "OLIMP", intenționat, urmărind scopul de profit, a sustras în mod deschis de la minorul Bobu Mihai, telefonul mobil de marca "IHJAW'LI Y 3", cauzând astfel lui Bohu Mihail un prejudiciu material în valoare de 800 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 187 alin. (1) Cod penal cu calificativele "jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane". - 13 ianuarie 2018. aproximativ ora 20:00, aflându-se pe strada Mihail Kogălniceanu, or. Fălești, intenționat, urmărind scopul de profit, l-a lovit cu pumnul în regiunea feței pe minorul Fesiuc Iurie, cauzându-i în rezultat vătămări corporale neînsemnate sub formă de tumifiere la marginea mandibulară pe stânga și a sustras în mod deschis un telefon mobil de marca "Lenovo A 365" și o tabletă de marca "Samsung Tab 2", cauzând astfel minorului Fesiuc Iurie un prejudiciu material în valoare totală de 5189 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal cu calificativele "jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoanei, săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața persoanei"; - 27 octombrie 2017, aproximativ la ora 16:30, aflându-se la intersecția străzii Ștefan cel Mare și Toma Ciorbă din or. Fălești, intenționat, urmărind scopul de profit, a sustras în deschis de la minorul Antonciuc Mihai telefonul mobil de model "Blackview 3.6", după care cu bunul sustras a fugit de la fața locului, cauzând astfel lui Antonciuc Mihai un prejudiciu material considerabil în valoare de 4 499 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 187 alin. (2) 3 lit. f) Cod penal cu calificativele "jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții sonsiderabile"; - 07 noiembrie 2017, aproximativ ora 20:40, atlându-se pe strada Ștefan cel Mare din orașul Fălești, în apropierea sediului S.A. "RED NORD", intenționat, urmărind scopul de profit a sustras în mod deschis de la minorul Gavdiuc Nicu, telefonul mobil de marca "XIAOMI Note - 3", după care cu bunul sustras a fugit de la fața locului, cauzând astfel părții vătămate Gavdiuc Nicu un prejudiciu material considerabil în valoare de 7224 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal cu calificativele "jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei personae, cu cauzarea de daune în proporții considerabile"; - 12 ianuarie 2018, aproximativ ora la 18:00, aflându-se pe strada Ștefan cel Mare, or. Fălești, în apropierea localului de agrement "Olimp", în vederea săvârșirii atacului tâlhăresc, în scopul sustragerii bunurilor, a aplicat violență periculoasă pentru viață minorului Gomeniuc Vladimir, strângându-l puternic cu mâna de gât, a sustras în mod deschis telefonului mobil de marca "IPHONF 7", care se afla în mână părții vătămate și a plecat de la fața locului, cauzând astfel lui Gomeniuc Vladimir un prejudiciu material în valoare de 4000 lei respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 188 alin. (1) Cod penal cu calificativele „tâlhărie, adică atacatul tâlhăresc săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața persoanei agresate”; - 21 ianuarie 2017, fiind la domiciliul părții vătămate Jitari Raisa, amplasată în sat. Sărata Veche, Fălești, intenționat, urmărind scopul de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub pretextul efectuării unei tranzacții de vânzare - cumpărare, prin intermediul lui Ion Pușcă a primit de la Jitari Raisa 9 saci cu greutatea totală de 270 kg de semințe de floarea soarelui, după cu bunurile obținute, a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate Jitari Raisa prejudiciu material în valoare de 1350 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 190 alin. (1) Cod penal cu calificativele" escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune "; - 06 noiembrie 2017, aproximativ la ora 20:00, aflându-se în parcul de odihnă din orașul Fălești, intenționat, urmărind scopul de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub pretextul că dorește să-i încarce bateria telefonului, a cerut și a primit de la minorul Pleșca Roman, telefonul mobil de marca „HUAWEI Ascend G510" după care cu bunul dobândit a plecat într-o direcție necunoscută, cauzând astfel lui Pleșca Roman un prejudiciu material în valoare de 2000 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 190 alin. (1) Cod penal cu calificativele "escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune"; - 18 septembrie 2016, aproximativ la ora 08:00, în timp ce se afla pe str. Al. Lăpușneanu în fața Liceului Teoretic "Mihai Eminescu" din or. Fălești, intenționat, urmărind scopul de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub pretextul de a efectua un apel telefonic, a dobândit de la Grosu Mihai un telefon de marca "Kenexy" în husa căruia se aflau 60 lei, după care, cu bunurile obținute, a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate Grosu Mihail un prejudiciu material considerabil în valoare de 4 380 4 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal cu calificativele "escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții considerabile"; - 31 octombrie 2017, aproximativ la ora 15:00, aflându-se pe strada Moldovei, orașul Fălești, intenționat, urmărind scopul de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sub pretextul că dorește să facă de urgență un apel telefonic, a dobândit de la Morari Dumitru telefonul mobil de model „GENERAL MOBILE 5+", după care cu bunul dobândit a plecat într-o direcție necunoscută, cauzând astfel părții vătămate Morari Dumitru un prejudiciu material considerabil în cuantum de 5000 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal cu calificativele " escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții considerabile "; - 14 septembrie 2016, în timp ce se afla pe str. Mihai Eminescu din or. Fălești, intenționat, urmărind scopul de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub pretextul de a efectua niște instalări în telefon, a dobândit de la Cheptea Ion un telefon mobil de model "Lenova A-2010" după care cu bunul dobândit, a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate vătămate Ion un prejudiciu material considerabil în valoare dc 2 897 lei, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal cu calificativele " escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții considerabile "; - 14 ianuarie 2018, aproximativ la ora 22:00, aflându-se în apropierea Liceului Teoretic Mihai Eminescu" din orașul Fălești, intenționat, urmărind scopul de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub pretextul că dorește să facă de urgență un apel telefonic, a cerut și a primit de la Șoldan Alexandru telefonul mobil de model "XIOMI M5 PRO", care era într-o husă din plastic, după care cu bunurile dobândite a plecat într-o direcție necunoscută, cauzând victimei un prejudiciu material în proporții considerabile, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal cu calificativele " escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții considerabile"; - 02 septembrie 2016, aproximativ la ora 02:00, în urma înțelegerii prealabile cu o persoană neidentificată de către organul de urmărire penală, urmărind scopul de răpire a mijlocului de transport fără scop de însușire, intenționat, prin deteriorarea lacătului suspendat, a pătruns în garajul amplasat pe str. Moldovei nr. 32 din or. Fălești ce aparține lui Cațer Anatolie, unde, prin deteriorarea mecanismului de pornire a automobilului, a întreprins o tentativă de răpire a autoturismului de model "VAZ 2107", cu n/î XXXXX, care aparține lui Cațer Anatolie, însă din motive independente de voința acestuia, nu și-a realizat intenția până la capăt, deoarece a fost prins la fața locului de către proprietarul bunului în timp ce încerca să pornească automobilul, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 27, 192/1 alin. (2) lit. a), c) Cod penal cu calificativele "tentative de răpire a mijlocului de transport fără scop de însușire săvârșit prin pătrundere, de două persoane "; - împreună cu Ala Rustam în noaptea de pe 01 spre 02 septembrie 2016, în urma înțelegerii prealabile, urmărind scopul de răpire a mijlocului de 5 transport fără scop de însușire, intenționat, de pe platoul din fața blocului locativ nr. 20/3 de pe str. Mihai Eminescu din or. Fălești, a răpit autoturismul de model „VAZ 21011" cu n/î XXXXX, care aparține lui Bordian Anatoli, pe care ulterior l-a abandonat pe str. Constantin Stere din or. Fălești, unde și a fost depistat de către colaboratorii de poliție, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 192/1 alin. (2) lit. a) Cod penal cu calificativele "răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, săvârșit de două sau mai multe persoane"; - în noaptea de pe 16 spre 17 septembrie 2016, aproximativ la ora 00:15, în urma înțelegerii prealabile cu Stațenco Iurie, Astafie Ilie și Pușcuță Nicolae, urmărind scopul de răpire a mijlocului de transport, fără scop de însușire, intenționat, de pe str. Nicolae Testimițanu nr. 45 din or. Fălești, din fața gospodăriei lui Negură Ivan a răpit automobilul de marca "Wolkswagen Jetta" cu n/î XXXXX ce aparține ultimului, pe care ulterior l-a abandonat pe un drum de țară din extravilanul or. Fălești, unde a și fost depistat de către colaboratorii de poliție, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 192/1 alin. (2) lit. a) Cod penal cu calificativele "răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, săvârșit de două sau mai multe persoane "; - în noaptea dintre 31 octombrie 2017 spre 01 noiembrie 2017, aproximativ între orale 22:00- 00:05, în urma înțelegerii prealabile cu o altă persoană, intenționat, urmărind scopul de răpire a mijlocului de transport, fară scop de însușire, a pătruns în gospodăria lui Harabari Ghenadie, amplasată în or. Fălești str. 31 august 84, a răpit autoturismul de model "Ford Curier" cu n/î XXXXX, cu care ulterior s-au deplasat în municipiul Chișinău, unde, a doua zi, a fost reținut de către angajații de poliție, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 192/1 alin. (2) lit. a), c) Cod penal cu calificativele "răpirea mijlocului de transport fară scop de însușire, comis de două persoane, prin pătrundere în loc îngrădit". Prima instanță a mai reținut că, Ala Rustam în noaptea de 01 spre 02.09.2016, împreună și de comun acord cu Golubaș Valeriu și încă o persoană neidentificată de OUP, acționând cu intenție directă, urmărind scopul de răpire a mijlocului de transport, fără scop de însușire, intenționat, de pe platoul din fața blocului locativ nr. 20/3 de pe str. M. Eminescu, Fălești, au răpit autoturismul de model "VAZ 21011" cu n/î XXXXX, care aparține lui Bordian Anatolie, pe care ulterior l-au abandonat pe str. C. Stereri, Fălești, unde a fost depistat de către colaboratorii de poliție.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror și inculpatul Golubaș Valeriu. 3.1. Procurorul, declarând apel a menționat că, este inadmisibilă încetarea procesului penal în privința lui Ala Rustam, în prezența interdicției prevăzute de legiuitor, dat fiind faptul că cele două componențe de infracțiune jaful și răpirea mijlocului de transport, fac parte din același capitol al Codului penal ce se referă la infracțiuni contra patrimoniului, solicitând condammnarea lui pe art. 192/1 alin. (2) lit. a) Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (4) Cod penal la patru ani opt luni, cu suspendarea condiționată a executării închisorii conform art. 90 Cod penal, pe perioada de probațiune de patru ani, în rest, menținându-se sentința fără modificări. 6 3.2. Inculpatul Golubaș Valeriu, declarând apel a solicitat emiterea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă non-privativă de libertate, ținându-se cont de vârsta minoră, recunoașterea vinovăției, căința sinceră, aflarea în educarea și supravegherea bunicii, maica-sa fiind decedată, intenționând să-și finiseze studiile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 iulie 2018 apelurile declarate de către procurorul în Procuratura Fălești, Mititelu Sergiu și apelul declarat de inculpatul Golubaș Valeriu au fost respinse ca nefondate.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, pe lângă faptul că inculpatul Ala Rusltam, și-a recunoscut integral vinovăția, vina acestuia se confirmă și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2016 cu planșa fotografică anexată la el, cercetarea fiind efectuată în orașul Fălești la intersecția străzilor Bucovinei și C. Stere, pe cea din urmă depistându-se un automobil de model "Lada" cu n/î XXXXX de culoare verde, portierele căruia fiind deschise, fiind ridicat de la fața locului (f. d. 136 -139, vol. I). Instanța de apel a menționat că, în cazul din speță sunt aplicabile dispozițiile art. 109 alin. (1) Cod penal, ce permit împăcarea dintre inculpat și victimă și înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II-VI din Partea specială, precum și în cazurile prevăzute de procedura penală, dacă persoana nu are antecedente penala infracțiuni similare comise cu intenție (...) în ultimii cinci ani. De altfel, dezacordul acuzării referitor la încetarea procesului penal în privința lui Ala Rustam, rezultă din interpretarea noțiunii de infracțiuni similare, ce în opinia sa sunt infracțiune pentru care a fost condamnat și pe care a săvârșit-o ulterior inculpatul sunt împotriva patrimoniului, incluse în capitolul VI din partea specială a Codului penal, astfel încât precedenta condamnare a lui Ala Rustam pentru jaf, exclude posibilitatea împăcării pentru răpirea mijlocului de transport, ele fiind infracțiuni similare. Instanța de apel a indicat, că potrivit literaturii de specialitate, deși atât jaful, cât și răpirea mijlocului de transport fac parte din același Capitol VI al Codului penal ce se referă la infracțiuni contra patrimoniului, ele totuși se disting prin latura lor obiectivă și subiectivă, fiind săvârșite prin acțiuni și cu intenții diferite, prima categorie: prin sustragere cu trecerea bunului în stăpânirea infractorului, iar cea de-a doua categorie prin răpire cu trecerea bunului în posesie și folosință temporară. Pe lângă aceasta, jaful fiind o infracțiune de rezultat, adică materială, se consumă din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de bunurile altuia la propria sa dorință, iar răpirea mijlocului de transport este o infracțiune formală, ce se consumă din momentul deplasării și, ca efect, al schimbării localizării mijlocului de transport. Astfel, instanța de apel a menționat că, jaful și răpirea mijlocului de transport nu sunt infracțiuni similare în sensul legii penale, ceea ce face posibilă aplicarea la speță a prevederilor art. 109 Cod penal prin coraborare cu temeiul de încetare a procesului penal stabilit la art. art. 332 alin. (1) și 391 alin. (1) 7 pct. 1) Cod de procedură penală, motiv pentru care a respins apelul procurorului ca fiind nefondat. Instanța de apel a specificat că, atât la faza urmăriri penale, cât și în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța de fond și cea de apel, inculpatul V. Golubaș a recunoscut toate capetele de acuzare, depunând declarații benevole în ce privește circumstanțele comiterea infracțiunilor, împrejurări ce coroborează întru tot cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, cărora instanța de fond li-a dat o apreciere obiectivă conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenții, utilității, pertinenții, veridicității și coroborării reciproce, cu expunerea lor nemijlocită în conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată și sentința pronunțată pe caz, motivare pe care instanța de apel a acceptat-o și pentru a evita repetarea ei inutilă a însușit-o. Astfel, instanța de apel a respins solicitarea inculpatului privind atenuarea pedepsei penale, reieșind din gravitatea și multitudinea faptelor comise într-o perioadă relativ scurtă de timp, după încetarea anterioară a procesului penal pentru infracțiuni analogice comise cu intenție, ceea ce însă nu l-a făcut să înțeleagă caracterul lor ilegal și nu i-a oprit activitatea criminală. Prin urmare, constatând cu certitudine vinovăția inculpatului Golubaș Valeriu în faptele comise, instanța, la stabilirea pedepsei penale a dat deplină eficiență dispozițiilor art. art. 61, 75, 70 alin. (3) Cod penal și în special 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, ce-i determină scopul și stabilește criteriile generale de individualizare a ei, reducându-i limitele sancțiunii, reieșind din comiterea faptelor în perioada minoratului și acceptarea examinării cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena și avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Golubaș Valeriu. 6.1. La 01 august 2018, în termen, declară recurs ordinar procurorul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - este neîntemeiată decizia instanței de apel în latura privind aplicarea institutului împăcării în baza art. 109 Cod penal în privința lui Ala Rustam; - analiza indicilor calificativi ai componențelor de infracțiuni jaful și răpirea mijlocului de transport, denotă faptul că acestea sunt componențe de infracțiuni similare. 6.2. La 21 august 2018, prin intermediul oficiului poștal, în termen, declară recurs ordinar avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Golubaș Valeriu, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie aplicată o pedeapsă mai blândă față de inculpat. 8 În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - pedeapsa aplicată inculpatului este una prea aspră; - instanțele ierarhic inferioare au apreciat greșit criteriile de individualizare a pedepsei; - instanțele nu au luat în considerație circumstanța excepțională prevăzută de art. 79 Cod de procedură penală – minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea, a recunoscut vinovăția, se căiește sincer, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a recuperat prejudiciul adus părților vătămate, precum și afirmațiile date în sala de judecată precum că dorește să-și urmeze studiile și să-și refacă viața.

Judecând recursurile ordinare, în raport cu actele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea încetării dosarului penal în privința lui Ala Rustam și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, iar în privința lui Golubaș Valeriu, urmează a fi casată parțial decizia instanței de apel și sentința, rejudecată cauza și pronunțată în această parte o nouă hotărâre. Cu privire la recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Elena Lisnic. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Procurorul invocă în recursul declarat temei de drept prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze 9 concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă un temei de casare. Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul lărgit reține că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate și de recurent, și-au găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, din următoarele considerente. Astfel, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel s-a expus într-un mod superficial, făcând referire doar la concluziile reținute de către prima instanță potrivit cărora infracțiunile prevăzute de art. 187 și 1921 Cod penal nu sunt similare. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit explicațiilor oferite de către DEX cuvântul „similar” are sensul ”de aceeași natură, de același fel, asemănător, analog”, dar nu și ”identic”. Colegiul lărgit constată că, instanțele ierarhic inferioare au interpretat sintagma din textul legii ”similar” anume în sensul de ”identic”, considerând că împăcarea nu poate fi aplicată doar în cazul când infractorul a comis o infracțiune identică, care coincide întru totul cu cea din speță. Cu referire la cele expuse supra Colegiul lărgit ține să menționeze că latura obiectivă a infracțiunilor contra patrimoniului, capitol în care se înscrie și infracțiunea răpirea mijlocului de transport, se exprimă prin acțiune în rezultatul cărora proprietarul este lipsit de posibilitatea de a deține, de a folosi și de a administra bunurile sale conform destinației lor. Într-un șir de cazuri atentatul asupra patrimoniului pune proprietarul în pericolul de a fi lipsit de posibilitatea de 10 a dispune de patrimoniul său, fie îl lipsește de posibilitatea de a primi (dobândi) careva proprietate. Așadar, atentatul asupra avutului proprietarului este întotdeauna o faptă premeditată, în rezultatul săvârșirii căreia proprietarul este lipsit de posibilitatea de a folosi bunurile sale în corespundere cu destinația acestora sau îl pune în pericol de a fi lipsit de această posibilitate. Astfel, infracțiunile prevăzute de art. 187 și 1921 Cod penal, fac parte din același capitol VI al Codului penal, au același obiect al infracțiunii, care la componența de infracțiune prevăzută de art. 187 Cod penal reprezintă relațiile sociale ce reglementează posesia bunurilor mobile, iar la componența de infracțiune prevăzută de art. 1921 Cod penal reprezintă relațiile sociale ce reglementează posesia mijlocului de transport (bun mobil). În acest context, instanța de recurs relevă că la examinarea prezentului dosar instanța de apel în mod pripit a ajuns la concluzia corectitudinii aplicării instituției împăcării în privința inculpatului Ala Rustam, or, instanța de apel era obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor, dispozițiilor art. 109 alin. (1) Cod penal, și să reacționeze la eroarea comisă de către prima instanță. Din considerentele expuse supra Colegiul penal lărgit conchide, că procedând în asemenea mod, instanța de apel a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, și a adoptat o hotărâre nemotivată și neîntemeiată, motiv pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată parțial inclusiv în partea încetării dosarului penal în privința lui Ala Rustam, privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță, deoarece erorile constatate nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, conducându-se de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilesc procedura de rejudecare și limitele acesteia, urmează să țină cont de motivele expuse supra care au servit drept temei de casare a deciziei adoptate, să verifice minuțios, cu respectarea prevederilor art. 414 și 419 Cod de procedură penală, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în latura penală în privința inculpatului Ala Rustam și să adopte în această parte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Golubaș Valeriu. Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din alte motive decât cele invocate de recurent, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) și c) în coroborare cu art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept să-l 11 admită, cu casarea parțială a sentinței și deciziei instanței de apel și dispunerea încetării procesului penal, în cazul în care fapta comisă de inculpat constituie o contravenție, cât și să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului. În același sens, se face trimitere și la dispoziția art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit căreia, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional al Republicii Moldova. Colegiul lărgit atestă că, recurentul își manifestă dezacordul în partea individualizării pedepsei aplicate inculpatului Golubaș Valeriu, considerțnd-o prea aspră și indicând ca temei de recurs pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, însă recursul urmează a fi admis din alte motive. Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel, verificând cele imputate lui Golubaș Valeriu prin rechizitoriu, corect a conchis la ziua adoptării hotărârii asupra menținerii sentinței prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal și condamnat în baza acestei Legi (episodul de escrocherie de la Jitari Raisa) la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 luni, cât și pe (episodul de escrocherie de la Pleșca Roman) pe art. 190 alin. (1) Cod penal, la fel, la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 luni, însă având în vedere modificările legislative efectuate în Codul penal prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, care au intrat în vigoare la 17 august 2018, faptele comise de inculpat (episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și Pleșca Roman) în prezent deja constituie contravenții administrative, deoarece prejudiciul cauzat prin acțiunile infracționale imputate a fost cauzat un prejudiciu material ce nu constituie proporții considerabile. Astfel, în temeiul art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional al Republicii Moldova. Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de recurent urmează a fi admis din alte motive decât cele formulate de recurent în cererea de recurs, cu încetarea procesului penal în privința lui Golubaș Vlaeriu (episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și Pleșca Roman), pe motiv că faptele comise de acesta constituie contravenții prevăzute de art. 105 Cod contravențional, adică sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului prin escrocherie. În acest sens, Colegiul penal lărgit constată că incident speței date este temeiul de casare stipulat de legislator în art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de 12 procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului atunci când a intervenit o lege penală mai favorabilă aplicabilă condamnatului. La caz, se reține că legea mai favorabilă aplicabilă inculpatului a intervenit la momentul intrării în vigoare a modificărilor din Codul penal, adică la data de 17 august 2018. Astfel, reieșind din învinuirea înaintată lui Golubaș Valeriu (episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și Pleșca Roman) și fapta constatată de către instanțele ierarhic inferioare, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, au fost comise de către inculpat la 21 ianuarie 2017 și respectiv la 06 noiembrie 2017. Prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, intrată în vigoare la 17 august 2018 au fost operate modificări la art. 190 Cod penal, și anume textul aliniatului 1 a fost modificat prin „Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile”. Prin urmare, având în vedere că norma penală sub care a fost pus sub învinuire inculpatul Golubaș Valeriu a fost modificată, aceasta cuprinzând inclusiv agravanta „daune considerabile” și conducându-ne de prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, la caz, urmează a se dispune încetarea procesului penal în privința lui Golubaș Valeriu pe (episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și Pleșca Roman), învinuit de comiterea infracțiunii de escrocherie prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal (redacția veche), din motiv că fapta comisă de acesta constituie contravenția prevăzută de art. 105 Cod contravențional. Având în vedere că instanța de recurs a statuat asupra încadrării juridice a acțiunilor comise de Golubaș Valeriu (episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și Pleșca Roman), în baza art. 105 Cod contravențional, adică sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului prin escrocherie, care se sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore, urmează a fi aplicate și prevederile art. 30 Cod contravențional care stabilește că termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an. Din materialele cauzei se constată că faptele (episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și Pleșca Roman) pentru care Golubaș Valeriu a fost condamnat au fost comise de acesta la data de 21 ianuarie 2017 și respectiv la 06 noiembrie 2017, astfel din momentul săvârșirii contravențiilor a expirat termenul de tragere la răspundere contravențională indicat supra. 13 În consecință, în speța dată se constată circumstanța prevăzută de art. 30 Cod contravențional, care condiționează tragerea la răspundere a contravenientului, respectiv Golubaș Valeriu urmează a fi liberat de răspunderea contravențională, în legătură cu expirarea termenului de prescripție (episoadele de escrocherie de la Jitari Raisa și Pleșca Roman). Totodată, ținând cont de prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără, însă, a agrava situația condamnatului, Colegiul lărgit atestă, că din conținutul hotărârii contestate rezultă, că Golubaș Valeriu a fost condamnat inclusiv și în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episoadele de escrocherie de la Cheptea Ion, Grosu Mihai, Morari Dumitru și Șoldan Alexandru), adică a fost recunoscut vinovat de săvârșirea escrocheriei, după semnele calificative dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, cu cauzarea unei daune în proporții considerabile. În acest sens, instanța de recurs reieterează că, prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018, au fost operate mai multe modificări la Codul penal, inclusiv acestea vizează norma de incriminare din această cauză, art. 190 Cod penal, potrivit cărora: „4. La articolul 190: în dispoziția alineatului (1), textul „înșelăciune sau abuz de încredere” se substituie cu textul „inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile”; în dispoziția alineatului (2), litera c) se exclude.” Așadar, la 26 iulie 2018, în primul rând, a fost adoptată o nouă redacție a alin. (1) din art. 190 Cod penal, expus în felul următor: „Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a 8 unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.” Și, în al doilea rând, agravanta de la alin. (2) al art. 190 inserată la lit. c): cu cauzarea de daune în proporții considerabile a fost exclusă, regăsindu-se în componența alin. (1) din aceeași normă. Prin urmare, la momentul judecării cauzei de către instanțele de fond, calificarea faptelor și încadrarea juridică a acestora a fost corect stabilită în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, potrivit prevederilor art. 8 din Codul penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea 14 penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Totodată din conținutul prevederilor legale sus-indicate, modificate prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018, reiese că legislatorul a concretizat fapta și consecințele prejudiciabile prin care se poate comite infracțiunea de escrocherie, adoptând un concept mai detaliat a metodelor prin care se săvârșește dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune. Astfel, prin noua redacție a art. 190 alin. (1) din Codul penal, a fost detalizată latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie, legislatorul urmărind scopul eliminării unei interpretări extensive defavorabile. Revenind la circumstanțele concrete din această cauză, Colegiul penal lărgit constată că, de fapt, acțiunile infracționale comise de Golubaș Valeriu (episoadele de escrocherie de la Cheptea Ion, Grosu Mihai, Morari Dumitru și Șoldan Alexandru) se subscriu și în continuare infracțiunii de escrocherie, însă prejudicierea considerabilă a părților vătămate deja nu mai este o variantă agravantă de comitere a acestei infracțiuni, ci se încadrează în varianta-tip a infracțiunii de escrocherie stipulate de legiuitor, conform noilor modificări, în alin. (1), ceea ce, în principiu, îi atenuează situația inculpatului și îi permite instanței de recurs, la această etapă a procedurilor să intervină în soluțiile adoptate pe marginea acestor episoade. Raționamentele de mai sus se fundamentează pe prevederile art. 10 Cod penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi. Așadar, acțiunile inculpatului Golubaș Valeriu de la art. 190 alin. (2) lit. c) urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (1) din Codul penal, iar pedeapsa urmează a fi stabilită conform sancțiunii normei date, care prevede trei forme alternative de pedeapsă: amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale, sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau închisoare de până la 3 ani. Astfel, ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiuni săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care recunoaște vinovăția, se căiește sincer de cele comise, Colegiul penal lărgit consideră că, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, este posibilă numai cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, pe un termen de 3 luni pentru fiecare episod de escrocherie de la Cheptea Ion, Grosu Mihai, Morari Dumitru și Șoldan Alexandru. Iar, în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate i se stabilește definitiv lui Golubaș Valeriu – 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare, în penitenciar pentru minori, luând în considerație că inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat de către instanțele ierarhic inferioare pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de 1921 alin. (2) lit. a), 27, 1921 alin. (2) lit. a), c), 186 alin. (2) lit. b), c), 192 alin. (2) lit. a), 187 alin. (2) lit. f), 1921 alin. (2) lit. a), c), 15 187 alin. (1), 187 alin. (2) lit. f), 188 alin. (1), 187 alin. (2) lit. e) Cod penal. În circumstanțele stabilite, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Golubaș Valeriu, urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în cauza penală privindu-l pe Golubaș Valeriu, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre prin care în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală procesul penal în cauza privind învinuirea lui Golubaș Valeriu în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Jitari Raisa) și 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Pleșca Roman), urmează a fi încetat pe motiv că faptele comise constituie contravenții prevăzute de art. 105 Cod contravențional, iar conform art. 30 Cod contravențional liberarea acestuia de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii contravenționale. Totodată, reîncadrarea acțiunilor lui Golubaș Valeriu de la art. 190 alin.(2) lit.c) Cod penal la art. 190 alin. (1) Cod penal (episoadele de escrocherie de la Cheptea Ion, Grosu Mihai, Morari Dumitru și Șoldan Alexandru) cu stabilirea pedepselor în limita prevăzută de sancțiunea normelor respective și cu menținerea în rest a deciziei contestate.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b), c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Admite recursurile ordinare, declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena și de către avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Golubaș Valeriu. Casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 iulie 2018 în privința lui Ala Rustam XXXXX, în partea încetării dosarului penal de învinuire a acestuia în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 iulie 2018 și sentința Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 12 martie 2018 în cauza penală privindu-l pe Golubaș Valeriu XXXXX, rejudecă cauza și se pronunță în această parte o nouă hotărâre. Se încetează, în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, procesul penal în cauza privind învinuirea lui Golubaș Valeriu XXXXX în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Jitari Raisa) și 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Pleșca Roman), pe motiv că faptele comise constituie contravenții prevăzute de art. 105 Cod contravențional. Golubaș Valeriu XXXXX se liberează conform art. 30 Cod contravențional de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii contravenționale. 16 Golubaș Valeriu XXXXX se recunoaște vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Cheptea Ion) și i se stabilește pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare. Golubaș Valeriu XXXXX se recunoaște vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Grosu Mihai) și i se stabilește pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare. Golubaș Valeriu XXXXX se recunoaște vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Morari Dumitru) și i se stabilește pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare. Golubaș Valeriu XXXXX se recunoaște vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul de escrocherie de la Șoldan Anlexandru) și i se stabilește pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul, parțial la pedepsele aplicate i se stabilește definitiv lui Golubaș Valeriu XXXXX – 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare, în penitenciar pentru minori. În termenul executării pedepsei stabilite definitiv în privința lui Golubaș Valeriu XXXXX, se include timpul ținerii lui Golubaș Valeriu Valeriu în stare de arest începând cu 15 ianuarie 2018 până la data pronunțării deciziei – 12 februarie 2019. În rest, celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței contestate se mențin. Decizia este irevocabilă în privința inculpatului Golubaș Valeriu Valeriu, iar în privința inculpatului Ala Rustam Ilie nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 14 martie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Gobzac Elena Boico Victor 17