1ra-201/2019 — art. 186 al. 2 lit. c, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 al. 2 lit. c, d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-201/2019 — art. 186 al. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-201/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
13 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către
avocatul Vlas Elena în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 septembrie 2018, în cauza penală, în
privința lui
Simbuhin Vladimir XXX, născut la XXX,
originar din XXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 24.10.2017 pînă la 28.03.2018;
Instanța de apel de la 19.04.2018 pînă la 12.09.2018;
Instanța de recurs de la 23.11.2018 pînă la 13.02.2019.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 28 martie 2018, cauza fiind judecată în
procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Simbuhin
Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186
alin. (2) lit. c), d) Cod penal, comis în privința părții vătămate Țîbulischi Alexandr, cu
stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani.
A fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.
(2) lit. c), d) Cod penal, comis în privința părții vătămate Omelco Serghei, cu
stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani.
În temeiul alin. (1) art. 84 și art. 82 Cod penal, ținîndu-se cont de limitele și
categoria sancțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu reducerea
limitelor pedepsei închisorii cu o treime, dar nu mai puțin de jumătate, și anume pe
un termen de 2 ani 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Au fost admise integral acțiunile civile, fiind încasat de la Simbuhin Vladimir în
beneficiul lui Țîbulschi Alexandr, prejudiciul material în mărime de 5 330 lei și în
beneficiul lui Omelco Serghei, prejudiciul material în mărime de 1960 lei.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, Simbuhin Vladimir,
având scopul sustragerii pe ascuns din averea proprietarului, în mod intenționat,
prevăzând consecințele și dorind survenirea lor, în una din zilele lunii iunie, anul
2017, prin acces liber, a pătruns în gospodăria cetățeanului Țîbulischi Alexandr,
amplasată în mun. Bălți, XXX, de unde a sustras pe ascuns ciocan electric
(perforator) de model necunoscut de culoare roșie cu prețul de 2 000 lei, mașină de
găurit electrică de model necunoscut de culoare albastră la preț de 800 lei, mașină de
găurit electrică de model necunoscut (fabricație sovietică) de culoare albastră la preț
de 500 lei, aparat de telefonie mobilă de marca Samsung, model necunoscut, la preț
de 2 000 lei, în care activa cartela SIM cu nr. XXX la preț de 30 lei și cu bunurile
sustrase a părăsit locul infracțiunii, cauzând astfel prejudiciu material considerabil
părții vătămate în sumă totală de 5 330 lei.
1
Tot el, Simbuhin Vladimir având scopul sustragerii pe ascuns din averea
proprietarului, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor,
prevăzând consecințele și dorind survenirea lor, în timp nestabilit al zilelor 26-27
august 2017, a pătruns în gospodăria cetățeanului Omelco S., amplasată în mun.
Bălți, XXX, de unde a sustras pe ascuns 5 găini cu prețul 80 lei per unitate, un ciocan
pentru geam (штапельный) la preț de 50 lei, ciocan pentru lăcătuși la preț de 100 lei,
ferestrău pentru metale la preț de 200 lei, 3 perechi de clești universali cu prețul 50 lei
per unitate, un clește pentru tăiat (кусачки) la preț de 50 lei, un clește pentru cuie la
preț de 60 lei, un clește alungit (утики) la preț de 50 lei, o daltă pentru lemn la preț de
60 lei, o ascuțitoare pentru lemn la preț de 40 lei, un foarfece pentru metal la preț de
120 lei, o rindea la preț de 250 lei, un set din 10 burghii cu diferit diametru la preț de
180 per set, o mașină de găurit mecanică la preț de 250 lei și cu bunurile sustrase a
părăsit locul infracțiunii, cauzând astfel prejudiciu material considerabil părții
vătămate în sumă totală de 1960 lei.
Nefiind de acord cu sentința instanței de fond, avocatul Aliona Rusnac în
interesul inculpatului, a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia în
latura stabilirii pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărâri cu stabilirea inculpatului
Simbuhin Vladimir o pedeapsă non privativă de libertate.
În motivarea apelului a invocat netemeinicia sentinței instanței de fond în latura
stabilirii pedepsei penale, menționând că, instanța de fond nu a luat în considerare
motivele invocate de apărare. În susținerea poziției sale s-a referit la prevederile art.
61 alin. (2) Cod penal. De asemenea a indicat că, instanța nu a efectuat o analiză
completă a circumstanțelor cauzei.
A atras atenția instanței asupra faptului, că inculpatul s-a căit sincer, cauza
penală s-a examinat în procedura specială prevăzută de art. 3641 Cod procedură
penală, Simbuhin Vladimir totodată conlucrând cu organul de urmărire penală.
Instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 7, 75-88 Cod penal la
determinarea pedepsei, atît sub aspectul restabilirii echității, cît și din punctul de
vedere al necesității de reeducare a făptuitorului.
În cazul dat urmează a fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, deoarece doar o
așa pedeapsă va atinge scopul pedepsei penale-restabilirea echității sociale, corectarea
inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 septembrie
2018, a fost admis apelul avocatului Aliona Rusnac în numele inculpatului Simbuhin
Vladimir, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, după cum urmează:
Simbuhin Vladimir se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și în baza acestei legi, prin
aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i se stabilește pedeapsa de 1
(un) an 8 (opt) luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Simbuhin Vladimir se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și în baza acestei legi, prin
aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i se stabilește pedeapsa de 1
(un) an 8 (opt) luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
2
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul
parțial al pedepselor, a-i stabili lui Simbuhin Vladimir pedeapsa definitivă închisoare
pe termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În rest sentința s-a menținut.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, există temei legal
pentru casarea hotărârii atacate în partea numirii pedepsei inculpatului, dat fiind
faptul că, instanța de fond, la aplicarea pedepsei, n-a dat deplină eficiență
prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal.
Conform materialelor cauzei, inculpatul anterior a fost judecat prin sentința
Judecătoriei Bălți din 18.06.2013 (f.d.136-137), sentință casată prin decizia Curții de
Apel Bălți din 23.12.2013, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Simbuhin
Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151
alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală
fiindu-i stabilită pedeapsă închisoare pe termen de 2 ani cu executarea acesteia în
penitenciar de tip semiînchis (f.d. 138-140).
Totodată, instanța de apel a menționat că, la data de 20.12.2017, au parvenit
modificări la art.34 și 82 Cod penal al RM.
Astfel, conform art. 34 alin. (1) Cod penal, se consideră recidivă comiterea cu
intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale pentru
o infracțiune săvârșită cu intenție. (2) Recidiva se consideră periculoasă, b) dacă
persoana anterior condamnată pentru o infracțiune intenționată gravă sau deosebit de
gravă a săvârșit din nou cu intenție o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau
excepțional de gravă. (3) Recidiva se consideră deosebit de periculoasă, b) dacă
persoana anterior condamnată pentru o infracțiune excepțional de gravă a săvârșit din
nou o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă.
Conform art. 82 alin. (2), mărimea pedepsei pentru recidiva periculoasă și
deosebit de periculoasă nu poate fi mai mică de o treime din maximul pedepsei
prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod. In cazul în
care sunt stabilite numai circumstanțe atenuante, instanța poate stabili pedeapsa în
limitele prevăzute pentru infracțiune în Partea specială a prezentului cod.
Astfel, infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, fac parte
din categoria celor mai puțin grave și au fost comise în perioada iulie, august 2017,
adică până la modificările operate la art. 34 și 82 Cod penal, totuși sentința a fost
pronunțată la 28 martie 2018, perioadă după modificările citate supra.
În acest sens, instanța de apel a menționat că, conform art. 10 alin. (1) Cod
penal, Legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează
pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are
efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective
până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută
pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.
Ținând cont de cele expuse, instanța de apel a menționat că, instanța de fond
neîntemeiat a reținut în acțiunile inculpatului starea de recidivă, care persista la
momentul comiterii infracțiunilor și care influența la stabilirea mărimii pedepsei, ori
la momentul pronunțării sentinței, această stare nu mai influența la stabilirea
pedepsei, nestabilind careva limite.
Prin urmare, deși instanța de fond la stabilirea pedepsei penale în privința lui
Simbuhin Vladimir s-a încadrat în limitele legale, totuși instanța de apel a considerat
că prin stabilirea acestei pedepse, motivată prin prisma prevederilor art. 82 Cod
3
penal, de până la modificările în vigoare din 20 decembrie 2017, inculpatului i s-a
agravat situația, motiv care impune casarea sentinței primei instanțe.
La stabilirea pedepsei, instanța de apel ține cont de faptul că, anterior inculpatul
a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni de categoria celor grave, la
evidența medicului psihiatru nu se află, este fără loc de trai, se află la evidența
medicului narcolog, copii la întreținere nu are.
De asemenea, practica judiciară demonstrează că pedeapsa prea aspră generează
apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt
ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit, iar o pedeapsă prea blândă
generează dispreț față de ea și nu este suficient nici pentru corectarea infractorului
nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni precum și de faptul că, legea penală
nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului,
considerând că pedeapsa stabilită va fi echitabilă faptei infracționale comise,
corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a
inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Vlas Elena în
numele inculpatului, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu
pronunțarea unei noi hotărâri cu aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate.
Recurentul invocă aceleași argumente menționate la cererea de apel (pct. 3).
Totodată, instanța de apel nu s-a expus motivat asupra prevederilor art. 61, 75, 76
Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală, adică nu a efectuat o procedură de
individualizare, care în opinia apărării, instanța de apel urma să aplice prevederile art.
90 Cod penal.
5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul
Vlas Elena în numele inculpatului, prin care a menționat că, este de poziția
respingerii acestui recurs, deoarece decizia instanței de apel este justă și corespunde
prevederilor legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului, în raport cu materialele dosarului și
motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel
poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond
ori de apel.
Recurentul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin.
(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel.
Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul declarat,
Colegiul penal constată că acestea nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului.
Invocând motivul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală
precum că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
Colegiul penal menționează că, apărarea nu argumentează asupra căror motive din
apel instanța nu s-a pronunțat, ori, din conținutul recursului rezultă că, recurentul
critică neaplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, față de inculpat.
4
Referitor la motivul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10)
Cod de procedură penală, Colegiul conchide că nici acest temei nu și-a găsit
confirmare, deoarece instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417
alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și
de drept care au dus la casarea sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei,
or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură
penală, ea fiind legală și întemeiată.
Astfel, referitor la motivul, precum că, instanța de apel incorect a individualizat
pedeapsa și greșit nu a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, inculpatului Simbuhin
Vladimir, Colegiul penal î-l consideră neîntemeiat.
La acest capitol, Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele
sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.
Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului
pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei
care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un
termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de
judecată, ținând seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat,
ajungând la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate
dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.
Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului Simbuhin Vladimir,
aceasta a ținut cont de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod
penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de
toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, anterior
inculpatul a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni de categoria celor
grave, la evidența medicului psihiatru nu se află, este fără loc de trai, se află la
evidența medicului narcolog, copii la întreținere nu are, conform art. 16 Cod penal,
infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, face parte din
categoria infracțiunilor mai puțin grave și, reieșind din scopul pedepsei penale, a
considerat posibilă corijarea și reeducarea acestuia cu izolare de societate, dispunând
condamnarea cu pedeapsa reală, considerând că aceasta este una echitabilă faptelor
comise.
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a
argumentat hotărârea, care este în corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) și art.
394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, bazându-se pe materialele cauzei și
acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal.
Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul
penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii
judecătorești contestate.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de către
recurent nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da
temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,
potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
5
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Vlas Elena în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12
septembrie 2018, în cauza penală, în privința lui Simbuhin Vladimir XXX, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 13 martie 2019.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
6